COLEGIUL ECONOMIC “DIONISIE POP MARTIAN”

ALBA IULIA

Lucrare de specialitate pentru obtinerea

certificatului de competenta profesionala

Tehnician in turism

Potentialul turistic al municipiului Sibiu

INTRODUCERE

Asezat in centrul tarii, acolo unde s-au intalnit dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice romanesti, Sibiul a fost si ramane o punte de legatura si de circulatie a valorilor materiale si spirituale, leagan de straveche cultura si civilizatie, zona de simbioza intre cultura romaneasca si cea a nationalitatilor conlocuitoare.

Varietatea peisagistica a muntilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice si de arhitectura si muzeele incadreaza Sibiul intre vetrele de cultura si civilizatie romaneasca si in zonele cu traditie turistica, cu largi perspective de dezvoltare.

Prin factorii de relief si de mediu, prin diversitatea si frumusetea peisajului, prin dezvoltarea industriala si culturala, Sibiul si imprejurimile sale poate prezenta oferte amatorilor de drumetii sau alpinism, de vanatoare sau pescuit, practicantilor de schi sau patinaj ori celor interesati de monumente ale naturii, istorice sau arhitecturale sau de traditii locale. Statiunile balneoclimaterice dispun de resurse curative naturale, precum si baza de tratament pentru afectiuni ale sistemului nervos periferic, ale aparatului respirator, genito-urinar, insuficienta glandulara, in stari de convalescenta.

In Sibiu se pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetati medievale fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala.

Traditiile folclorice specifice, Marginimea Sibiului, portul popular si arhitectura romaneasca, ospitalitatea si bucataria autentica fac din Sibiu o zona aparte.

In functie de provenienta fluxurilor turistice, activitatea turistica din Sibiu se

poate manifesta sub doua forme: turism intern si turism international.

Dupa gradul de mobilitate al turismului, acesta poate fi: de sejur, itinerant si

de tranzit.

Dupa perioada anului aceasta este: continua, sezoniera, ocazionala sau se desfasoara la sfarsit de saptamana.

Dupa prestatiile turistice, turismul se poate desfasura sub forma organizata, neorganizata, semiorganizata.

In functie de varsta si ocupatie, se pot practica urmatoarele forme de turism: pentru tineret; pentru varsta adulta; pentru varsta a treia si turismul social (pentru persoane cu diferite tipuri de handicap, batrani si copii institutionalizati, persoane cu probleme sociale, turism educational).

CAPITOLUL I

LOCALIZAREA SI CARACTERISTICILE ORASULUI

SCURT ISTORIC

Inceputurile Sibiului dateaza de la mijlocul secolului al-XII-lea fara a se putea preciza o data anume. El este atestat documentar pentru prima oara in anul 1191, in legatura cu intemeierea de catre regele Ungariei Bela al-III-lea a prepoziturii catolice de la Sibiu,  ca organism ecleziastic cu rol conducator in ierarhia catolica din aceasta parte a Transilvaniei.

Nu este lipsita de semnificatie asezarea celui mai important centru de colonisti germani in apropierea anticei Caedonia, localitate dacica, apoi daco-romana, astazi cartierul Gusterita al Sibiului.

Primele pagini ale cronicii orasului se leaga de asezarea in acest liman al raului Cibin a colonistilor nascuti sun denumirea generica de sasi, in orizontul celui de-al XII-lea secol al erei noastre.

In aceasta vreme Sibiul era inca o localitate modesta, cu caracter rural. Partea cea mai veche a asezarii colonizate se afla in „Orasul de Jos”, de-a lungul strazilor 9 Mai si Faurului. „Orasul de Sus” a inceput sa se contureze intre anii 1191 si 1224 pe platoul unde colonistii au ridicat o bazilica in stil romanic. Treptat, odata cu inflorirea si diversificarea mestesugurilor se amplifica si comertul.

Sub aspect social, majoritatea populatiei orasului era formata din mestesugari, calfe, ucenici si negustori.

Evolutia urbanistica a Sibiului urmeaza calea tipica oraselor medievale. Primele case, atat cele din lemn, cat si cele construite din materiale durabile, au fost ridicate pe una din laturile scurte ale parcelelor, spre frontul strazii.

In secolul al-XV-lea Sibiul era o cetate puternica si pe deplin conturata. Era cunoscut si sub denumirea de „orasul rosu”, datorita caramizilor folosite la fortificatii. Predominant era stilul epocii - goticul, cu ogivele lui zvelte si avantate.

Spre sfarsitul secolului al-XV-lea incep sa apara cladiri mai complexe, construite cu mai multe etaje.

Intreaga viata economico-sociala a orasului pulsa in jurul celor trei nuclee urbane formate din actualele piete: Huet, Mica si Mare, corespunzand primelor trei etape de crestere si fortificare a cetatii. 

Putine orase din Romania se pot bucura cu o istorie atat de bogata.

1.2. CADRUL NATURAL

In scurgerea neistovita a timpului, Cibinul, rau care izvoraste din muntele pe care oamenii locului il numesc Cindrel, a sapat o larga vale la poalele lui, numita depresiunea Cibinului. Aici, la 20 km., de la varsarea acestuia in Olt, se inalta Municipiul Sibiu, capitala judetului ce ii poarta numele.

Pe harta, orasul este asezat la intersectia paralelei de 45°47' latitudine nordica cu meridianul de 24°29' longitudine estica. Acest punct se gaseste foarte aproape de centrul Romaniei, in sudul Transilvaniei.

Invelisul biogeografic al judetului Sibiu este deosebit de complex, din punct de vedere al biodiversitatii, prin faptul ca dispune de o mare varietate de ecosisteme, habitate si specii salbatice, inestimabile prin unicitatea lor. Acestea contribuie in mod activ la definirea potentialului atractiv al teritoriului astfel: vegetatia constituie un component de baza al mediului ambiant, cu rol de fundal al desfasurarii diverselor activitati turistice, indeplinind o functie estetica si peisagistica, de recreere si reconfortare in timp ce fauna determina, prin resursele sale cinegetice si piscicole, turismul de agrement prin vanatoare si respectiv pescuit.

1.2.1.RELIEFUL

Relieful este variat, cuprinzand aproape toate formele

Orasul Sibiu, fiind situat in zona depresionala a Carpatilor Meridionali, altitudinea Sibiului variaza intre 400 si 430 m., desi muntii Fagarasului, Lotrului si Cibinului, care il protejeaza, isi ridica crestele dincolo de 2000 m. (Suru – 2282 m., Negoiu - 2535 m., Steflesti – 2244 m.).

1.2.2.CLIMA

Clima este temperat continentala moderata, cu influente oceanice, care inregistreaza diferentieri specifice celor trei tipuri majore de relief in functie de etajarea altitudinala si de existenta zonelor construite. Clima, ca premisa ambientala, favorizeaza practicarea activitatilor turistice, atat in cele doua sezoane, cat si in extrasezon, prin caracteristicile elementelor sale, cu importanta majora in refacerea sanatatii, crearea unei ambiante propice odihnei si relaxarii turistilor.

Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm., cu valori minime in luna februarie (26,7 mm.) si maxime in luna iunie (113 mm.) desi valorile extreme de temperatura se plaseaza intre 37,6⁰C (la Boita in anul 1949) si –34,4⁰C (la Sibiu in 1888), temperaturile medii se situeaza intre –3,8⁰C in luna ianuarie si 19,6⁰C in luna iulie. Primele ninsori apar de regula in luna noiembrie, iar ultimele reminescente ale iernii se mai fac simtite si in luna aprilie.

