Tendinte ale turismului mondial si european

Tendinte ale turismului mondial si european

Turismul mondial a suferit schimbari cruciale, pe parcursul ultimilor ani, iar turismul european este tot mai mult influentat de principalele noi tendinte mondiale (“megatrends”).

Comisia Europeana a Turismului (CET), organizatie fondata in anul 1948, avand ca membrii organizatiile (oficiile) nationale de turism din 38 de state Europene, atat tari membre ale EU, cat si alte tari si care si-a propus sa fie o organizatie virtuala a Europei, ca destinatie turistica, a realizat, un raport intitulat “Tendinte turistice in Europa”[1], utilizand recomandarile European Travel of Tourism Action Group (ETAG).

Acest raport cuprinde 3 parti, respectiv:

1. O analiza a contextului extern mondial al turismului: tendintele economice, politice, sociale si de mediu.
2. Un studiu al tendintelor capabile sa influenteze cererea turistica, tinand seama de schimbarile intervenite in stilurile de viata si in modelele de consum.
3. un comentariu privind schimbarile ce influenteaza, in mod direct, functionarea industriei turistice, cum ar fi tendintele in domeniul vanzarilor, al transporturilor si al tehnologiei informatiei.

Avand in vedere importanta cunoasterii acestor tendinte in elaborarea politicilor si strategiilor interne privind turismul, in continuare este prezentat, in sinteza, continutul acestui raport.

1. Contextul extern al turismului

Din punct de vedere demografic, in Europa, segmentul de varsta al “seniorilor”, in cadrul populatiei, va continua sa creasca numeric, pe termen scurt si mediu. Persoanele mai in varsta vor continua sa aiba o stare buna de sanatate si vor beneficia de planuri de pensii anticipate si de pensii bine finantate. Totusi, pe termen lung, exista riscul de a interveni un declin al fondurilor de pensii si o crestere a varstei de pensionare, guvernantii avand dificultati sporite in a finanta aceste pensii.

Astfel, guvernul britanic analizeaza posibilitatea de crestere a varstei de pensionare pentru femei si barbati, la 66 de ani, pana in anul 2030, la 67 de ani, in 2040 si la 68 de ani, in 2050. De asemenea, Germania intentioneaza sa stabileasca varsta de pensionare la 67 de ani.

Pentru americani, pensia a devenit o “norma sociala”, iar turismul de masa, cresterea comunitatilor de pensionari cu pensii “confortabile”  si costul relativ redus al transporturilor si al comunicatiilor cu familia, au facut sa creasca interesul pentru pensionare.

Nu trebuie neglijata, insa, nici piata turistica a tinerilor, care reprezinta peste 20% din turismul global. Persoanele avand intre 16 si 35 de ani calatoresc tot mai mult, iar acest segment de clientela va fi, de asemenea, foarte important pe pietele emergente din afara Europei. Pe de alta parte, a crescut numarul persoanelor care traiesc singure, iar structura familiilor a evoluat, de asemenea, indepartandu-se de modelul familial traditional, compus din doi parinti si doi copii. Datorita mondializarii, multe familii s-au mutat si traiesc in alte tari, ceea ce a amplificat numarul calatoriilor turistice avand ca motivatie vizitele la prieteni si rude.

Pe pietele emitatoare emergente, cum sunt cele din China, India si Rusia, cresterile vor proveni, pe termen scurt, la inceput, din partea segmentului persoanelor varstnice, dar pe termen mai lung, datorita progresului economic, tendinta se va inversa, urmand a se dezvolta mai mult segmentul tinerilor care calatoresc in scop turistic.

