Plantarea puietilor cu radacini protejate

in categoria puietilor cu radacini protejate se includ atat puietii crescuti in recipiente, cat si cei care se scot din sectia de repicaj cu bal sau balot de pamant la radacina, indiferent de talia lor.

Folosirea puietilor cu radacini protejate este mai costisitoare, oferind in schimb sanse maxime de reusita in cele mai grele conditii de vegetatie, in procesul de transplantare, radacinile puietilor raman in pozitie naturala si intr-o legatura nederanjata cu suportul si mediul nutritiv in care au crescut. Ca urmare, dupa plantare, puietii se adapteaza usor si repede la noile conditii de viata, fara sa inregistreze stagnarea temporara in crestere, specifica celor care se scot si planteaza cu radacini neprotejate. Avand in vedere avantajele pe care le prezinta, pe plan mondial se manifesta un interes tot mai mare pentru perfectionarea tehnologiilor de producere si transplantare a acestei categorii de puieti.

Puietii cu radacini protejate se planteaza intotdeauna in gropi echivalente ca forma si marime cu balul de pamant sau recipientul in care se gasesc radacinile. La scosul puietilor de talie mica cu bal de pamant se pot folosi cazmale cu lame curbate (semicilindrice) sau de forma unor clesti cilindrici. Pentru plantarea acestui sortiment de puieti, la saparea gropilor se recomanda utilizarea acelorasi unelte folosite la recoltarea puietilor din pepiniera. Astfel de cazmale se utilizeaza si la sapatul gropilor pentru plantarea puietilor crescuti in vase de vegetatie.

in cazul puietilor containerizati, gropile se executa cu cazmale cilindrice sau tronconice de forma si marime corespunzatoare recipientului. Daca terenul de plantat este acoperit cu vegetatie ierbacee sau humus brut, la partea superioara a lamei cazmalei se ataseaza lateral un cutit taietor, care prin rotire, decupeaza o suprafata circulara in jurul gropii.

Pentru simplificarea operatiei de plantare a puietilor crescuti in recipiente de tip 'Paperpot', in Finlanda au fost confectionate si folosite plantatoare tubulare. in prezent, asemenea plantatoare perfectionate sunt utilizate pe scara larga in tarile vestice pentru plantarea puietilor crescuti in recipiente.

De exemplu, plantatorul 'Pottiputki', confectionat din metal, are lungimea de 93 cm si cantareste 2,5-3,0 kg. Corpul principal al dispozitivului il formeaza un tub care se termina la partea inferioara printr-un cap conic. Pentru plantare, capul conic al plantatorului se infige in pamant, dupa care se apasa cu piciorul de pedala de deschidere a lamei mobile pana la blocarea acesteia in pozitia 'deschis', moment in care se introduce recipientul in tub si se lasa sa cada in groapa. Ridicarea plantatorului trebuie facuta printr-o miscare de rotatie pentru a nu se scoate odata cu el si recipientul, dupa care se asterne un strat subtire de pamant peste recipient si se taseaza usor cu piciorul Cu plantatoare de tip 'Pottiputki' se pot planta puieti in recipiente cu diametre de la 38 mm la 70 mm, cu o productivitate de 1500-2500 puieti plantati pe om-zi. Utilizarea lor presupune soluri revene si afanate, lipsite de buruieni. Daca nu sunt intrunite aceste conditii trebuie sa se procedeze la pregatirea anticipata a solului.

In spatii verzi se planteaza frecvent puieti de talie mare (si chiar arbori), cu balot de pamant la radacina. La plantarea acestora, gropile de marime corespunzatoare se sapa cu cazmaua sau se foreaza cu burghiuri mari. La plantare, se are grija sa nu ramana spatii libere intre balul de pamant si peretii gropii. Dupa plantare, pentru prevenirea inclinarii, puietii sunt ancorati la sol sau se asigura prin tutorare.