Arbori si
arbusti meliferi
Arborii
si arbustii din padurile tarii noastre, in afara
de valoarea lor forestiera, constituie o resursa importanta de
nectar si polen.
Padurile
din tara noastra se impart in: foioase, mixte (foioase si conifere) si conifere.
Padurile
foioase formate din amestecuri de arbori si arbusti sunt cele mai
bogate in vegetatie melifera. Aici albinele au un cules aproape
uniform si de lunga durata, care incepe din primavara
si tine pana in vara. La aprecierea padurilor din
punct de vedere melifer, totdeauna trebuie sa tinem seama ca
padurea ofera un cules cu atat mai abundent cu cat are o
vegetatie mai variata. Stabilind perioada de inflorire, durata
infloririi, intensitatea, capacitatea melifera, se poate elabora un plan
de valorificare a acestor bogatii naturale inepuizabile.
Padurile mixte sunt
de asemenea bogate in plante melifere. Ele sunt cu atat mai bogate cu cat in
amestecul lor predomina speciile de plante foioase. Aici albinele culeg
nectarul si polenul nu numai de pe florile de arbori si
arbusti, dar si de pe vegetatia erbacee, intre care sunt
foarte multe plante melifere de mare valoare, mai ales in poieni.
Padurile de conifere sunt cele mai putin melifere; in tara noastra se gasesc la altitudini
mari. Albinele aduna de pe esente forestiere conifere numai polen
in cantitati restranse si cand nu gasesc alte surse de hrana.
Acest cules se limiteaza la lunile de primavara. In afara
de aceasta, in unii ani, albinele aduna de pe conifere miere de
mana.
|
Vegetatia
erbacee din padurile de conifere este de asemenea putin
melifera. in regiunea de munte, cele mai favorabile conditii pentru
stuparit le ofera amestecul intre molid, brad si fag.
Cantitatile mari de polen pe care le ofera molidul constituie un
factor favorabil pentru dezvoltarea familiilor de albine.
Cercetand
succesiunea infloririi speciilor forestiere comparativ cu perioadele de cules
cunoscute in apicultura, constatam ca alunul, aninul, salcia,
ulmul, plopul, frasinul, artarul american, cornul, calinul alb,
mesteacanul, porumbarul, paltinul de camp, parul paduret,
carpenul, marul paduret, malinul etc., ofera
culesurile cele mai timpurii. in regiunea dealurilor si de campie
inalta, gorunetele reprezinta o buna sursa melifera
prin compozitia lor, a subarboretului si mai ales prin
bogatia si varietatea paturii ierboase. Sunt mult mai frecventate
de albine, atat pentru polen cat si indeosebi pentru nectar, speciile de
arbori si arbusti ca: ulmul, artarul, teiul, alunul,
paducelul, macesul, jugastrul, precum si plantele erbacee
ca: salvia, vinarita, fragii etc.
Gorunetele
de silvostepa semnalat in podisul Moldovei si gorunetele cu
arbori pitici acidofili semnalat in Transilvania si sudul Moldovei
ofera, de asemenea, o baza melifera destul de bogata. in
aceste paduri, desi patura erbacee melifera este mai
saraca, se intalnesc numerosi arbusti meliferi ca
paducelul, cornul, afinul, coacazul, iarba neagra, coacazul
de munte.
Regiunile
de campie cu padurile de stejar, zavoaiele si salcamul
ofera cea mai bogata baza melifera. Tipurile de arborete
mai raspandite si mai importante pentru apicultura sunt descrise
in continuare.
- Stejaretele de
campie inalta si stejaretele de lunca, precum si
sleaurile, destul de raspandite in tara, sunt compuse pe
langa specia de baza, stejarul, din specii melifere de arbori si
arbusti, diseminate in etajul superior si predominante in al doilea
etaj, si subarboret ca ulmul de
camp, ulmul pufos, teiul alb, teiul argintiu, frasinul comun, arinul negru,
plopul alb, salcia alba, artarul de timp, artarul
tatarasc, parul salbatic, marul de padure,
paducelul, sangerul, salcamul galben in Banat.
Patura
erbacee este deosebit de bogata (toporasi, lacramioare
etc.).
- Padurile de plop
si salcie din lunci si zavoaie, insumand peste 200 000 ha, constituie
surse importante de nectar si polen pentru apicultura. in regiunea de
campie, in luncile raurilor si in partea inferioara a dealurilor sunt
larg raspandite zavoaiele de plop alb, plop negru si salcie,
formand amestecuri intre ele sau cu alte specii melifere valoroase ca: aninul
alb, ulmul de timp, hibrid, ulmul foios, artarul de timp, marul de
padure, iar dintre arbusti paducelul, macrisul, murul,
cornul etc. Alunul si arinul infloresc foarte timpuriu, intr-o
perioada in care conditiile atmosferice sunt in general putin
favorabile.
In
perioada culesului de primavara si timpuriu de vara (1 mai
- 15 iunie) infloresc speciile de stejar,
jugastrul, paltinul de munte, castanul porcesc, nucul, darmoxul, caragana,
salba moale, ciresul pasaresc, artarul
tatarasc, paducelul, sangerul. patachina
(crusin), salcamul, lemnul cainesc, gladicea, scumpia, salcioara,
dracila (crusetea), cenusarul, calinul, teiul cu frunza
mare, otetarul, catalpa, castanul comestibil, teiul pucios (cu frunza
mica) etc. Intre 15-31 iulie speciile forestiere care
ofera nectar sunt teiul alb si salcamul japonez. Dintre speciile
forestiere, patachina
infloreste continuu, din primavara pana la sfarsitul
lunii septembrie si inceputul lunii octombrie.