Consecintele acestor evolutii demografice, pentru sectorul turistic, se estimeaza ca vor fi[2], in principal, urmatoarele:

este posibil ca “prapastia” dintre pietele destinate oamenilor care au timp si ale celor care au bani  sa se accentueze, in privinta turismului. Cei care devin pensionari, cu pensii mari nu au, in general, nici o constrangere, in privinta timpului liber, pentru a putea calatori, ceea ce ofera oportunitati deosebite de dezvoltare a produselor turistice, in perioadele de extrasezon. Dar, pentru cele mai multe persoane in varsta de munca, lipsa crescanda a timpului liber antreneaza vointa lor de a cheltui mai mult, pentru a castiga timp, ceea ce creeaza o cerere crescanda pentru serviciile specializate si cautarea flexibilitatii, in privinta cumparaturilor si a serviciilor conexe;

pe ansamblu, timpul liber pare a creste in dimensiune, dar pentru principalele segmente ale populatiei, in special cel al “bogatilor”, presiunea devine mai importanta. Persoanele varstnice au mai mult timp, dar, in schimb, persoanele care lucreaza au mai putin timp;

in Europa, lipsa timpului liber ar putea implica realizarea unui numar mai mare de calatorii, dar cu durate mai scurte .Va exista o cerere crescanda pentru mai multe produse, mai multe experiente, evenimente culturale si atractii. De-a lungul intregului an, se vor lua vacante mai frecvente, indeosebi pe pietele europene. Aceasta conduce catre posibilitati sporite de dezvoltare a unor festivaluri si a altor evenimente, in afara sezonului turistic;

un raport recent arata ca, in anul 2005, aproape jumatate dintre americani suferea de “lipsa de timp”- o impresie generalizata ca nu au suficient timp pentru a face ceea ce doresc, atunci cand doresc. De aici, alegerea, in privinta turismului, a unor produse turistice forfetare, incluzand mai multe servicii, la un pret global. Consumatorul caruia ii lipseste timpul vrea, in general, sa plateasca un pret care sa includa transportul, mesele, cazarea si vizitele la diferite atractii. Aceasta va reduce numarul tranzactiilor pe care ar trebui sa le faca pentru fiecare serviciu dorit si faciliteaza planificarea calatoriei. Totusi, pe unele piete, flexibilitatea programelor si calatoriile la alegere sunt foarte cautate;

lipsa de timp incita pe multe persoane sa-si economiseasca timpul pentru a profita de acesta, mai tarziu. Se profileaza o tendinta aflata in crestere: asa-numitele “concedii sabatice”, ce vor deveni calatoria pentru o intreaga viata”. Astfel de calatorii presupun, adesea, existenta unui program personal si includ plimbari, ciclism, cursuri de gastronomie, de pictura sau vizitarea unor destinatii indepartate si izolate. Lipsa de timp a multor oameni va conduce la o crestere a “turismului creativ”,  promovat de turistii care isi dezvolta calitatile creative, pe timpul vacantelor lor. In paralel, destinatiile turistice vor fi dornice sa-si imbunatateasca oferta lor creativa;

o populatie care imbatraneste si o preocupare crescanda pentru sanatate, stare de bine si produse pentru “repunerea in forma” vor putea conduce la o crestere a cererii pentru produse ale turismului de sanatate. De asemenea, va trebui sa existe un interes crescand pentru turismul cultural si pentru programele special create, destinate turistilor de varsta a treia;

pe de alta parte, piata turismului pentru tineret va cauta produse ale unor vacante mai active, indeosebi diverse forme ale turismului “de aventura”;

fiecare dintre aceste tendinte generale vor putea, la randul lor, sa conduca la o cerere crescanda pentru vacante independente, ce antreneaza o diminuare relativa a cererii pentru vacantele traditionale. Destinatiile de lux, individualizate, se asteapta sa se dezvolte in mod deosebit.

Din punct de vedere al mediului natural, una dintre cele mai importante probleme careia industria turismului va trebui sa-i faca fata, pe termen lung, este cea a schimbarilor climatice, care poate conduce la declinul multor destinatii turistice, a caror activitate este strans legata de mediu. Multe regiuni costiere joase se afla in pericol, datorita cresterii nivelului marii, asa cum este, deja, cazul Venetiei. In ultimele decenii, ploile au fost mai abundente, in general, in regiunile nordice ale Europei, dar s-au diminuat in cele sudice. In Europa de Nord, sejururile de scurta durata vor putea sa se dezvolte pentru o perioada mai lunga, in conditiile incalzirii climatice.