In privinta regimului eolian, Sibiul este ferit de vanturile excesive ce bantuie, din timp in timp, crestele muntilor din apropiere. Primavara, coborand de pe culmile Muntilor Fagaras si Cindrel, sufla “mancatorul de zapezi” sau “vantul mare”, iar uneori, vara, “austrul” aduce din vest valuri de caldura si de seceta.

Clima, relieful si structura solului sibian creaza conditii prielnice pentru o flora si fauna bogata.

1.2.3. FLORA

Flora Sibiului cuprinde peste 5500 de specii de plante, dintre care 2345 specii de cormofite (67% din speciile din flora Romaniei). Peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii Carpati, dintre care mentionam: romanita de munte (Achillea schurii), caldarusa (Aquilegia transsilvanica), cornutul (Cerastium transsilvanicum).

Pe pajistile cu caracter stepic din aceasta zona, se pot gasi urmatoarele specii: migdalul pitic (Amygdalusnana), visinelul (Cerasus fruticosa), jalesul (Salvia nutans), ruscuta de primavara (Adonis vernalis), sipica (Cephalaria uralensis), sau capul sarpelui (Echium russicum).

1.2.4. FAUNA

Fauna Sibiului este deosebit de bogata si diversa, in cadrul careia se regasesc aproape jumatate din fauna de mamifere a tarii si 54% din avifauna.

Ca specii de mamifere, cele mai importante sunt: capra neagra (Rupicapra rupicapra), ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus), capriorul (Capreolus capreolus), marmota (Marmota marmota), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes),

In centrul orasului pot fi vazute numeroase cuiburi de berze, care revin aici in fiecare an. Turistul interesat de fauna va descoperi in zonele verzi ale orasului un adevarat paradis al pasarilor. Dintre cele 168 de pasari identificate, cel putin 5 specii prezinta importanta ornitofaunistica nationala: pescarusul asiatic (Laurus ichthyaetus) si pescarusul de gheturi (Larus hyperboreus), specii rare, care pana in prezent sunt intalnite accidental in fauna Romaniei; piciorongul (Himantopus himantopus), inarita (Carduelis flammea), pasarea omatului (Plectrophenax nivalis). Speciile mai frecvent intalnite sunt: mierla, gusa rosie, iar pe firul apei ce traverseaza Parcul “Sub Arini” mierla de apa si uneori pescarelul albastru. Primavara isi fac aparitia sturzul, graurul, codrosul, pitulicea, muscarul, sticletele si uneori pitigoiul codat.

1.2.5. RETEAUA HIDROGRAFICA

Teritoriul Sibiului este drenat in mare parte de raurile ce se inscriu in bazinul hidrografic ale Oltului: Hartibaciul, Cibin si Sadu, dar si de Tarnava Mare afluent al Muresului. Reteaua hidrografica este intregita de lacuri naturale si artificiale.

1.3. CAI DE ACCES

Pozitia geografica a municipiului, la pornirea unor trasee turistice premontane si

montane deosebit de atragatoare, este favorizata si de caile de acces, ce converg aici din toate partile tarii.

Prin Sibiu trec drumurile europene: E 68: Deva-Sibiu-Brasov; E 81: Cluj-Sibiu-Pitesti si drumurile nationale: DN 1: Bucuresti-Brasov-Sibiu- Cluj-Napoca-Oradea; DN 7: Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Deva-Arad;

Din Sibiu pleaca spre: Medias-Sighisoara-Targu-Mures DN 14. Soselele modernizate fac legatura cu toate colturile judetului.

Magistralele feroviare: Bucuresti-Pitesti-Ramnicu-Valcea si Bucuresti-Brasov, Fagaras se reunesc in Sibiu pentru a se indrepta spre vest: Deva-Arad si nord-vest Copsa Mica-Cluj-Napoca-Oradea.

1.4. EVOLUTIA SOCIO-ECONOMICA A POPULATIEI

1.4.1. POPULATIA

1.4.2. ECONOMIA

Economic Sibiul este unul dintre cele mai industrializate orase din Romania,se situeaza pe locul 12 pe tara raportat la forta de munca in industrie.

Aceasta dezvoltare economica isi are radacinile in dezvoltarea manufacturilor incepand cu secolul al-XVIII-lea si apoi a intreprinderilor si uzinelor un secol mai tarziu. La Sibiu s-a deschis prima uzina mecanica din Ardeal.

In Sibiu cea mai mare pondere industriala o are industria metalurgica si a constructiilor de masini-unelte, urmata de cea textila, alimentara si de prelucrare a lemnului.

1.5. Orase infrATite cu SibiuL

Landshut - Germania

Landshut este capitala landului Bavaria de Jos incepand din anul 1839.

Relatiile de prietenie intre orasele Sibiu si Landshut exista si au fost intretinute, intr-o forma simpla, de mai multi ani. Apropierea s-a produs firesc, avand ca punct de plecare proiecte in domeniul cultural, academic, al sanatatii si chiar economic, tinandu-se cont de faptul ca foarte multi etnici germani din Ardeal, si in special din Sibiu, s-au stabilit in orasul Landshut si au dorit sa pastreze legatura cu locurile unde si-au petrecut o mare parte din viata. La data de 13 aprilie 2002, cand in cadrul ceremoniei desfasurate la sediul primarei in Landshut a fost semnata “Carta de infratire” dintre cele doua orase.

RENNES - FRANTA

Orasul Rennes, situat in partea de NV a Frantei, la confluenta raurilor Vilaine si Ile, este capitala provinciei Bretagne. Rennes a fost dintotdeauna un important centru economic, comercial si administrativ, se bucura si de o mostenire culturala impresionanta, fiind si un puternic centru universitar. In anul 1999 au fost incheiate documentele de infratire dintre orasele Sibiu si Rennes, ca o implinire a numeroaselor contacte avute anterior intre cele doua municipalitati.

Klagenfurt – Austria

Oras cu o istorie de 800 de ani, Klagenfurt respira o atmosfera deosebita, datorata in special lucrarilor arhitectilor italieni in secolul 16 si 17. Parteneriatul dintre orasele Sibiu si Klagenfurt s-a finalizat in anul 1996, prin semnarea Cartei de Infratire.

Columbia - Missouri - USA

Orasul Columbia este situat in statul Missouri, la 120 de km.de Kansas City si St. Louis. Centru cultural, medical si social al regiunii centrale a statului Missouri, orasul este cotat in mod constant printre primele 10 orase americane ca standard de viata.

Alte relatii de infratire incheiate de municipalitatea sibiana:

Valencia / Carabobo / Venezuela - din 1993

Wirall / Marea Britanie

Bauru / Brazilia - din 1995 Malines / Belgia - din 1996

Thorigne-Fouillard / Franta - cu cartierul Hipodrom din Sibiu.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC

2.1. RESURSE TURISTICE NATURALE GENERATE DE RELIEF

In scopul conservarii resurselor turistice naturale cu valoare de unicat sau pe cale de disparitie, in judetul Sibiu s-au amenajat pana in prezent o serie de arii protejate (3 parcuri naturale, 7 rezervatii naturale si 10 monumente ale naturii), care reprezinta 3,6% din suprafata judetului Sibiu.

2.1.1. RESURSE NATURALE SI MONUMENTE ALE NATURII DIN SIBIU

Parcul Natural “Dumbrava Sibiului” zona protejata de flora, fauna, peisagistica si culturala se intinde la marginea Sibiului intre Drumul Rasinarului si Calea Poplacii, cu o suprafata de 993 ha. A fost amenajata in secolul 17 si include Lacul de agrement Dumbrava si Gradina Zoologica (1929), cea mai veche gradina zoologica din Romania.

