Cum facem o pepiniera silvica?

INRODUCERE

In prezenta lucrare se va incerca rezolvarea cat mai elaborata a diferitelor probleme ivite in cadrul programului de mecanizare a lucrarilor in pepiniera silvica Iosasel, folosirea corecta a masinilor din dotare, precum si asimilarea de noi tipuri de masini si instalatii perfectionate de mare productivitate si de-o inalta calitate a muncii, scopul final fiind acela al obtinerii unor puieti de cea mai buna calitate, reducerea de cost al puietilor, precum si reducerea consumului de munca vie.

Acesti puieti vor fi in continuare foarte utili pentru ca impaduririle artificiale vor ramane si in viitor principalul mijloc de interventie in arboretele degradate cu productivitate subnormala, existente inca aproape in toate formatiile de padure din fondul forestier al tarii noastre.

Lucrarea isi posteaza la baza experienta cumulata in domeniul mecanizarii lucrarilor silvice, atat pe plan national cat si in plan international.

O atentie deosebita in lucrare se acorda problemelor legate de exploatarea agregatelor, punandu-se accent pe unele aspecte mai importante, printre care cele referitoare la pregatirea pentru lucru a masinilor, organizarea si amenajarea terenului, executarea lucrarilor si controlul calitatii acestora precum si calculul capacitatii de lucru.

Capitolul I

Cadrul natural si social

1.1.Elementele cadrului natural

1.1.1.Pozitia geografica a O.S.Gurahont din punct de vedere teritorial si administrativ

Din punct de vedere administrativ pepiniera Iosasel (u.a. 147A), face parte din U.P.II Zimbru, Ocolul Silvic Gurahont.

Teritorial O.S.Gurahont se situeaza in bazinul mijlociu al raului Crisul Alb si apartine Muntilor Codru Moma, iar versantul stang Muntilor Zarand.

Aproape in totalitate, teritoriul acestui ocol se afla in judetul Arad, cu exceptia versantului superior stang al Vaii Raului din UP II Zimbru, ce se afla in judetul Bihor, respectiv in raza comunelor Brazi, Dieci, Gurahont si Plescuta din judetul Arad si comuna Calugari, judetul Bihor.

Ocolul silvic Gurahont apartine de Directia silvica Arad.

1.1.2.Elemente stationale

1.1.2.1.Geomorfologie

Zona geografica in care se afla pepiniera Iosasel este aflata in depresiunea Gurahont-Almas pe versantul raului Crisul Alb, cuprinsa in bazinul vaii Zimbru. Versantul drept unde este situata pepiniera face parte din zona sudica a muntilor Codru Moma,cu varful Momuta – 930 m in U.P.II Zimbru.

Expozitia pepinierei este sudica ca al intregului versant drept al raului Crisul Alb.

Altitudinal, pepiniera Iosasel se afla la 380 m.

1.1.2.2.Geologie

Versantul drept al Raului Crisul Alb, U.P II Zimbru, din cadrul careia face parte si pepiniera luata in studiu, este cuprins in partea sudica a Muntilor Codru Moma fiind constituit din munti josi cu apreciabile suprafete de eroziuni si relief carstic, dezvoltat in cristalin si mezozoic.

In general domina cristalinul si sedimental mezozoic, eruptivul neogen si nuclee de vechi cristaline.

Substratul litologic din pepiniera este format din gresii, iar in zona din apropirea vai, nisipuri. Solul format pe acest substrat litologic este profund cu continut redus de schelet, bogat in substante nutritive, de tip eumezobazic.

1.1.2.3. Hidrologie

Valea Zimbrului strabate pepiniera impartind-o in doua parti inegale, partea cea mai mica reprezentand circa un sfert din intregul pepinierei. Aceasta vale are un debit permanent, dar variat in functie de anotimp. Irigatul poate fi asigurat din aceasta sursa.

Revarsarile Crisului Alb sunt rare si nu afecteaza pepiniera, care este situata la o distanta apreciabila.

1.1.2.4.Climatologie

Dupa Koppen, O.S.Gurahont se situeaza in provincia climatica C.f.b.x – climatul piemonturilor vestice – cu tipul de climat I.B.p.2 climat cu dealuri, continental moderat, in general mai umed, ca in jurul Depresiunii Zarandului. Predomina scurgerile de primavara si iarna, cand alimentarea nivala se situeaza intre 40-60% - in general un climat de depresiune.

Caracterul aparte al climatului din aceasta zona, face ca o specie pretentioasa – Castanea sativa (Castanul comestibil) introdus cu decenii in urma sa gaseasca conditii bune, sa fructifice si vegeteaza normal. Insa si existenta surprinzatoare a arbustului „Ilex agvifolium” in U.P.II, e un argument al climatului deosebit.

1.1.2.4.1. Regimul termic

Datele climatice, si valorile inregistrate de statia meteo din Gurahont sunt redate in cele ce urmeaza.

Temperaturile medii anuale se situeaza intre 7^o si 11^o ,scazand cu altitudinea cu circa 5^o la 100 m.

Temperaturile medii lunare, maxime absolute si minime absolute si anuale, se prezinta astfel :

Tabelul 1

Variatia temperaturilor

Temp.

