Istoricul muzeului national de istorie naturala Grigore Antipa

In anul 1943, prin decretul princiar nr. 143, semnat de domnitorul Alexandru Ghica (1834-1842), este fondat 'Museul National' din Bucuresti. Initiativa fondarii acestei institutii a apartinut fratelui domnitorului, marele ban Mihalache Ghica, 'mare vornic al trebilor dinlauntru'. El a fost si primul donator important al nou infiintatului muzeu, oferind noii institutii culturale o colectie de 1250 de monede grecesti, romane si bizantine, o colectie de 150 de minerale si una cuprinzand 213 cochilii de moluste; de asemenea, marele ban Mihalache Ghica a mai donat muzeului un important numar de pesti, pasari, mamifere si fosile.

In anul 1837 Carol Wallenstein de Vella, cetatean austriac de origine croata, este numit conservator al Muzeului.

Existand intentia de a demola Colegiul Sf. Sava, colectiile Muzeului National sunt transferate in cateva cladiri situate in apropiere, cumparate de Consiliul Scoalelor de la V. Hiotu.(1947)

In functia de director al Muzeului National este numit Carlo Ferreratti, cetatean italian originar din Sardinia, angajat de Wallenstein ca taxidermist si conservator.(1860)

O comisie numita de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice hotaraste instalarea Muzeului National in trei sali situate in aripa stanga a Palatului Academiei. Exponatele vor fi transferate in aceste sali in septembrie 1864.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza aproba Regulamentul pentru Administrarea si Organizarea Muzeului de Istorie Naturala din Bucuresti. Regulamentul stabilea atributiile personalului, rolul conservatorului, activitatile destinate sa imbogateasca colectiile, programul de vizitare etc. Data fiind importanta stiintifica a acestei institutii, regulamentul prevedea numirea unui profesor universitar in functia de director(1864).

Gregoriu Stefanescu, profesor de geologie si paleontologie la Universitatea din Bucuresti, este numit director al Muzeului de Istorie Naturala. Colectiile Muzeului au fost instalate in aripa stanga a cladirii Universitatii, in trei incaperi. Gregoriu Stefanescu a condus destinele Muzeului pana in anul 1893, imbogatind in mod deosebit colectiile de geologie si paleontologie.

Hilarie Mitrea, medic in armata coloniala olandeza originar din Rasinari (judetul Sibiu), doneaza Muzeului din Bucuresti o colectie zoologica ce cuprindea circa 1000 de specii de animale (insecte, moluste, crustacei, pesti, amfibieni, reptile, pasari si mamifere). Probabil datorita lipsei de spatiu, piesele au ramas inchise in lazile in care fusesera expediate, fiind scoase la lumina abia in 1894, cind colectiile i-au fost incredintate lui Grigore Antipa. Aceasta colectie, din care se mai pastreaza azi doar 345 de piese, este cea mai bogata si mai valoroasa donatie primita de Muzeul din Bucuresti in cursul celor peste 175 de ani de existenta. (1882)

Un incendiu izbucnit in cladirea Universitatii afecteaza grav colectiile Muzeului, distrugand ierbarul, colectia de geologie generala, cea de roci si cea de fosile din Romania. Colectiile zoologice au avut mai putin de suferit (lazile cu materialele donate de dr. Hilarie Mitrea in 1882 au ramas intacte). (1884)

Take Ionescu, Ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, hotaraste numirea lui Grigore Antipa in functia de director al sectiei de zoologie a Muzeului. Antipa va conduce Muzeul timp de 51 de ani. (1893).

Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice inchiriaza o cladire in strada Polona, la nr. 19 (casa Porumbacu), pentru a instala acolo colectiile de zoologie.
Din initiativa lui Grigore Antipa, in paralel cu reorganizarea radicala a Muzeului zoologic, este creata o noua sectie, cea de Antropologie si Etnografie. (1894)

Robert Ritter von Dombrovski (1869-1932) este angajat ca preparator la muzeu. Bun ornitolog si, totodata, vanator si preparator iscusit, Dombrovski va lucra timp de 21 de ani sub conducerea lui Grigore Antipa, contribuind in mod considerabil la imbogatirea colectiilor muzeului si la realizarea primelor diorame. (1895)

Este angajat la Muzeu, ca asistent, Arnold Lucien Montandon (1852-1922), naturalist originar din Besancon (Franta). El a lucrat la Muzeu pana in 1907, ocupandu-se de colectiile de insecte. Excelent cunoscator al insectelor heteroptere, el a creat o colectie cuprinzand 24.240 exemplare. (1896)

Grigore Antipa prezinta primului ministru Dimitrie Sturza un memoriu in care demonstra necesitatea existentei unei cladiri special construite pentru a organiza 'un Muzeu de Istorie Naturala demn de capitala tarii'. Cu toate ca tara traversa o perioada de dificultati financiare, Consiliul de Ministri va aproba proiectul si suma de 350.000 lei, necesara ridicarii cladirii pe un teren de 23.000 m2, situat la capatul Soselei Kiseleff. (1903)

Incepe construirea noii cladiri destinate Muzeului. Proiectul cladirii a fost realizat de inginerul Mihail Rocco, dupa indicatiile lui Grigore Antipa. Tot Mihai Rocco a fost si cel care a supravegheat desfasurarea lucrarilor. Fatada a fost proiectata de arhitectul Grigore Cerchez.(1904)

Se termina lucrarile la noua cladire a Muzeului. Toate colectiile muzeului sunt transferate in noua cladire, incepand dificila munca de aranjare. In ciuda faptului ca beneficia de putin personal, Grigore Antipa a terminat aranjarea colectiilor intr-un timp relativ scurt.(1906)

Are loc inaugurarea oficiala a Muzeului in noua sa cladire, in prezenta regelui Carol I, a printului Ferdinand si a Printesei Maria. Cu aceasta ocazie au fost deschise pentru vizitare 16 sali, dintre care una cuprindea 4 diorame bio-geografice (desertul Sahara, savana africana, preria americana si tundra), printre primele realizate in lume si care, datorita calitatii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din tara si strainatate.(1908, 24 mai)

Scheletul de Deinotherium gigantissimum a fost adus de la Laboratorul de Geologie al Universitatii din Bucuresti in cladirea Muzeului.(1911)

In prezenta regelui Carol I au fost inaugurate noile sectii ale muzeului: Geologie, Mineralogie, Paleontologie, Anatomie comparata, Antropologie, Etnografie generala si Ecologie (diorame), care ocupau alte 11 sali. Cu aceasta ocazie, pe frontonul cladirii a fost montata o placa de marmura purtand inscriptia 'Muzeul National de Istorie Naturala'.(1914, 18 iunie)

In sala centrala de la parterul Muzeului a avut loc o sedinta solemna, prezidata de regele Carol al II-lea. Aceasta sedinta a fost consacrata implinirii a 100 de ani de la fondarea Muzeului, 40 de ani de la numirea lui Grigore Antipa in functia de director al acestuia si a 25 de ani de la deschiderea Muzeului in cladirea situata in Soseaua Kiseleff nr. 1. Cu aceasta ocazie, prin decret regal, Carol al II-lea a hotarat ca, de acum inainte, Muzeul sa poarte numele de Muzeul National de Istorie Naturala 'Grigore Antipa'.(1933, 23 mai)

Referat: Completul manta 290 - parasuta principala manta 290 Eseu: Istoria parasutismului - scurt istoric al parasutismului

Muzeul sufera de pe urma cutremurului devastator din 1940 si a raidurilor de bombardament ale aviatiei aliate din cursul celui de-al doilea razboi mondial (1940-1944).