Este o zona de agrement mult iubita de sibieni care include si gradina zoologica si Muzeul civilizatiei Populare Traditionale “Astra”.

Gradina zoologica

In anul 1929, ia nastere o gradina zoologica, pe atunci unica in tara. In ultimii ani, dotarile turistice si de agrement ale monumentalului parc natural s-au imbogatit considerabil.

Gradina zoologica a crescut si s-a diversificat, ajungand pana la 330 de specii. Este prezenta aici aproape toata fauna Romaniei, de la cerbii si ursii Carpatilor, pana la pelicanii, lebedele si egretele Deltei Dunarii. Numeroase animale exotice (lei, pantere, papagali, lama, mufloni, maimute) aduc un plus de atractivitate si pitoresc locului.

Zona verde a Sibiului impresioneaza prin numarul mare de parcuri.

Parcul “Astra” din fata Palatului ASTRA, este o adevarata oaza de liniste pentru pensionarii care il viziteaza zilnic. Parcul gazduieste o serie de busturi si statuete reprezentand personalitati ale culturii romanesti: Gheorghe Baritiu (1912), Timotei Cipariu, Octavian Goga, Andrei Muresanu, Ioan Slavici, Gheorghe Lazar, Andrei Saguna si Badea Cartan.

Parcul “Sub Arini” se intinde paralel cu Bulevardul Victoriei pe o suprafata de 30 hectare. A fost amenajat intre anii 1856 si 1865.

In anul 1865 s-a dat in folosinta restaurantul Sub Arini (Bolta Rece). Prima fantana arteziana a fost data in folosinta in 1894, iar zece ani mai tarziu s-a introdus iluminatul electric. In 1927 s-a dat in folosinta stadionul Municipal construit pe latura sudica a parcului. In 1938 s-a ridicat statuia lui Mihai Eminescu. Amenajari recente au redat parcului grandoarea de altadata. Parcul cuprinde in momentul de fata 80 de specii diferite de arbori.

Alte parcuri din oras:

Parcul Tineretului, langa Bastionul Haller, recent renovat cuprinde cea mai mare fantana arteziana din oras.

Parcul Unirii din fata hotelului Bulevard cu lacuri si cascade artificiale.

Parcul Cetatii un romantic loc de intalnire care se intinde de-a lungul zidurilor de aparare, intre strada Cetatii si Bulevardul Coposul.

Rezervatiie naturala – “Lacul fara fund” (se mai numeste si “Lacul lemnelor”) este un monument al naturii cu valoare geologica se gaseste in intravilanul localitatii Ocna Sibiului, cu o suprafata de 0,2 ha.

Prezinta fenomenul de heliotermie, s-a format intr-o veche mina de sare prabusita in anul 1775.

2.2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE

2.2.1. MONUMENTE ISTORICE SI DE ARHITECTURA

Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.

In Sibiu sunt peste 40 de cladiri si constructii declarate monumente istorice si peste 38 de strazi si locuri publice de interes istoric, este orasul cu cele mai multe biserici si locasuri de cult de importanta istorica, 11 dintre acestea se gasesc in oras si multe altele in satele din imprejurimi.

In Sibiu se gasesc 10 muzee si expozitii permanente de interes national si international, cele mai cunoscute fiind Muzeul Brukenthal si Muzeul “Tehnicii Populare Astra”.

“Centrul istoric” este format din Piata Mare, Piata Mica, Piata Huet si strazile din jur unde sunt concentrate cele mai multe obiective turistice.

“Cetatea medievala a Sibiului” se ocupa de zidurile, turnurile si portile de acces ale vechii cetati a Sibiului.

“Cetatea medievala” a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.

CENTRUL ISTORIC AL SIBIULUI

PIATA MARE

Aici este “centrul istoric” al Sibiului, prima data mentionata in 1411 ca “piata de cereale”. Incepand din secolul al-XVI-lea “Piata Mare” a devenit centrul vechii cetati. Executiile publice si adunarile publice aveau loc aici. Timp de sute de ani a fost denumita Grosser Ring, sau Grosser Platz, intre razboaie s-a numit Piata Regele Ferdinand, comunistii au denumit-o Piata Republicii, iar din 1990 s-a revenit la denumirea originala. Piata are o lungime maxima de 142 m, iar in latime 93 m, fiind una dintre cele mai mari din Transilvania. Latura de sud a pietii este declarata monument arhitectural protejat de UNESCO prin stilul arhitectural unic care este mentinut aici. Sub denumirea de “ochii orasului” sunt cunoscute ferestrele din acoperisuri care aici se pot observa cel mai bine. Pe latura de sud se afla Casa lui Fileck (1802), una dintre cele mai frumoase cladiri din oras, iar la numarul 8 se afla casa fostului primar Georg Hecht (sec. 15) care a adapostit din 1821 Universitatea saseasca, un fel de parlament al sasilor. Pe latura de nord langa Biserica Romano Catolica se afla Casa Parohiala Romano-Catolica construita in 1939. In continuarea acesteia se afla o cladire unde a functionat prima primarie din oras care se leaga de Turnul Sfatului. Doua tuneluri pe sub Turnul Sfatului fac legatura cu “Piata Mica”. Pe partea opusa, pe coltul de nord-vest se afla Cladirea bancii, sau cladirea CEC-ului, o frumoasa constructie in stil Art Nouveau din 1905, aflata vis-à-vis de Palatul Brukenthal o bijuterie in stil baroc terminata in 1785. Pe latura de vest, langa palat se afla Casa Albastra, ridicata in secolul 18 in stil baroc unde aveau loc spectacole de teatru. Vechea stema a Sibiului este pictata pe fatada. Pe coltul cu strada Balcescu, o cladire in stil neoclasicist cu un fronton sprijinit pe patru coloane cu capiteluri ionice.

Din “Piata Mare” porneste cea mai importanta artera a orasului, strada Nicolae Balcescu care este artera principala a orasului si locul de promenada a sibienilor, rezervata doar pietonilor. Strada este dominata de cladiri masive, cele mai multe datand din secolul al-XIX-lea., iar doua strazi coboara spre gara, strada Avram Iancu si strada General Magheru unde se afla Gimnaziul Gheorghe Lazar si complexul Ursulinelor. Din 1734 “Piata Mare” a fost dominata de statuia lui Nepomuk. Din anii 1980 piata este dominata de statuia modernista a lui Gheorghe. Lazar. Se fac incercari pentru a repune statuia in pozitia originala si de a reda pietei atmosfera medievala din trecut.

PIATA MICA

“Piata Mica”, prin cladirile medievale pastrate in forma originala si prin numeroasele obiective de interes turistic care se gasesc aici, reprezinta un important punct turistic pentru orice vizitator. In evul mediu in aceasta piata existau casele de locuit si atelierele mestesugarilor sibieni. Piata este legata de “Piata Mare” si de “Piata Huet” prin tuneluri inguste de un farmec deosebit si prin stradute pietruite. Strada Ocnei este principala poarta de legatura spre “Orasul de jos” si porneste din piata pe sub Podul Minciunilor impartind piata in doua parti. Alt punct de acces spre “Orasul de jos” este printr-un tunel arcuit pe sub Turnul Scarilor (1567) care continua cu Pasajul Aurarilor, unul dintre cele mai frumoase locuri din Sibiu. Latura de nord este dominata de “Casa Artelor”. Pe langa “Casa Artelor” se coboara spre “”Orasul de Jos” printr-un pasaj de scari numita “Scara Cetatenilor”, sau se ajunge in Piata Huet trecand Podul “Minciunilor”. Acest simbol al Sibiului, este primul pod din fier forjat din Romania, construit an 1859 de Fredericus Hütte..