L u n i l e

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Anual

Medie

Referat: Modul de folosire a ingrasamintelor naturale in livada Proiect: Daunatorii livezilor de cais si piersic

Max. abs.

Min. Abs.

Varitia temperaturilor anuale care influenteaza mersul vegetatiei precum si desfasurarea lucrarilor de mecanizare in perioade optime de executie se prezinta astfel:

-primele zile cu temperaturi medii peste 0^o – 21.II.-1.III.

-primele zile cu temperaturi medii peste 5^o – 2l.III.-l.IV.

-primele zile cu temperaturi medii peste 10^o – ll.IV.-22.IV.

-primele zile cu temperaturi peste 15^o – 11.V.-l.VI.

-ultimele zile cu temperaturi medii peste 0^o : 11.XII.-21.XII.

-ultimele zile cu temperaturii medii peste 5^o : 1.XI.-11.XI.

-ultimele zile cu temperaturi medii peste 10^o : 11.X.-21.X.

-ultimele zile cu temperaturi medii peste 15^o : ll.IX.-21.IX.

Primele zile de inghet apar intre 1.X.-11.X. iar ultimele zile de inghet intre 21.IV.-10.V.

1.1.2.4.2. Regimul pluviometric

Precipitatiile medii lunare si anuale ca si maximele de precipitatii in interval de 24 de ore sunt redate in tabelul 2

Tabelul 2

Structura regimului pluviometric

Precipitatiile cresc cu altitudinea . Cea mai ploioasa luna, cu cele mai mari averse este luna iunie. Desi au un caracter torential, obarsia tututot vailor si paraielor fiind impadurite, efectul acestor ploi se resimte doar in aval, in terenurile agricole, cand unele vai sunt evident inundate.

Numarul zilelor cu precipitatii pe an este de 130-140. In concluzie se constata ca numarul zilelor lucratoare in perioada unui an se reduc la diferenta dintre 360 si 140, rezultand 220 zile.

Dintre acestea se aproximeaza ca numarul zilelor care pot fi afectate pentru lucrari mecanizate in decursul sezonului de vegetatie scade la aproximativ 110 zile. Se poate sustine ca numarul acestora este satisfacator pentru efectuarea lucrarilor in perioade optime de executie.

Zilele cu ninsoare doar 20-30, iar stratul de zapada indeosebi in padure se mentine 60-80 zile.

Umezeala relativa putin variata :

-lunile de iarna 84-86%

-lunile de primavara 68-72%;

-lunile de vara 71-80%;

-lunile de toamna 76-80%;

De asemenea, nebulozitatea, privind zilele acoperite are variatii lunare intre 4,5 in lunile VII, VIII, IX si 7,5-7,0 in I, V, XII, anual situandu-se intre 68-75,5 zile acoperite.

Zilele senine mai numeroase 88-122 anual, cele mai putine zile senine fiind in lunile de iarna, 4-8 lunar, iar luni cu cele mai multe zile senine, 10-14 sunt VII si VIII, iar luna septembrie cu 12-16 zile.

In baza datelor prezentate anterior se poate afirma ca toate lucrarile mecanizate ce vor fi programate in planul de lucru pot fi executate in perioadele de lucru prescrise prin planul de cultura.

1.1.2.4.3. Regimul eolian

Asezarea geografica a O.S. in depresiunea Gurahont-Almas, pe ambii versanti ai Raului Crisul Alb, in bazinul mijlociu, cu diferente de nivel ce nu depasesc 600 m, ce constituie in general o zona adapostita, este favorabila vegetatiei forestiere.

Curentii de aer locali sunt de-a lungul Raului Crisul Alb si al vailor adiacente acestuia manifestandu-se cu intensitati relativ reduse.

In lunile calduroase de vara se produc curenti avand caracter local, generatori de furtuni, aducatori de ploi, uneori si grindina, provocand si doboraturi de vant, spre culmi, indeosebi in fagete pe soluri superficiale si rupturi in arboretele de molid din afara arealului. In lunile aprilie, respectiv, octombrie, este de mentionat ca in deceniul trecut s-au inregistrat caderi de zapada tarzie (IV) sau timpurie (X), in forma moale. Aceasta a avut efecte negative in special in arboretele tinere cu dezvoltate mai viguroasa in inaltime.

In concluzie, manifestarile climatice cu efecte negative apar sub urmatoarele forme:

-bruma, frecventata toamna si primavara care in cazul aparitiei in timpul infloririi arborilor, respectiv in timpul cand fructele nu sunt maturizate, duce la reducerea sau chiar compromiterea frunctificatiei;

-grindina, frecventa vara, cu efecte relativ reduse asupra aparatului foliacen, fara a afecta sensibil frunctificatia.

Prin urmare se poate sustine ca zona luata in studiu prezinta un climat optim pentru fag, stejar, gorun, frasin, paltin, tei mai putin pentru brad si indeosebi molid. Din speciile introduse artificial, castanul comestibil, recent stejarul rosu, duglasul si pinul strob, par a da rezultate bune.