Ministerul Instructiunii, Cultelor si Artelor reconfirma statutul de institutie de cercetare stiintifica a Muzeului. (1941)

Grigore Antipa se stinge din viata la varsta de 77 de ani. Prin activitatea sa neobosita, Grigore Antipa a reusit sa confere Muzeului un prestigiu european.
Timp de cateva luni, Muzeul este condus de cunoscutul geolog Mircea Pauca.(1944, 9 martie)

Celebra colectie de lepidoptere a printului Aristide Caradja este evacuata de la conacul familiei Caradja din Grumazesti si adusa la Muzeu.(1944, 14 iunie)

Constantin Motas, profesor de zoologie la Facultatea de Stiinte Naturale din Bucuresti, este numit director al Muzeului.(1945)

Este publicata Legea nr. 109 privind organizarea Muzeului National de Istorie Naturala 'Grigore Antipa'. In functia de director adjunct al Muzeului este numit dr. Mihai Bacescu.(1946)

Fauna Romaniei este expusa separat, in cinci sali aflate la etajul Muzeului. La parter este amenajata o sala destinata cursurilor si conferintelor, cu o capacitate de 180 de locuri. Este publicat primul ghid al Muzeului, denumit 'Calauza populara'.

In 1949, complet renovat, Muzeul este deschis din nou publicului.

Intre 1951 si 1964 Muzeul a fost condus de o serie de oameni de stiinta care, in acelasi timp, au desfasurat si activitati didactice la Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti: Bernard Schnapp (1951 - 1955), Prof. Dr. Doc. Alexandru Grosu (1955 - 1957), Prof. Dr. Doc. Mihai Ionescu (1957 - 1959), Prof. Dr. Petre Raicu (1959 - 1961) si Prof. Dr. Mircea Ionescu-Varo (1961 - 1964). In aceasta perioada, Muzeul a cunoscut o dezvoltare rapida, devenind una dintre cele mai prestigioase institutii de acest fel din lume.

In amfiteatrul Muzeului incepe primul ciclu duminical de conferinte pentru public. (1953)

Cladirea Muzeului este renovata. Astfel, pentru a face posibila vizitarea in sens unic a expozitiei si aranjarea exponatelor in ordine sistematica, sunt construite doua noi corpuri de cladire, anexate corpului central. Apare primul volum al publicatiei 'Travaux du Museum d'Histoire Naturelle «Grigore Antipa»' revista stiintifica a muzeului.(1957)

Vernisajul expozitiei temporare 'Istoria Muzeului «Grigore Antipa»', care marcheaza implinirea a 125 ani de la fondarea Muzeului. A fost prima expozitie temporara organizata in sala de la parterul Muzeului, care de atunci este dedicata acestui gen de manifestari.(1959)

In 1964 dr. doc. Mihai Bacescu, membru corespondent al Academiei Romane, este numit director al Muzeului.

Are loc prima expeditie stiintifica peste hotare organizata de Muzeu. Expeditia a fost condusa de dr. doc. Mihai Bacescu, in cursul ei fiind colectate din Tanzania numeroase specii de animale care au imbogatit colectiile muzeului si au stat la baza realizarii unor importante lucrari stiintifice. (1973-1974)

Catastrofalul cutremur de pamant din 4 martie a afectat foarte grav cladirea si colectiile Muzeului. In urma unui efort sustinut din partea personalului, Muzeul se redeschide partial (demisolul si parterul) la 24 august. Redeschiderea completa are loc pe 20 noiembrie, dupa mai bine de 8 luni si jumatate de munca asidua.(1977)

Incepe primul ciclu de conferinte dedicate elevilor din scolile bucurestene.(1984)

Dr. Dumitru Murariu este numit in functia de director al Muzeului.(1988)

Se desfasoara expeditia Muzeului National de Istorie Naturala „Grigore Antipa' in Indonezia. In cadrul acestei expeditii, la care au participat 4 specialisti din cadrul Muzeului, a fost colectat un material zoologic deosebit de bogat si variat.(1991)