“Casa Luxemburg” (aflata in proces de renovare) se afla pe partea opusa, pe latura cu Piata Huet. La numarul 11 Casa Hermes (1867) adaposteste Muzeul de Etnografie.

“Casa Artelor” cu cele 8 arcade, este una dintre cele mai frumoase cladiri ale Sibiului. In prezent cladirea adaposteste diverse expozitii precum si Festivalul “International de Fotografie”.

“Turnul Sfatului”, simbolul orasului Sibiu, apare prima data mentionat in 1370 ca fiind alipit cladirii unde se aduna “sfatul orasului” de unde a primit si numele pe care il poarta si astazi.. In prezent “Turnul Sfatului” ofera doar o panorama asupra orasului istoric de la nivelul sapte si posibilitatea de a admira mecanismul ceasului aflat un nivel mai jos.

PIATA HUET

“Piata Huet” se desfasoara in jurul Catedralei “Evanghelice” care domina locul. Pe acest loc a existat prima incinta de fortificatii a orasului. Latura de est este dominata de Casa “Parohiala evanghelica” care prezinta un interes deosebit prin portalul de piatra cioplit de Andreas Lapicidi in stil gotic. Turnul Scarilor este singura poarta pastrata din prima incinta de fortificatii si dateaza din sec. XIII.

De pe latura de est se poate ajunge in “Piata Mica” trecand podul Minciunilor Pe locul actualului Liceu “Brukenthal” exista o scoala inca din secolul al-XIV-lea. Actuala constructie dateaza din 1786. Portalul din piatra poarta inscriptia “Eruditioni virtutia exemplis sacra”. Printre elevii acestui liceu s-au numarat umanistul Nicolaus Olahus, Michael Hissmann (ajuns profesor la Universitatea din Gottingen), Samuel von Brukenthal, Dr. Albert Klein, Dr. Romulus Candea, Emil Sigerus, Julius Bielz si multi altii.

Eseu: Terenuri de golf – Clasificari, stil, arhitectura Referat: Intretinerea parasutelor

CETATEA MEDIEVALA A SIBIULUI

Zidurile si Turnurile cetatii

“Cetatea Sibiului” a fost timp de sute de ani una dintre cele mai intinse din Europa. Cetatea era incercuita pe toate laturile de fortificatii formate din ziduri si turnuri de aparare. Unele dintre acestea sunt atat de bine pastrate incat oricine isi poate forma o imagine despre cum cetatea arata cu 500-600 ani in urma.

A 3-a centura de fortificatii a fost construita in secolul al-XIV-lea si consolidata in secolul. Al-XVII-lea. Latura de rasarit este foarte bine conservata  Aici pot fi vazute 3 dintre cele mai bine conservate turnuri de aparare: Turnul Archebuzierilor a fost construit in secolul. XV pe o fundatie octogonala. Ulterior a devenit “Turnul Panzarilor” dupa breasla care il avea in ingrijire. Turnul Dulgherilor” a fost construit in secolul. XV din piatra si consolidat un secol mai tarziu. Al 3-lea turn este Turnul Olarilor ridicat in aceiasi perioada. “Turnul gros” a fost ridicat in secolul. al-XVI-lea Primul teatru din Sibiu a functionat in acest turn din 1778. Recent a fost renovat complet si integrat in noul teatru din Sibiu. La capatul Bulevardului Coposu se afla Bastionul Haller construit in 1552. In “Orasul de Jos” zidurile cetatii au disparut, singurele urme ramase sunt 2 turnuri: “Turnul Pulberariei” si “Turnul Pielarilor”

2.2.2. BISERICI IN SIBIU

Biserica “Franciscana”

Din exterior biserica apare ca un edificiu gotic. Cladirea initiala apartine secolului. al-XV-lea. In timp s-a transformat in stil baroc ajungand la forma actuala de biserica tip sala boltita. Biserica are si o cripta cu morminte care nu este deschisa publicului si are in colectie o valoroasa sculptura in lemn reprezentand pe “Madona cu pruncul” din secolul al- XV-lea care nu se afla expusa.

Biserica din “Groapa

Este o biserica ortodoxa ridicata intre 1788 - 1789 si refacuta intre 1802 - 1803. Este o biserica mica de tip sala cu un turn vestic in 3 nivele. Interiorul bogat pictat a fost realizat dupa 1960 de catre Nicolae Brana.

Biserica “Sf. Elisabeta” Terezian

Fatada bisericii este in spirit iezuit, extrem de sobru. Interiorul este deosebit de frumos cu un altar adus de la Viena pe care sunt prezentate scenele “Maria calcand pe sarpe”, “Sf. Tereza de Aquila” si “Sf. Francisc de Assisi”.

Biserica “Dintre Brazi”

Cel mai vechi edificiu de cult romanesc, un adevarat pantheon al militantilor romani din a doua jumatate a secolului XIX.  A fost ridicata intre 1778 - 1788 fiind initial o biserica greco-catolica. In jurul bisericii se afla un mic cimitir in care se odihnesc Gheorghe Baritiu, Al. Papiu Ilarian si Ioan Ratiu.

Capela “Sfintei Cruci “ Piata Garii

Pe locul acesteia s-a gasit o manastire dominicana, care a fost ridicata in prima jumatate a secolului al XIII-lea Povestea crucifixului incepe in anul 1417, cand artistul austriac Peter Lantregen l-a sculptat dintr-un sigur bloc de piatra. Asediul Sibiului de catre maghiari din scolul al XVII-lea determinand autoritatile sibiene din acea vreme sa demoleze biserica pentru a nu fi folosita ca punct de atac, iar crucea va fi ingropata in moloz si noroi timp de 24 de ani. Incepand cu anul 1683, cind crucifixul a fost dezgropat, prin lucrari succesive intinse pe parcursul a doua secole, s-a nascut capela in forma pe care o putem vedea astazi.

Biserica “Evanghelica”

Este una dintre cele mai impresionante cladiri din Sibiu. A fost ridicata in secolul al-XIV-lea pe locul unde exista o veche biserica romana inca din secolul al-XII-lea.Cladirea este dominata de turnul pe 7 nivele cu cele patru turnulete pe colturi, semn ca orasul avea dreptul de condamnare.Pe peretele de nord se gaseste o fresca gigantica pictata de Johannes of Rosenau in 1445 reprezentand rastignirea lui Isus.Corul catedralei este la balcon pe latura de sud si cuprinde o orga in stil baroc realizata de un mester slovac in 1671 care a inlocuit prima orga adusa la Sibiu in 1585. In 1914 marele organ al bisericii a fost instalat, iar in 1997 a fost complet renovat. Este cea mai mare orga din S-E Europei. In fiecare miercuri seara, intre iunie si septembrie, au loc concerte de orga.

Biserica “Romano-Catolica”

A fost ridicata intre anii 1726-1733 in stil baroc de catre calugarii iezuiti. Fresca din spatele altarului principal a fost pictata in 1777 de pictorul vienez Anton Steinwald. Scaunele de marturisire dateaza din vremea iezuitilor. De asemenea, valoroase sunt vitraliile executate in anul 1901 la Budapesta. Casa parohiala, pe vremuri manastire iezuita, a fost terminata in 1739.