Consecintele pentru sectorul turistic, ale acestor evolutii privind problemele de mediu, se estimeaza ca vor fi, in principal, urmatoarele:

Prestatorii turistici locali si organizatorii de voiaje vor trebui sa evalueze impactul schimbarilor de mediu pentru industria lor. De asemenea, acestia vor trebui sa dezvolte metode de gestionare a crizei si sisteme de relansare, altfel se vor expune unor riscuri de pierderi semnificative.

Se prevad variatii ale fluxurilor turistice, cresteri ale numarului calatorilor in afara sezonului de vara si o popularitate in crestere a vizitarii, pe parcursul sezonului de iarna, a unor destinatii considerate traditionale  pentru turismul de vara.

Va creste costul prezervarii resurselor naturale, precum plajele si alte amenajari litorale, lacurile, fluviile si al asigurarii conditiilor pentru sporturile de iarna. Aceasta va putea conduce, probabil, chiar la disparitia unor domenii schiabile, datorita lipsei zapezii, precum si la sporirea numarului instalatiilor de producere a zapezii artificiale.

Este probabila o crestere a taxelor de mediu, datorata eforturilor pe care guvernele incearca sa le faca in vederea limitarii emisiilor de gaze cu efect de sera. Aceasta va avea drept consecinta cresterea, treptata, a preturilor la serviciile de transport si cazare turistica.

Constientizarea privind fragilitatea spatiilor naturale si a necesitatii de conservare a acestora va aduce in prim plan, ca atractii, destinatiile “virgine”.

Cresterea cererii pentru ecoturism si pentru vacantele “in natura”, va conduce la cresterea numarului acestor produse, pe piata si la “sofisticarea” lor.

Sporirea volumului si a calitatii informatiilor privind produsele turistice durabile, furnizate de prestatorii de servicii turistice si de organizatorii de voiaje, va conduce la cresterea constiintei consumatorilor privind problemele de mediu.

Actiunile de marketing vor trebui sa promoveze aspectul dezvoltarii durabile a produselor oferite clientilor.

Tendinte macroeconomice

Se prevede o crestere reala a Produsului Intern Brut (PIB) de peste 2% pe an, pana in anul 2010. « Castigatorii » sunt considerati ca vor fi Asia de Est si Occidentul (Europa si America), iar « perdantii » vor fi Africa si Orientul Mijlociu.

Sporirea fenomenului mondializarii va determina o tendinta de regionalizare, respectiv o intarire  a rolului regiunilor si o renegociere a relatiilor politico-economice dintre acestea.

Schimburile de bunuri de consum si de servicii vor fi mai importante, iar serviciile, inclusiv turismul, vor ocupa un loc mai important in economia mondiala (in privinta contributiei la PIB, la crearea de locuri de munca si, la realizarea investitiilor etc.)

Document online: Facilitarea emotionala a gandirii - intelegerea si analizarea emotiilor Referat: Lucrare - proiect - metode de invatare a driblingului

Consecintele pentru sectorul turistic, ale acestor tendinte, vor fi urmatoarele :

se va dezvolta un mediu de afaceri mai concurential, cu turisti care vor putea sa gaseasca mai ales produse ieftine, pe Internet si cu firme de turism ce vor putea actiona mai liber pe piata, cu mai putine constrangeri vamale;

economiile emergente vor crea noi destinatii turistice, incercand, adesea, sa se foloseasca de promovarea turismului ca de un instrument de intarire a identitatilor lor. In acelasi timp, aceste economii intarite vor crea si noi piete emitatoare pentru turism;