Are loc o noua expeditie a Muzeului National de Istorie Naturala „Grigore Antipa', in Brazilia. Expeditia a fost organizata in colaborare cu Universitatea Catolica „Santa Ursula' din Rio de Janeiro.(1994)

Incep lucrarile de consolidare la cladirea Muzeului. Aceste lucrari erau necesare datorita subrezirii structurii de rezistenta a cladirii ca urmare a cutremurelor din anii 1940, 1977, 1986 si 1990 si lucrarilor de constructie a metroului.(1996)

Ca urmare a avansarii lucrarilor de consolidare a cladirii, Muzeul isi inchide portile pentru public.(1997)

Se redeschide pentru vizitare demisolul Muzeului.(1999)

In doua etape, se redau vizitarii si salile de parterul Muzeului.(2000)

Se redau circuitului de vizitare primele doua sali aflate la etajul cladirii Muzeului.(2001)

Se redau circuitului vizitarii doua din salile aflate la etajul cladirii Muzeului: cele dedicate pasarilor din fauna Romaniei si primatelor din fauna mondiala.(2002)

Expeditiile la care au participat cercetatori ai muzeului si expeditiile organizate de muzeu

Expeditiile la care au participat specialisti din cadrul Muzeului National de Istorie Naturala 'Grigore Antipa' s-au dovedit un mijloc excelent de a aduna un material zoologic bogat si variat care, ulterior, avea sa imbogateasca colectiile muzeului si sa stea la baza unor importante lucrari stiintifice.

In anul 1893, dr. Grigore Antipa a participat la o expeditie de 4 luni in jurul Marii Negre, pe crucisatorul „Elisabeta”. Cu acest prilej a fost colectat un bogat material faunistic, o parte din el aflandu-se si astazi in colectiile Muzeului bucurestean.

In 1965, la 1 octombrie, vasul oceanografic american 'Anton Bruun' a parasit portul Callao, pornind intr-o expeditie de cercetare a faunei abisale din fosa Peru-Chile. La aceasta expeditie, condusa de prof. dr. Robert Menzies, a participat o echipa stiintifica intemationala, Romania fiind reprezentata prin dr. doc. Mihai Bacescu Expeditia a avut ca scop explorarea vietii pe fundul oceanului, in jgheabul Peru-Chile, studierea parametrilor apei, a caracteristicilor planctonului din aceasta zona, precum si colectarea unui numar mare de moluste din genul Neopilina, animale stravechi, considerate disparute de peste 250 milioane de ani, dar din care s-au gasit, in 1951, primele exemplare vii. O parte din bogatul material colectat a fost donat Muzeului National de Istorie Naturala 'Grigore Antipa' si cercetat de specialistii acestei institutii. Relatari din aceasta interesanta expeditie sunt prezentate in volumul “Chemarea apelor” (1972), scris de dr. doc. Mihai Bacescu.

In 1971, dr. doc. Mihai Bacescu a participat la o expeditie oceanografica intreprinsa pe coasta vestica a Africii, in dreptul Mauritaniei, pe nava 'Thalassa' a Institutului Francez de Pescuit Marin din Nantes. Au fost adunate si aduse la Muzeu colectii extrem de interesante de fauna marina, o parte dintre acestea fiind prezentate publicului in cadrul unei expozitii temporare. Impresii din aceasta expeditie au fost adunate in cartea “Acolo unde Sahara dispare in ocean” (1973).

In cursul anului 1973, dr. Modest Gutu a participat la doua expeditii in Marea Caraibelor, in sudul insulei Cuba (6 - 24 aprilie si 16 iunie - 3 iulie 1973). Aceste expeditii, organizate de Institutul de Oceanologie din Havana, s-au desfasurat cu nava de cercetari “Makaira II”, prilej cu care a fost colectat un bogat material marin, o parte a acestuia poposind in colectiile Muzeului national de Istorie Naturala “Grigore Antipa”. In cartea de calatorii “Sub soarele Antilelor” (1977), dr. Modest Gutu a prezentat impresii din aceste doua expeditii.