Catedrala “Ortodoxa”

A fost ridicata pe locul unei biserici grecesti ridicate in 1778 care pana atunci servea drept catedrala episcopala. Biserica a fost refacuta dupa planurile arhitectilor Virgil Nagy si Iosif Kammer care s-au inspirat dupa Biserica “Sf. Sofia” din Constantinopol. Lucrarile au inceput in 1902 si au continuat pana in 1904. Iconostasul si stranile au fost confectionate in Bucuresti, la firma lui Constantin Babic si in acelasi an a fost introdusa lumina electrica si a fost pictata cupola. Pictura acesteia ca si a iconostasului a fost facuta de catre Octavian Smigelschi, originar din satul Ludos, judetul Sibiu. O bolta semi-sferica cu diametru de 15 m dau spatiului interior o monumentalitate deosebita. La 30 aprilie 1906, catedrala a fost sfintita de catre mitropolitul Ioan Metianu. In decursul vremii, “Catedrala” din Sibiu a fost restaurata de mai multe ori si impodobita, in vremea noastra, cu o frumoasa pictura neobizantina executata de Iosif Keber si Anastasie Demian.

Biserica “Ursuline”

Cladirea ridicata in 1474 a fost manastire dominicana pana in 1543, cand, cu ocazia reformei religioase ce a determinat trecerea unei mari parti a populatiei sasesti la religia lutherana, lacasul de cult a intrat in posesia lutheranilor. Interiorul bisericii, construit initial in stil gotic, a fost transformat de maici in stil baroc. In 1948 cladirea a fost nationalizata, iar din 1992 in ea oficiaza slujbele Biserica “greco-catolica”. Exteriorul bisericii are multe elemente gotice, originale, O deosebita importanta se acorda inscriptiei de deasupra arcului de triumf care reaminteste de binefacatoarea bisericii, imparateasa Maria Tereza.

2.2.3. MUZEE IN SIBIU

Muzeul de Istorie a Farmaciei

Deschis in anul 1972. Colectiile reunesc peste 6600 de piese din secolele al-XVI-lea si al-XIX-lea. Ele provin din 67 de surse, si anume: farmacii, oficii farmaceutice, institutii medicale si persoane particulare, din 32 de localitati din tara. Muzeul este format din oficiu, laborator si o expozitie (2900 de piese) homeopatica unde se pot vizita diferitele vase din lemn, portelan, sticla, mojare din bronz sau fonta, stative cu balante si greutati farmaceutice in stil vienez, ustensile tehnico-medicale, truse chirurgicale, microscoape, scarificatoare, precum si ilustratii dupa documentare si publicatii vechi. Cladirea care adaposteste muzeul este un monument istoric datand din 1568 care cuprinde elemente gotice si renascentiste.

Muzeul de Istorie Naturala

Bazele muzeului au fost puse in 1849, prin infiintarea Societatii “Ardelene de Stiinte Naturale” (Siebenbürgischer Verein für Naturwiessenschaften), Cladirea in care functioneaza in prezent muzeul a fost inaugurata in anul 1895. Expozitia de baza a muzeului este 'Sistematica lumii animale'.

Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare

A fost deschis pentru public in 1966 si reorganizat in 1981 intr-o cocheta vila in stil romanesc ce a apartinut colonelului-vanator Spiess, o autoritate in domeniu ce a detinut pentru multi ani functia de Maistru de Vanatoare a Casei Regale. La ora actuala patrimoniul muzeal numara 1.577 de piese, unele cu o vechime de peste 100 de ani, achizitionate de la colectionari sau provenite din donatii acumulate incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea.

Muzeul de locomotive cu aburi

Muzeul de locomotive cu aburi Sibiu a fost inaugurat in 1994 si prezinta peste 35 de exponate: Locomotive cu aburi (cale ferata normala), fabricate intre anii 1885 - 1959. Doua dintre aceste locomotive sunt functionale si folosite in diverse ocazii.

Muzeul National „Brukenthal”

Primul muzeu din Romania s-a deschis oficial in anul 1817 la doar 7 ani de la deschiderea Galeriei Nationale din Londra, cuprinzand initial 1090 picturi din colectia particulara a baronului Samuel Brukenthal.

Colectiile de arta europeana ale baronului Samuel Brukenthal au fost deschise publicului inca din 1790, cu 3 ani inaintea deschiderii Muzeului Louvre. In prezent muzeul are in componenta sa: Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor (sediul expozitiilor temporare de arta contemporana) Muzeul este gazduit in Palatul Brukenthal unul dintre cele mai insemnate monumente in stil baroc din Romania. A fost inaugurata in 1788 ca resedinta oficiala a baronului Samuel Brukenthal, guvernator al Transilvaniei in perioada 1777-1787. Fatada pastreaza blazonul familiei iar in interior se gasesc numeroase obiecte originale apartinand familiei Brukenthal.

Pinacoteca Brukenthal

Alcatuita din piesele achiztionate de baron la Viena dupa anul 1750 cuprinde scolile de pictura flamanda (450 piese), italiana (200 de piese), germana-austriaca (480 piese), franceza-spaniola (20 piese) din secolele 15-18.

Galeria de Arta Nationala - a constituit dupa 1950 din donatii si fondurile ASTRA si cuprinde lucrari de referinta ce ilustreaza istoria artei romanesti din secolele XV-XX. numarand peste 3000 de piese majoritatea semnate de pictori vestiti care fac parte din patrimoniu national cum ar fi: Nicolae. Grigorescu, Stefan Lucian, Ion Andreescu, Gheorghe. Patrascu, Nicolae. Tonitza, etc. Dintre aceastea amintim: 'Femeia in albastru' de Misu Popp, 'Casa la tara' de Stefan Luchian, 'Autoportret' de Theodor Pallady.

Cabinetul de Stampe

A fost fondat de baronul Brukenthal si este cel mai vechi din tara. Cuprinde gravuri din secolele XV-XVIII si grafica romaneasca moderna si contemporana, insumand peste 12000 piese.

Colectia de Arta decorativa

Colectia cuprinde peste 600 piese: mobilier (200 piese), cositoare si argintarie medievala (61 piese), arta decorativa din extremul orient (120 piese), vesminte de cult lucrate in Italia in secolele. XIV-XV (20 piese) si colectia de covoare orientale medievale (61 de piese) cea mai mare din Romania.

Biblioteca Brukenthal este deschisa pentru cercetatori si studenti si conserva colectia de carti a baronului Brukenthal. Numarul total al volumelor atinge circa 280000 Din valoroasa colectie de manuscrise amintim faimosul Breviar Brukenthal, realizat in Tarile de Jos la inceputul secolului al-XVI-lea.

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale“ASTRA

Muzeul se afla situat in Padurea Dumbrava la 4 km de oras. Muzeul a fost organizat cu incepere din anul 1963 si are o suprafata de 96 ha si un circuit expozitional de 6 km. Muzeul adaposteste monumente originale reprezentative pentru sistemul de valori al satului romanesc. Aici se gasesc case de locuit aduse din diferite parti ale tarii, interioare de locuit pastrate in forma originala, instalatii de industrii taranesti, mijloace de transport in comun traditionale, sunt ilustrate toate domeniile precum agricultura, cresterea animalelor, apicultura, pescuitul si vanatul prin gospodarii specifice precum stane, crame, cherhanale, etc. Muzeul dispune de un numar impresionant de mori (de mana, plutitoare, de vant, cu tractiune animala. Pentru prelucrarea materiilor prime si a obiectelor de uz casnic, muzeul prezinta joagare, ateliere de dulgherit, un steamp aurifer, un cuptor de stins var, ateliere de fierarit, rotari, olari, etc. Un sector mai mic este destinat prezentarii mijloacelor de transport din mediul rural. Un punct de atractie este Hanul Rustic construit in 1922 si adus din judetul Harghita unde a functionat ca atare pana in 1958. Patrimoniul muzeului consta din 340 de constructii originale cu 19000 obiecte. Pavilionul expozitional gazduieste temporar expozitii pe diverse teme.