Europa trebuie sa-si intareasca promovarea, ca destinatie turistica si sa-si dezvolte sinergiile. De asemenea, va trebui sa-si dezvolte noi produse turistice si sa-si innoiasca promovarea, repozitionandu-si oferta sa traditionala sau prezentandu-si produsele traditionale in special pe pietele emitatoare emergente;

mondializarea crescanda va influenta valorile tinerilor si asteptarile acestora in privinta calatoriilor. Pentru satisfacerea acestor asteptari este primordial ca informatiile si, in special, serviciile de cazare asigurate sa fie de calitatea adecvata si ca acestea sa fie accesibile pe Internet si pe ansamblul noilor canale de comunicatii;

totodata, mondializarea va intari rolul « nomazilor » globali (« global nomades»), in general si mai exact, a celor care s-au instalat si traiesc in alte tari decat cele in care s-au nascut. Aceasta va favoriza, de asemenea, vizitele la parinti si la prieteni. Acelasi impact il vor avea si « migrantii ocazionali », cum sunt studentii « internationali ». De exemplu, datele statistice ale OCDE arata ca Europa primeste, deja, peste 600.000 de studenti straini, iar numarul acestora creste cu 5% pe an;

mobilitatea crescanda va afecta pietele fortei de munca in domeniul turismului, o proportie mai moderata a locurilor de munca fiind ocupata de forta de munca straina. Pe termen scurt, aceasta va sprijini piata fortei de munca, adesea problematica, pe principalele destinatii turistice. Dar, pe termen lung, se va pune, inevitabil, problema « autenticitatii » culturale a serviciilor oferite.

In privinta factorilor politici, guvernele vor mari impozitele, in vederea satisfacerii nevoilor sociale si a acoperirii cheltuielilor pentru sanatate, educatie, pensii, precum si pentru alte servicii. Alternativa la aceasta masura, adica diminuarea taxelor si impozitelor, va avea drept consecinta o diminuare a veniturilor disponibile pentru turism.

Anumiti factori politici vor fi legati direct de Uniunea Europeana (UE). Directiva privind serviciile, adoptata de Uniunea Europeana, va modifica modul de functionare a intreprinderilor din UE, dupa «caderea» frontierelor. Conceptul de « produse nationale » va fi tot mai putin pertinent, iar furnizorii vor trebui sa gaseasca noi mijloace pentru a le pastra locul si pentru ca acestea sa mai poata exista pe pietele locale.

Unele semne de neliniste, exista deja, in privinta Comertului electronic, pe Internet si in privinta implicatiilor privind protectia consumatorilor.

Consecintele, pentru sectorul turistic, ale actiunii factorilor politici, vor fi, in principal , urmatoarele :

Guvernele vor trebui sa-si coordoneze aducerea la zi a continutului brosurilor privind calatoriile si sa furnizeze informatii cat mai precise in privinta sigurantei si securitatii persoanelor. In acelasi timp, va trebui conceput un sistem de restabilire a situatiei in urma crizelor, urmat de actiuni concrete in acest sens.

Imaginea tarilor receptoare de turism este legata, din ce in ce mai mult, de problemele de securitate si de sanatate. Se anticipeaza ca va creste numarul turistilor care vor utiliza transporturile lung-curier si al celor care trebuie sa solicite viza de intrare.

Cresterea pragului varstei de pensionare va conduce la incetinirea cresterii numarului calatoriilor efectuate de persoanele de varsta a treia.

Va creste nevoia de identificare a marcii, pentru a putea fi recunoscuta si va creste « puterea » marcilor, ca gaj al increderii consumatorului pentru operatorii internationali.

Va avea loc, cu siguranta, o consolidare a ofertelor turistice vandute prin Internet.

In privinta turismului cultural, acesta se va dezvolta, in Europa, fara a avea suficiente indicii pentru a trage concluzia ca o crestere a pietei festivalurilor, de exemplu, va proveni din interesul crescand pentru cultura.

Aceasta sugereaza ca noii consumatori vor veni din regiunile in care educatia si sanatatea se vor imbunatati, cum ar fi Europa Centrala, Europa de Est sau Asia.

Motivatiile culturale pentru turism se indreapta, mai degraba, catre un interes general pentru cultura, decat pentru scopuri culturale specifice. In viitor, se va manifesta nevoia de a combina produsele culturale cu cele legate de agrement si de divertisment.

In ultimii ani, s-a putut constata un sentiment crescut de insecuritate, datorat atacurilor teroriste asupra turistilor si a destinatiilor turistice. Aceasta perceptie a pericolului este intensificata de mass-media. De asemenea, catastrofele naturale par sa devina din ce in ce mai frecvente, acestea constituind un factor de franare in alegerea destinatiilor.