Indiferent
de abaterile de la starea normala, din cele aratate, apare evident
faptul ca majoritatea speciilor de interes apicol corespund primelor
perioade de cules (cules timpuriu si cules de primavara si
timpuriu de vara). In perioada corespunzatoare culesului timpuriu
infloresc indeosebi speciile forestiere polinifere. Intre speciile de mare
interes pentru apicultura nu infloresc timpuriu decat paltinul de timp si carpenul; speciile de interes mediu
sunt insa ceva mai bine reprezentate. Majoritatea plantelor forestiere
care reprezinta o importanta mare pentru apicultura
infloresc insa in perioada culesului de primavara si
timpuriu de vara. In perioada culesului de vara, teiul alb
prezinta cea mai mare importanta, iar in perioada culesului de
toamna aportul speciilor forestiere este aproape inexistent.
Pentru
fiecare arbore si arbust melifer am detaliat in continuare aspecte legate
de varietate, perioada de inflorire si capacitate sa melifera:
Salcamul
|
|
Salcamul alb (Robinia pseudacacia)
|
|
Salcamul galben (Laburnum anagyroides)
|
Teiul
|
|
Teiul cu frunza mare
(fluturesc) (Tilia platyphyllos)
|
|
Teiul cu frunza
mica (pucios) (Tilia cordata Mill.)
|
|
Teiul argintiu ( teiul
alb) (Tilia tomentosa)
|
Artarul - Paltinul - Jugastrul
|
|
Artarul american
(artarul-de-cenusa) (Acer
negundo)
|
|
Artarul
tatarasc (gladisul) (Acer tataricum)
|
|
Artarul
alb/Paltinul de camp (Acer platanoides)
|
|
Artarul de
zahar (artarul/paltinul argintiu) (Acer saccharinum)
|
|
Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)
|
|
Jugastrul (Acer campestre)
|
|
Jugastrul de Banat (Acer monspessulanum)
|
Salcia
|
|
Salcia capreasca
(Salix caprea)
|
|
Salcia zaloaga
(Salix cinerea L.)
|
|
Salcia frageda (Salix fragilis L.)
|
|
Mlaja (Salix viminalis L.)
|
|
Salcia
pletoasa/plangatoare (Salix
babylonica)
|
|
Salcia (rachita)
alba (Salix alba)
|
|
Salcia pitica (Salix reticulata L.)
|
|
Salcioara/Rachitica
(Elaegnus angustifolia)
|
Plopul
|
|
Plopul (Populus L.)
|
Ulmul - Velnisul
|
|
Ulmul (Ulmus) - Ulmus laevis
|
Alunul
|
|
Alunul (Corylus avellana)
|
Aninul
|
|
Aninul negru (Alnus glutinoasa)
|
|
Aninul alb (Anus incata)
|
Nucul
|
|
Nucul (Juglans regia L.)
|
Ricinul
|
|
Ricinul (Ricinus communis)
|
Conifere
|
|
Brad (Abies)
|
|
Molid (Picea abies L.)
|
|
Pin (Pinus L.)
|
Gladita
|
|
Gladita (Gleditschia triacanthos)
|
Mojdreanul
|
|
Mojdreanul (Fraxinus ornus)
|
Frasinul
|
|
Frasinul (Fraxinus excelsior L.)
|
Stejarul
|
|
Stejarul (Quercus robur)
|
Cornul
|
|
Cornul (Cornus mas)
|
Porumbarul
|
|
Porumbarul (Prunus spinosa)
|
Corcodusul
|
|
Corcodusul (Prunus cerasifera sin. P. divaricata)
|
Prunul
|
|
Prunul (Prunus domestica)
|
Marul
|
|
Marul (Malus domestica)
|
Parul
|
|
Parul (Pyrus comunis)
|
Ciresul
|
|
Ciresul (Prunus avium)
|
Visinul
|
|
Visinul (Prunus cerasus)
|
Caisul
|
|
Caisul (Prunus armeniaca sin. Armeniaca vulgaris Lam.)
|
Piersicul
|
|
Piersicul (Prunus persica)
|
Otetarul
|
|
Otetarul
(cenusarul) (Rhus typhina/ Rhus hirta) |
Castanul
|
|
Castanul salbatic (Aesculus hippocastanum)
|
|
Castanul comestibil (Castanea sativa sin. Castanea vesca Gaertn.)
|
Lemnul cainesc
|
|
Lemnul cainesc (Ligustrum vulgare)
|
Caprifoiul
|
|
Caprifoiul (Lonicera caprifolium L. / japonica)
|
Crusinul
|
|
Crusinul (Rhamnus frangula)
|
Calinul
|
|
Calinul (Viburnum opulus.)
|
Paducelul
|
|
Paducelul (Crataegus monogyna)
|
Zmeurul
|
|
Zmeurul (Rubus idaeus)
|
Agrisul
|
|
Agrisul (Ribes uvacrispa L.)
|
Murul
|
|
Murul (Rubus fructicosus)
|
Afinul
|
|
Afinul (Vaccinium myrtillus)
|
Smardar
|
|
Smardar (Rhododendron kotschyi syn. Rh. myrtifolium)
|
Iarba neagra
|
|
Iarba neagra (Calluna vulgaris)
|
Trambita piticului
|
|
Trambita piticului
(Campsis radicans)
|