Muzeul de Istorie al Municipiului Sibiu

Cladirea care adaposteste muzeul este un important monument de arhitectura gotica, al carui nucleu l-a constituit casa primarului Thomas Altemberger. Constructia a fost ridicata la sfarsitul secolului al-XV-lea si este cel mai mare ansamblu gotic civil din Transilvania. Muzeul de Istorie s-a deschis in 1984 si este organizat in 23 de sali. Curtea muzeului prezinta o importanta aparte prin colectia de vestigii si fragmente de piatra denumita “lapidarul antic si roman”. Din cele 115 piese ale lapidarului sunt de semnalat statuia zeitei Hecate, reprezentari ale lui Mythras si Jupiter. La intrare in curte sta “omul de fier” statuia lui Roland “din 1915 care a fost situata in Piata Mare.

MUZEE ETNOGRAFICE

Emil Sigerus Muzeul de Etnografie Saseasca

Infiintat in anul 1997, vine sa umple un gol resimtit de muzeologia romaneasca datorat reprezentarii reduse a contributiei pe care sasii si-au adus-o la formarea si imbogatirea culturii romanesti in cei peste 800 de ani de locuire in spatiul transilvan.             Patrimoniul sau numara aproape 7000 de piese: O prima expozitie permanenta are ca tema 'Civilizatia transilvana”. “Mestesugul cahlelor', valorificandu-se astfel un nucleu patrimonial de o exceptionala valoare documentara.

2.2.4. INSTITUTII SI ASEZAMINTE DE CULTURA

Biblioteca “ASTRA

Inceputurile sale sunt legate de numele lui George Baritiu si Timotei Cipariu. Din 1861 pana in 1918 biblioteca “Astra” a implinit functia de biblioteca nationala romaneasca a Transilvaniei. Astazi biblioteca judeteana cu un fond de carte insumand peste 600.000 de volume, cu colectii de valoare nationala, biblioteca “Astra” este un important tezaur si focar de cultura in ansamblul vietii spirituale al judetului Sibiu. Sediul bibliotecii incepand din anul 1905 este Palatul Astrei din parcul cu acelasi nume.

Filarmonica de Stat Sibiu

O bogata si indelungata traditie muzicala sta la temelia Filarmonicii sibiene. Activitatea Societatii de Muzica, a Reuniunii corale “Hermania”, a Reuniunii romane de Muzica, turneele unor ilustrii compozitori si muzicieni, descatusarea energiilor creatoare in domeniul muzicii romanesti prin Gheorghe Dima, Timotei Popovici, Nicolae Oancea si urmasii lor au creat in Sibiu un climat propice unei vieti muzicale permanente. Raspunzand unei nevoi culturale firesti in 1949 ia fiinta Filarmonica de Stat cuprinzand orchestra simfonica si orchestra de muzica populara “Cindrelul”. Filarmonica de Stat patroneaza anual Festivalul concurs de interpretare pianistica si compozitie “Carl Filtsch”.

Teatrul de Papusi “GONG”

In anul 1949 apare in viata culturala sibiana Teatrul Papusi – institutie indragita de miile de copii de toate varstele. Functioneaza cu sectiile romana si germana. Patroneaza annual Festivalul International de Arta Neconventionala “la Strada”.

Teatrul de Stat “RADU STANCA

Teatrul de Stat ia fiinta in anul 1949. Din anul 1956 functioneaza si cu sectie germana, constituita din membrii fostului Landestheater. Din anul 1990 isi ia numele unuia dintre fondatorii sai – Radu Stanca. Organizeaza anual Festivalul “Teatrului Studentesc”.

2.2.5. ETNOGRAFIE SI FOLCLOR

Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inmasurabila valoare

culturala cunoscuta sub numele de “Marginimea Sibiului”, precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de ce-a mai importanta destinatie turistica din Romania.

Marginimea Sibiului

Marginimea Sibiului este o zona etnografica unica in Romania situata la vest de Sibiu, limitata la sud de valea Sadului si la nord de valea raului Saliste.

Cuprinde 18 localitati: Boita, Sadu, Raul Sadului, Talmaciu, Talmacel. Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina. Sunt asezari vechi cu o populatie majoritara romana. Ce-a mai veche este Rasinari din 1204, urmata de Talmaciu 1318, Orlat 1322 si Saliste 1354. Aceasta zona este caracterizata prin cresterea oilor, pastoritul fiind o traditie de secole pe aceste locuri in special in satele din zona nord vestica. Pictura de icoane pe sticla este un obicei vechi pastrat in marginime de 200 de ani. Muzeul de la Sibiel este cel mai mare din Europa in acest domeniu. Printre obiceiurile specifice “Marginimii” cele mai importante sunt cele legate de sarbatorile de iarna. Astfel “Colindatul feciorilor” si “Ceata Junilor” sunt doua dintre cele mai apreciate de orice vizitator. Dansurile specifice Marginimii sunt dansuri barbatesti precum calusarii, braul. Costumul traditional popular din Marginime este usor de recunoscut prin combinatia alb-negru. Dintre obiectivele turistice din zona, mai amintim:

Muzeul satesc din Rasinari, organizat in 7 sali Tot la Rasinari se afla casa memoriala Octavian Goga si casa memoriala Emil Cioran.

Muzeul Culturii Salistene din Saliste este un tribut numerosilor oameni de cultura care s-au nascut in aceasta localitate.

Cetatea Dacica de langa Tilisca se spune ca a fost ridicata de insusi Burebista. Biserica cetate din Cristian dateaza din 1495. Cristianul este o localitate infiintata

de sasi in 1223 si pastreaza influente puternice ale culturii saxone.

Biserica fortificata de la Dobarca dateaza din secolul al-XIII-lea .

CAPITOLUL III

IMPREJURIMILE ORASULUI SIBIU

Imprejurimile Sibiului prezinta o importanta deosebita prin statiunea Paltinis, baile Ocna Sibiului, zona Marginimea Sibiului si Muntii Carpati aflati pe raza de 50 km de oras.

. ZONA MUNTILOR FAGARAS

Turismul montan s-a bucurat de mare interes de pe la mijlocul secolului al-XIX.-lea, iar in 1881 s-a creat Societatea Carpatina (S.K.V.) care a ridicat numeroase cabane montane si a dezvoltat interesul pentru drumetiile montane. In prezent exista 26 de trasee turistice in Muntii Fagaras, 17 in Muntii Cindrel si 7 in Muntii Lotrului. Muntii Fagaras sunt cei mai cautati dintre lanturile muntoase din jurul Sibiului, prin silueta lor spectaculoasa si prin traseele dificile pe care le ofera turistilor. Cele mai inalte varfuri sunt Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Vistea Mare (2527 m) si Vanatoarea lui Buteanu (2507 m). In Muntii Fagaras se gasesc cele mai multe cabane montane si submontane. Dintre cabanele submontane fac parte Complexul Sambata (730 m) cabana Arpas (600 m), cabana Vama Cucului (600 m) si cabana Poiana Neamtului (706 m). Cabanele de altitudine sunt dupa cum urmeaza: Cabana Turnuri (1520 m), Cabana Valea Sambatei (1401 m), Cabana Balea Cascada (1234 m), Hotelul Negoiu (1546 m) si Cabana Barcaciu (1550 m). Cabana la cea mai inalta altitudine din Romania este Cabana Podragu la 2136 m.