Totusi, in ambele cazuri, constientizarea din partea consumatorilor, a acestor pericole este relativ mai scurta, ca durata, intervenind o anumita resemnare fata de dezastrele ce nu pot fi evitate, indiferent ca te afli acasa ori in alta parte. De altfel, un studiu empiric, realizat in Olanda, a demonstrat ca scaderile fluxurilor turistice datorate terorismului sau catastrofelor naturale nu se mentin decat pe o perioada de 3 luni.

Consecintele asupra turismului, ale acestor tendinte, vor fi urmatoarele[4]:

Exista o nevoie de coordonare a informatiilor privind impactul dezastrelor si crearea unor mecanisme de gestionare a crizei.

Este necesara o planificare flexibila, pentru a face fata eventualelor reduceri ale fluxurilor turistice.

2. Tendintele privind consumatorii de produse turistice

Oamenii calatoresc mai mult, devin mai constienti de cultura si de mediul inconjurator, in locurile pe care le viziteaza, ceea ce se reflecta asupra propriilor lor experiente si moduri de viata.

Experientele dobandite in cursul calatoriilor turistice au dovedit ca exista un decalaj, pe de o parte, intre cauzele externe, determinante, ale dezvoltarii calatoriilor (cum ar fi modificarile demografice si climatul) si cauzele interne ale acestora, cum ar fi dorinta dezvoltarii de sine si de exprimare a creatiei lor, din partea turistilor. Calatoriile devin mai bogate in experiente, dobandite de turisti, iar aceste experiente le alimenteaza dorinta lor de a continua sa calatoreasca. Astfel, unele persoane vor deveni calatori „de cariera”, care cauta noi experiente ori experiente mai intense, in cadrul comunitatilor pe care le viziteaza. Se schimba, de asemenea, raportul dintre gazda si invitat (oaspete). Turistii incearca si realizeaza experiente mai „profunde” si mai „semnificative”, schimbandu-si rolul si angajandu-se in ceea ce este denumit „turismul voluntar” sau „turismul creativ”.

Cu cat persoanele calatoresc mai mult, cu atat acestea sunt mai respectuoase, mai tolerante si mai intelegatoare fata de diferentele culturale.

Consecintele acestor tendinte, pentru sectorul turistic, se estimeaza ca vor fi urmatoarele:

Turistii experimentati sunt implicati in organizarea calatoriilor lor, in rezervarile si sistemele de rezervare utilizate. Acestia vor solicita, deci, un serviciu de mai buna calitate, la fiecare nivel al cheltuielilor.

Va fi dificil, pentru anumite destinatii, sa-si fidelizeze clientela, iar unele destinatii vor putea avea dificultati in a-si largi cota de piata, pe noi sectoare si in a  combate caracterul sezonier al activitatii, daca nu vor avea un numar de clienti fideli, pe care sa se bazeze.

Unii turisti vor dori sa se debaraseze de „eticheta lor de turisti”, iar comunitatile locale din bazinele receptoare de turisti ar trebui sa tina seama de acest aspect, in promovarea turistica pe care o realizeaza pentru destinatiile respective.

In privinta schimbarilor modului de viata al turistilor, calatoriile vor fi stimulate de nemultumirea crescanda a indivizilor „eliberati”, care se gandesc mereu ca viata ar fi mai buna altfel. Totusi, aceasta cautare a unei vieti mai bune se loveste de unicitatea locurilor vizitate, iar gradul de diferentiere intre locurile vizitate, pe parcursul calatoriei, se diminueaza.

Pentru multe persoane calatoria nu mai reprezinta un lux, ci „face parte din viata”, iar in viitor este de asteptat ca deciziile de „ultimul minut”, in alegerea calatoriilor, in special a celor de sejur, sa fie tot mai numeroase.

Faptul ca familiile se intemeiaza la varste mai ridicate si corelat cu cresterea numarului persoanelor care traiesc singure vor prelungi posibilitatea acestor persoane de a calatori.