Intre 20 noiembrie 1973 si 5 februarie 1974 a avut loc prima expeditie stiintifica organizata de Muzeu, cu sprijinul Ministerului Educatiei si Invatamantului si al Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie. Expeditia a fost condusa de dr. doc. Mihai Bacescu (directorul Muzeului de Istorie Naturala 'Grigore Antipa') si la ea au participat: Theodor Nalbant (specialist ichtiolog la Muzeul 'Grigore Antipa'), dr. Geza I. Muller (de la lnstitutul Roman de Cercetari Marine din Constanta) si Dragos Neculce (de Ia Institutul de Biologie din Bucuresti). Membrii expeditiei au lucrat in zona recifilor de corali de pe coasta Tanzaniei expeditia avand un dublu scop: cercetarea faunei recifilor din Oceanul Indian si adunarea unui bogat material zoologic. Cu aceasta ocazie, importante colectii de nevertebrate si pesti marini, dar si de insecte, reptile, pasari si mamifere, au fost aduse la Bucuresti. Studiul acestui material a furnizat informatia necesara elaborarii a numeroase lucrari stiintifice (descrierea a peste 30 de genuri si specii noi pentru stiinta) si tot pe baza lui s-a realizat reprezentarea in muzeu a recifilor de corali. De asemenea, a fost descoperita (de dr. doc. Mihai Bacescu) cea mai bizara – din punct de vedere morfologic – familie de crustacee tanaidacee (fam. Tanzanapseudidae).

In februarie 1977, dr. doc. Mihai Bacescu a participat, pe nava 'Thalassa', la o expeditie in Golful Oman, ocazie cu care se intoarce in tara cu un bogat si interesant material biologic marin.

In perioada 16 februarie-21 iunie 1991 s-a desfasurat expeditia Muzeului de Istorie Naturala 'Grigore Antipa' in Indonezia, expeditie avand ca scop cercetarea stiintifica si colectarea de material muzeologic. Cei patru specialisti participanti la aceasta prima expeditie romaneasca in partea tropicala a Asiei (dr. Dumitru Murariu - directorul muzeului si conducatorul expeditiei, dr. Modest Gutu, dr. Corneliu Parvu si Alexandru Marinescu) au explorat insulele Java, Pari, Sulawesi, Bunaken, Manado-Tua, Kalimantan si Bali, adunand o colectie de mamifere, pasari, reptile, pesti, insecte si nevertebrate acvatice, pe cat de bogata. pe atat de interesanta din punct de vedere stiintific-zoologic si muzeologic. Pe baza materialului colectat au fost publicate mai multe lucrari stiintifice, precum si un volum cu rezultatele cercetarilor, fiind descrise aproximativ 50 de specii, un subgen si doua genuri, toate noi pentru stiinta.

Intre 11 aprilie si 12 iulie 1994, s-a desfasurat expeditia Muzeului National de Istorie Naturala “Grigore Antipa” in Brazilia (participanti: dr. D. Murariu, dr. Modest Gutu, dr. N. Galdean, Dorel Rusti, Nastase Radulet, Marcel Ionescu). Organizata in colaborare cu Universitatea 'Santa Ursula' din Rio de Janeiro, expeditia a strabatut peste 14.000 km, explorand ecosisteme din cele mai variate: padure pluviala, campii, plaje, paduri de mangrove, rauri, lacuri, pesteri si ecosisteme marine. A fost adunat un material zoologic extrem de divers, a carui prelucrare continua si in prezent. Ca si in cazul expeditiei precedente, printre rezultatele valoroase merita mentionate si numeroasele fotografii, diapozitive si secvente filmate, realizate in regiunile explorate, toate contribuind ulterior la popularizarea rezultatelor expeditiei, alaturi de expozitiile temporare si de conferinte.