Transfagarasanul este o sosea construita intre 1970-1974 care porneste din dreptul localitatii Carta si traverseaza Muntii Fagaras spre Muntenia. Soseaua tranverseaza zona Balea, o rezervatie naturala deosebit de frumoasa. Punctele de atractie sunt cascada Balea inalta de 40 m si lacul Balea un lac glacial cu cea mai mare suprafata din Muntii Fagaras.

Tara FAgAraSului (Tara Oltului)

Tara Fagarasului este o zona etno-geografica care se intinde intre raul Olt si Muntii Fagaras pana la Turnul Rosu. Din Sibiu se poate vizita mare parte din aceasta zona care porneste la 20 Km sud de oras.

Avrig este unul din orasele importante ale acestei zone fiind locul de nastere al lui Gheorghe Lazar. De vizitat in Avrig este de asemenea Biserica ortodoxa construita in prima jumatate a secolului al-XVIII-lea.

Carta, localitate situata la 43 km de Sibiu pastreaza ruinele manastirii cisterciene.

Sambata de Jos gazduieste, intr-o stare avansata de degradare, un castel baroc datand 1770, construit de Samuel von Brukenthal. Prin Sambata de Sus se ajunge la Complexul Sambata dezvoltat in jurul Manastirii Sambata, ctitorita de Constantin Brancoveanu.

Boita prezinta o importanta turistica deosebita prin Castelul “Turnul Rosu” Turnul Rosu este o localitate amplasata la intrarea in defileul Oltului prezinta

Biserica lui Matei Basarab (1653) cu stema tarii care este unicat in Romania precum si Scoala veche de 200 ani.

3.3 OCNA SIBIULUI

Ocna Sibiului a fost prima data documentata in 1263 desi zona este locuita din vremea dacilor. Lacurile naturale formate pe locul salinelor abandonate au constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea localitatii ca o importanta statiune balneo-climaterica. Statiunea a fost inaugurata oficial in 1846 iar in 1909 s-a terminat Pavilionul central un complex arhitectural in still Jugendstill de o valoare deosebita. Biserica reformata din Ocna Sibiului a fost atestata in 1240 Biserica Voievodala a fost ctitorita in 1696 de Constantin Brancoveanu.

Atractia numarul unu a statiunii este reprezentata de cele 52 de lacuri cu calitati curative. Apele si namolul sunt folosite in tratamente reumatice, neuromotorice si ginecologice.Cel mai adanc este lacul Avram Iancu cu circa 130 m adancime, iar cel mai sarat este lacul Brancoveanu, cel mai sarat lac din tara. Mai exista si celebrul “lac fara fund” care are de fapt doar 33 m adancime.

3.4. PRINCIPALELE TRASEE TURISTICE IN IMPREJURIMILE SIBIULUI

TRASEUL SIBIU- Selimbar – Mohu – Sacadate – Avrig – Cartisoara – Carta

SELIMBAR – centru de comuna, situat pe soseaua DN 1 – E 81, la 6 km., sud de Sibiu.

Obiective turistice: Monument inchinat lui Mihai Viteazul ; Monumentul eroilor din primul razboi mondial; Biserica Evanghelica C.A.

MOHU – sat al comunei Selimbar, situat pe malurile raului Cibin, la 10 km., sud de Sibiu, pe un drum derivat din DN 1 – E 81 (1,5 km.)

Obiective turistice Biserica Ortodoxa “Sfantul Nicolae”

SACADATE – sat al comunei Avrig, situat la 23 km., de Sibiu (pe DN 1 – E 68, pana in satul Bradu, apoi inca 6 km., pe un drum secundar)

Obiective turistice: Biserica Evanghelica  sinodo-presbitereana; Biserica Ortodoxa cu hramul “Botezul Domnului”

AVRIG – oras situat pe DN 1 – E 68, la 27 km., est de Sibiu spre Brasov

Obiective turistice: Biserica Ortodoxa cu hramul “Duminica Floriilor”; Bustul lui Gheorghe Lazar; Biserica Evanghelica “C.A.”; Palatul Brukenthal; Muzeu

CARTISOARA – centru de comuna situat la 47 km., vest de Sibiu pe DN 1 – E 68

Obiective turistice: Muzeul etnografic si memorial  “Badea Cartan”; Biserica Ortodoxa din Oprea-Cartisoara; Biserica Ortodoxa din Streza-Cartisoara

CARTA – centru de comuna situat pe malul stang al Oltului pe DN 1 – E 68 la 47 km., est de Sibiu in directia Brasov

Obiective turistice: Manastirea cisterciana (actuala Biserica evanghelica C.A.)

TRASEUL SIBIU- Cisnadioara –Cisnadie –Sadu – Talmaciu –Turnu-Rosu –Talmaciu-Boita

CISNADIOARA – sat subordonat orasului Cisnadie situat la 2 km., vest de acesta,

Obiective turistice: Muzeul satesc; Biserica Evanghelica C.A.; Cetatea cubazilica in stil romanic

CISNADIE – oras situat la 2 km., de Cisnadioara sau pe alta varianta la 7 km., pe drumul DN 1 – 7 E 81

Obiective turistice: Cetatea sateasca si Biserica Evanghelica C.A.; Muzeul textil

SADU– localitate situata la 6 km., de Cisnadie pe un drum modernizat

Obiective turistice: Muzeul Sigmund Dachler; Biserica Ortodoxa cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”

TALMACIU – oras situat pe DN 7 – E 81, la 18 km., sud de Sibiu

Obiective turistice:; Cetatea

BOITA – sat situat pe malul drept al Oltului pe drumul DN 7 – E 81, la 21 km., sud de Sibiu

Obiective turistice: Castelul Turnu Rosu; Biserica Ortodoxa cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”; Muzeul satesc ; Cimitirul eroilor

TURNU-ROSU – revenind de la Boita la Turnu-Rosu, pe un drum judetean spre dreapta, traversand Oltul, ajungem dupa 6 km., in acest centru de comuna

Obiective turistice: Rezervatia geologica de calcare eocene; Biserica Ortodoxa cu hramul “Sfantul Nicolae”; Colectia muzeala

TRASEUL SIBIU-Rasinari –Paltinis

RASINARI – comuna suburbana a municipiului Sibiu, situata la 12 km., sud-vest de acesta , pe un drum modernizat in directia Paltinis

Obiective turistice: Muzeul satesc ; Cetatea de pamant; Mausoleul lui Andrei Saguna Biserica Ortodoxa cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”; Casa episcopala

PALTINIS – statiune turistica permanenta, situata la 32 km., sud-vest de Sibiu, pe o sosea modernizata 

TRASEUL SIBIU-Cristian –Orlat-Gura Raului-Orlat-Fantanele-Sibiel-Vale-Saliste-Gales-Tilisca-Miercurea Sibiului

CRISTIAN – comuna suburbana a municipiului Sibiu, situata pe drumul E 68 – E 81, la 11 km., vest de Sibiu

Obiective turistice: Muzeul satesc; Cetatea sateasca; Biserica Evanghelica C.A.

Biserica Ortodoxa cu hramul “Buna Vestire”

ORLAT – localitate situata pe raul Cibin, la 17 km., vest de Sibiu

Obiective turistice:Cetatea “scurta” Cetatea “La zid” ; Biserica Ortodoxa cu hramul “Sfantul Nicolae”

GURA RAULUI –centru de comuna situat la 3 km., de Orlat pe un drum modernizat

Obiective turistice: Muzeul satesc ; Biserica Ortodoxa cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”

FANTANELE – revenind prin Orlat la 3 km., spre vest ajungem in satul Fantanele pe un drum nemodernizat

Obiective turistice Biserica Ortodoxa cu hramul “Sfantul Nicolae”; Monumentul eroilor

SIBIEL – sat al comunei Saliste, situat pe pitoreasca vale a Sibielului.