Deoarece serviciile medicale devin tot mai scumpe, in Europa, europenii vor calatori, pentru a beneficia de o serie de servicii medicale, in Asia si in alte destinatii cu preturi „interesante”. Pe de alta parte, va avea loc o crestere a pietei turismului medical intra-european.

Cererea pentru turismul „de buna stare”, de sanatate, pentru fitness si produsele legate de reducerea stresului va creste, in special in tarile industrializate, iar concurenta va spori, in anumite regiuni ale Europei, datorita unor importante capitaluri private, „injectate” in modernizarea vechilor servicii de sanatate si in statiunile termale.

Consecintele pentru turism, ale acestor tendinte, vor fi , in principal, urmatoarele:

necesitatea de a dezvolta mai multe produse turistice de nisa, pentru satisfacerea cererii unor turisti care calatoresc mai liber;

unele destinatii isi vor pierde din cotele de piata, in dauna altora, mai atractive;

consumatorii vor cauta experiente diferite, carora vor dori sa le dea o intensitate sporita si un sens mai profund. De aici, riscul de crestere a cererii pentru ofertele de tip „risc calculat” (cum ar fi, de exemplu, calatoriile pentru aventura si senzatii tari) sau dezvoltarea noilor regiuni turistice, ce ofera „o experienta controlata”;

pe de alta parte, va avea loc o crestere a cererii de „produse spirituale”, bazate pe experiente interne ale turistilor. Constientizarea nevoii de sanatate si de stare de bine este legata de actualul „boom” al acestui gen de produse. Astfel, este de asteptat sa se dezvolte noi piete, specializate pentru asemenea oferte. Produsele de tip sanatate si stare de bine vor fi asociate, rapid, altor produse turistice, cum sunt produsele forfetare combinate, din domeniul sanatatii si al turismului creativ.

3. Produsele turistice si marketingul

Principalele tendinte in marketingul turistic se refera la faptul ca, turistii-consumatori solicita avizul altor consumatori, in special prin Internet (indeosebi pe „blog”-uri), precum si pe cel al „consumatorilor experimentati”, care, putin cate putin, ajung sa cunoasca produsele de nisa chiar mai bine decat insisi profesionistii din turism.

Va fi necesara o investitie crescanda in strategia de promovare pe Internet, precum si in noile tehnici de cautare pe Internet. Chiar daca o parte importanta a bugetului de promovare este cheltuita pentru publicitatea conventionala, relatiile publice si tehnicile traditionale de vanzare, care devin tot mai putin adecvate, o importanta tot mai mare continua sa o dobandeasca imaginea de marca.

Parteneriatele de tip public-privat devin din ce in ce mai importante, in promovarea turistica, iar guvernele intentioneaza sa mareasca atat participarea sectorului privat, cat si valoarea bugetelor de marketing, in acest sector.

Consecintele pentru sectorul turistic, ale acestor tendinte, vor fi[6], in principal, urmatoarele:

Internet-ul va dinamiza generatia viitoare a calatoriilor, precum si metodele de distributie a produselor turistice. Un studiu al O.M.T. indica faptul ca, in prezent, doar 3% din bugetele de promovare ale Organizatiilor Nationale pentru Turism (ONT) se cheltuie pentru promovarea prin Internet, care continua sa fie vazut, mai degraba, ca un spatiu de promovare „libera”, decat ca un mijloc creativ si strategic, necesar sa fie utilizat intr-un mediu concurential;

De asemenea, va deveni extrem de important sa se cunoasca motivatiile si centrele de interes ale consumatorilor, in scopul de a evidentia ce informatii vor trebui sa se regaseasca, in primul rand, in utilizarea Internet-ului, pentru promovarea turistica. Aceasta va conferi o mare importanta segmentarii si pozitionarii pe piata;

Va deveni important, totodata, sa fie identificate si exploatate propunerile unice de vanzare a produselor. Avand in vedere ca multi consumatori sunt orientati spre experientele si valorile lor simbolice, aceste propuneri vor trebui completate cu conceptele de „propuneri de vanzare empirice unice” si de: „propuneri de vanzare simbolice unice”;