1.1.2.5.Elemente de pedologie. Solul

1.1.2.5.1.Solul brun eu-mezobazice

Pepiniera Iosasel este amplasata pe un sol brun eu-mezobazic, iar in ceea ce priveste umiditatea din sol se constata un deficit numai in sezonul estival, deficit satisfacut prin irigatii din valea Zimbrului, care trece chiar prin pepiniera.

Tipul sol brun eu-mezobazic se defineste prin prezenta unui orizont Bv avand V > 55% si, cel putin in partea superioara sau cel putin in pete (in proportie de peste 50%), culori in nuante mai galbene decat 5 YR, cu valori si crome > 3,5 la materialul in stare umeda, cel putin in interiorul elementelor structurale. Denumirea de eu-mezobazic se refera la starea buna de saturatie in cationi bazici absorbiti.

Caracterizarea conditiilor si a procesului de solificare. S-a format in conditii de relief plan.

Ca principale roci de formare avem gresiile si luturile bogate in elemente bazice.

Indicii anuali de ariditate sunt cuprinsi intre 35 si 55. Evapotranspiratia potentiala este mai mica decat media precipitatiilor, iar in regimul hidric de tip percolativ.

S-a format sub paduri de fag-gorun, paduri cu o bogata vegetatie ierboasa neacidofila dominata de speciile Asperula odorata, Dentaria bulbifera, Lamium galeobdolon.

Conditiile de pedogeneza mentionate au favorizat transformarea resturilor organice in humus cu grad de saturatie in baze ridicat, alcatuit dominant din acizi huminici bruni, care in prezenta ionilor de calciu si magneziu formeaza compusi complecsi si mineralele argiloase si cu ionii de fier. Desi solificarea sa desfasurat in conditii de clima umeda, procesele de debazificare si levigare sunt moderate. Rolul moderator cel mai important il are prezenta in rocile de formare a elementelor bazice, care au actiune coagulatoare asupra complexelor argiloferihumice. Prin aceasta procesele de levigare sunt mult limitate, astfel ca nu se formeaza un orizont Bt, ci un orizont Bv.

Alcatuirea profilului.

Solul brun eu-mezobazic tipic are urmatoarea formula de profil : Ao-Bv-C. Orizontul Ao este gros de 25 cm si de culoare bruna; orizontul Bv, gros de 90 cm si de culoare brun-galbuie, se continua cu materialul parental C. Profilul prezinta neoformatii biogene in partea superioara si pete slabe de oxizi si hidroxizi in orizontul Bv.

Proprietati. Textura acestui sol este mijlocie (luto-prafoasa), nediferentiata pe profil, iar structura slab-moderat dezvoltata, grauntoasa in Ao si prismatica in Bv. Restul proprietatilor fizice, fizico-mecanice, hidrofizice si de aeratie sunt, in general, favorabile.

Continutul in humus este de 3%, gradul de saturatie in baze ridicat (V este de 65%), reactia slab acida (valore pH 6,5 ), aprovizionarea cu substante nutritive relativ buna.

Fertilitatea. Solul brun eu-mezobazic datorita insusirilor favorabile, are o fertilitate naturala buna. Fertilitatea poate fi marita prin fertilizari complexe, asolamente si lucrari agrotehnice adecvate.

1.2.Elementele cadrului social-economic

1.2.1.Situatia administrativa

Pepiniera Iosasel face parte din U.P.II Zimbru, O.S. Gurahont, Directia Silvica Arad, fiind in subordinea unui inginer.

1.2.2. Caile de comunicare

Pepiniera silvica Iosasel este legata de soseaua Arad-Brad, prin intermediul unui drum comunal (Gurahont-Zimbru) care margineste latura vestica a pepinierei.

1.2.3. Vecini

Pepiniera silvica Iosasel are in vecinatate in partea nordica si estica padurea, iar in partea sudica satul Iosasel la o distanta de 0,8 km.

1.2.4.Posibilitatea de recrutare a fortei de munca

Recrutarea fortei de munca pentru executarea lucrarilor din pepiniera se va face din localitatea Gurahont cu aproximativ 2035 locuitori, satele Valea Marea, Zimbru cu aproximativ 104 respectiv 405 locuitori.

1.2.5. Constructii si instalatii existente

In cadrul pepinierei exista o magazie pentru pastrarea semintelor precum si o magazie pentru unelte.

Se va avea in vedere imprejmuirea pepinierei cu gard din plasa de sarma pe stalp de lemn plantati la 2,5 m distanta.

Se mai preconizeaza infiintarea unei remize pentru utilaje si unelte.

1.2.6.Interiorul pepinierei, destinatia anterioara a terenului

Pepiniera Iosasel s-a infiintat pe locul unei foste pepiniere silvice de dimensiuni mai mici (3,5 ha) si a unor terenuri pentru hrana vanatului si fanete.

1.2.7. Daunatori semnalati in pepiniera

In cadrul pepinierei Iosasel au fost semnalati putini daunatori biotici mai importanti fiind cei abiotici-seceta.

Dintre daunatorii biotici au fost semnalati

-Gryllotalpa gryllotalpa;

-Melolontha melolontha;

-Fuzarium sp.;

-Larva de sarma.