Mesajele publicitare bazate pe experiente si sentimente vor avea un ecou mai puternic in alegerea calatoriilor, de catre consumatori, iar produsele create vor fi mai personalizate si mai bine adaptate cererii;

Pentru anumite segmente ale populatiei, cu bugete reduse, vor fi necesare eforturi de creare, pe de o parte, a unor produse turistice cu buget redus, dezvoltand, pe de alta parte, „marcile de incredere”;

Agentii de voiaj si tur-operatorii vor avea un nou rol. Ei vor trebui sa evidentieze valoarea adaugata a produselor lor de baza (transporturi, in special aeriene si cazare turistica), fata de celelalte servicii, pe care acestia le ofera clientilor.

In privinta tehnologiei informatiei si comunicarii, Internet-ul este considerat, in prezent, ca fiind mijlocul universal de comunicare si ca instrument de promovare si vanzare. Este de asteptat ca noile tehnologii, in domeniul telefoniei si in cel al televiziunii digitale, sa largeasca aceasta piata. Aceste instrumente vor facilita turistilor contactarea prietenilor si a celor apropiati, pe timpul calatoriilor efectuate.

Consumatorul va putea sa controleze, tot mai mult, produsele pe care le cumpara, avand o capacitate sporita de a compara preturile si produsele oferite. Informatiile vor fi disponibile, din ce in ce mai mult, prin intermediul diferitelor mijloace media, iar consumatorii potentiali vor putea sa-si identifice locurile de cazare, inclusiv prin G.P.S. („Global Positioning Systems”-Sisteme Globale de Pozitionare) si sa vada dotarile unitatilor respective, in timp real, prin imagini video.

Se vor dezvolta noile sisteme electronice de plata, cum sunt cartile de credit securizate, ceea ce va facilita transferurile de bani si va reduce practicile cheltuielilor excesive cu transferurile bancare.

Consecintele, pentru sectorul turistic, ale acestor tendinte, vor fi:

Dezvoltarea comunicatiilor internationale ieftine, impreuna cu facilitatile de transport cu costuri scazute vor conduce la cresterea rapida a volumului calatoriilor turistice.

Internet-ul se poate dezvolta ca mijloc de comunicare intre indivizi care doresc sa se conecteze cu alte comunitati, intr-un context al „marketingului viral” (ca forma de publicitate in cadrul careia consumatorul contribuie, in mod direct, la difuzarea acesteia), utilizand blog-urile si alte sisteme de comunicare in timp real.

In ultimii ani, utilizarea Internet-ului a crescut si in scopul de a gasi si de a rezerva, prin intermediul acestuia, produse culturale. Aceasta crestere a turismului cultural este de asteptat sa continue, in viitor, indeosebi in asociere cu produsele de transport, oferite tot pe „Net”. Consumatorii cauta sa utilizeze Internet-ul nu numai ca sursa de informare pentru pregatirea propriei calatorii turistice, dar si pentru a cauta evenimente si activitati, dupa sosirea lor la destinatie.

Noile sisteme de cautare si de cartografie vor intari cunostintele consumatorilor inainte de efectuarea calatoriilor si le vor „hrani” asteptarile. GPS-ul si noile tehnologii vor permite profesionistilor din industria turismului sa urmareasca deplasarea turistilor la destinatie, in timp real, sa masoare impactul activitatilor lor de promovare si sa identifice noile tendinte in consum.

In privinta transporturilor turistice, autoturismul va ramane principalul mijloc de transport utilizat de turisti, in calatoriile lor (in tarile dezvoltate, ponderea transportului cu autoturismul depasind 70% din deplasarile turistice). Atat consumatorii, cat si companiile petroliere cauta solutii pentru carburanti alternativi, ecologici, pentru a face fata cresterii pretului petrolului si a pericolului epuizarii rezervelor combustibililor fosili, in urmatoarele decenii.

Principala problema pentru calatoriile cu autocarul o va reprezenta lipsa locurilor de parcare si accesul dificil in centrele oraselor.

Pentru calatoriile cu avionul, va continua sa existe un grup de companii aeriene de linie avand, in special, zboruri pe distante lungi, in timp ce companiile „cu preturi joase” vor continua sa caute indeosebi destinatii secundare. Cresterea acestei piete va putea fi incetinita de cresterea costurilor cu carburantii, de sporirea costurilor cu securitatea si a taxelor de aeroport.

Calatoriile pe calea ferata se vor putea bucura de anumite reduceri ale preturilor lor, datorita investitiilor realizate de unele guverne in noile linii de mare viteza, ce vor duce la imbunatatirea serviciilor si la scurtarea duratei de parcurs.

Pe piata croazierelor, cererea crescanda pentru aceste produse va fi satisfacuta prin aparitia noilor nave de capacitati mari. Se constata, totusi, o lipsa a garilor (terminalelor) maritime, adaptate pentru acestea, in special in zona Mediteranei, ceea ce poate conduce la dezvoltarea mai multor astfel de obiective, intrucat orasele-porturi isi propun sa profite de cresterea acestei piete.

Consecintele acestor tendinte, pentru sectorul turistic vor fi[7] urmatoarele:

Se vor crea noi destinatii turistice, se va imbunatati accesibilitatea celor existente si se vor dezvolta noi aeroporturi. Dezvoltarea companiilor aeriene „cu preturi joase” va schimba, foarte rapid, modul de a calatori in Europa.

Deschiderea noilor linii aeriene poate oferi oportunitati de dezvoltare a unor noi piete turistice. Totusi, problemele legate de reglementarile europene si competitia puternica fac din acest sector o piata volatila.

Vor avea de suferit destinatiile cu acces dificil, prin sistemele de transport direct sau intermodal.

Pentru sejururile scurte, trenul va deveni un concurent serios al avionului.

Pe cursele aeriene desfasurate pe distante lungi va exista o noua cerere pentru servicii la bord in categoria dintre clasa economica si clasa de afaceri.

In privinta locuintelor secundare, respectiv a turismului rezidential, se va inregistra o crestere a cumpararii de resedinte secundare, atat timp cat preturile vor ramane atractive. Aceasta tendinta este influentata de o campanie publicitara ce vizeaza pe persoanele mai instarite, care doresc fie sa investeasca intr-o proprietate mai ieftina, situata intr-o zona cu climat mai cald, fie sa se retraga la pensie, ori sa inceapa o activitate profesionala legata de stilul lor de viata (arta, sport, buna-stare etc.), intr-o alta regiune a Europei.

Pana in prezent, aceasta tendinta a fost dominata de deplasarile de tip Nord-Sud, dar se constata, in ultimii ani, cumpararea unui numar din ce in ce mai mare de astfel de proprietati, in Europa Centrala si de Est, chiar si de catre locuitori din tarile respective.

In Marea Britanie, un raport recent privind pensiile propune ca stabilirea cuantumului acestora sa nu se mai bazeze pe nivelurile cotizatiilor la asigurarile nationale, ci pe locul de rezidenta al beneficiarilor, astfel incat, alegerea britanicilor, de a trai in strainatate, sa fie limitata, iar reducerea nivelurilor pensiilor pentru acestia le-ar afecta si posibilitatea de a-si cumpara o resedinta secundara.

Consecintele pentru sectorul turistic, ale acestor tendinte, vor fi urmatoarele:

Prin finantarea cumpararii de resedinte secundare se va produce o crestere a numarului locatiilor de vacanta.

Cererea puternica pentru cumpararea locuintelor de vacanta, in anumite regiuni, va duce la dezvoltarea in exces a acestora, ceea ce va antrena reactii, din partea proprietarilor, de a se limita acest fenomen. Deja exista semnale ca unele municipalitati incearca sa limiteze sosirea de noi pensionari, in respectivele localitati.

Buna cunoastere a acestor tendinte, atat de catre Organizatiile Nationale pentru Turism, cat si de catre autoritatile publice nationale, regionale si locale, dar si de catre profesionistii din turism, reprezinta o conditie de baza in orientarea politicilor, strategiilor si masurilor concrete pentru dezvoltarea viitoare a turismului in fiecare tara, regiune sau destinatie turistica locala, precum si a activitatii operatorilor din turism.