Obiective turistice: Muzeul de icoane; Cetatea de pamant si piatra Biserica Ortodoxa cu hramul “Sfanta Treime”

VALE– sat al comunei Saliste, situat la 4 km., de Sibiel

Obiective turistice: Biserica Ortodoxa cu hramul “Sfanta Treime”

SALISTE – localitate situata pe  drumul E 68 – E 81, la 21 km., vest de Sibiu

Obiective turistice: Expozitia permanenta “Personalitati salistene”; Expozitia permanenta de sculptura de la “Poiana soarelui”; Schitul “Foltea”; Biserica Ortodoxa cu hramul “Inaltarea Domnului; Biserica Ortodoxa  “Sfantul Ioan Botezatorul”

GALES –sat apartinand comunei Saliste, situat in continuarea centrului de comuna inspre vest in directia Tilisca-Poiana Sibiului pe un  drum modernizat

Obiective turistice: Muzeul satesc; Biserica Ortodoxa cu hramul “Intrarea in Biserica”

TILISCA – localitate situata la 4 km., de Gales (26 km., vest de Sibiu)

Obiective turistice: Cetatea dacica ; Cetatea feudala Biserica Ortodoxa cu hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”

MIERCUREA-SIBIULUI –localitatea Miercurea-Sibiului, situata la 34 km., de Sibiu pe drumul E 68 – E 81.

Obiective turistice: Bustul sculptorului Corneliu Medrea; Cetatea sateasca si Biserica Evanghelica C.A.

TRASEUL SIBIU-Sura Mica-Ocna Sibiului-Toparcea

SURA MICA – localitate situata la 11 km. nord-vest de Sibiu

Obiective turistice: Biserica Evanghelica C.A

OCNA SIBIULUI – statiune balneara permanenta  la 18 km. nord-vest de Sibiu, pe drumul judetean modernizat.

Obiective turistice Biserica Ortodoxa cu hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”; Biserica reformata

TOPARCEA – sat apartinator orasului Ocna-Sibiului

Obiective turistice: Biserica Ortodoxa cu hramul “Buna Vestire”

TRASEUL SIBIU-Daia-Rosia-Nou-Vurpar-Daia-Hosman-Fofeldea

DAIA – sat apartinator comunei Rosia, situat la 11 km. est de Sibiu,

Obiective turistice: Cetatea satesaca cu Biserica Evanghelica C.A; Monumentul eroilor

ROSIA – localitate  situata la 16 km. est de Sibiu,

Obiective turistice: Biserica Evanghelica C.A

NOU – sat al comunei Rosia situata la 17 km., de Sibiu

Obiective turistice: Biserica Evanghelica C.A

VURPAR – localitate  situata la 26 km. nord-est de Sibiu, pe un drum judetean modernizat.

Obiective turistice: Biserica Evanghelica C.A

HOSMAN –situat la 25 km. est de Sibiu.

Obiective turistice: Cetatea sateasca si Biserica Evanghelica C.A

FOFELDEA –situat la circa 30 km. est de Sibiu pe drumul judetean modernizat spre Agnita.

Obiective turistice Biserica Ortodoxa cu hramul “Sfantul Vasile”

TRASEUL SIBIU-Sura Mare-Slimnic

SURA-MARE – localitate situata pe DN 14 la 8 km. nord de Sibiu .

Obiective turistice Biserica Evanghelica C.A

SLIMNIC – localitate situata pe DN 14 la 15 km. nord de Sibiu .

Obiective turistice: Biserica Evanghelica C.A; Rezervatia naturala de la Baia Sarba Cetatea taraneasca

CAPITOLUL IV

ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE SI A OFERTEI DE SERVICII

4.1. UNITATI DE CAZARE

Sibiul ofera o gama variata de cazare de la hoteluri de lux pana la cazare in case private.

HOTELURI

Hotel “Imparatul Romanilor”

Hotelul Imparatul Romanilor” a fost fondat in 1773 si este cel mai important hotel din Sibiu. Pe locul existentului hotel exista un han datand din 1555 denumit 'La Sultanul turcilor” denumire care s-a schimbat de multe ori. Actuala cladire a hotelului dateaza in 1895 si prezinta o fatada cu numeroase decoratiuni si ornamente provenind din stiluri diferite. Sub ferestrele de la etajul 1 sunt figurati mascheronii iar deasupra intrarii in restaurant se afla figura unui imparat. Renovat complet cu ani in urma, hotelul ofera confortul modern fara a pierde din farmecul trecutului.

Toate cele 102 camere sunt dotate cu televizor color, baie sau dus, iar in pretul relativ mic este inclus micul  dejun.

In cei peste 200 de ani de existenta hotelul a fost gazda unui numar impresionant de personalitati precum Franz Listz, Johann Strauss, Johannes Brahms, imparatul Joseph al 2-lea al Austriei, regele Carol al 12-lea al Suediei, Mihai Eminescu, doamna Danielle Mitterand, a gazduit doi presedinti germani, Roman Herzog si Karl Carstens, si pe Printul Charles.

Hotel Continental

Hotelul “Continental” din Sibiu, gazda de-a lungul timpului a numeroase personalitati si evenimente importante ofera o imagine panoramica a arhitecturii vechiului burg medieval.

Localizare:In centrul orasului la 3 km., de gara si 5 km., de Aeroportul International Sibiu  Este o constructie masiva cu 15 etaje, renovat recent la ultimele standarde, ofera facilitati moderne pentru oamenii de afaceri, inclusiv o moderna sala de conferinta.

Servicii: cazare in 182 camere (din care 71 camere single cu pat dublu, 98 duble, 13  apartamente), cu bai (echipate cu uscatoare de par), televiziune color prin cablu, radio, telefon international, mini bar. Mic dejun tip bufet

Restaurant cu terasa panoramica (aer conditionat) Cofetarie Club de noapte

2 sali de conferinta (30 si 160 de locuri), cu aer conditionat instalatie de traducere simultana in 6 limbi

coafor/frizerie servicii de spalat/calcat

sala de masaj servicii de asistenta medicala

agentie de turism (servicii: excursii in tara si strainatate, turism rural, bilete avion si autocar, conferinte, simpozioane) parcare supravegheata permanent

Hotelul Bulevard – Hotel categoria 2 stele

Actul de nastere al hotelului “Bulevard” din Sibiu, a fost semnat odata cu aparitia in “Telegraful Roman” nr. 29 din 15/28 martie 1914.

Cu o arhitectura exterioara deosebita, hotelul, care a fost renovat recent.

Hotelul are trei etaje si este prevazut cu doua ascensoare.

Hotelul are 129 de camere structurate astfel:

24 camere cu un pat ; 93 camere cu 2 paturi ; 12 apartamente si garsoniere

Toate camerele au baie sau dus, telefon, T.V. color.

SERVICII: Servicii de coafura, manichiura si frizerie; Bar Restaurant

Servirea micului dejun si a altor mese in camera

Parcarea autovehiculelor in fata hotelului Schimb valutar

Vanzari articole de stricta necesitate Spalarea si calcarea lenjeriei Serviciul de comisionar Rezervari de locuri de cazare si in alte localitati, rezervari de bilete la teatru, cinema, manifestari sportive Informatii turistice Trezirea la ora solicitata

Transportul bagajelor Pastrarea obiectelor de valoare Distribuirea corespondentei Restituirea obiectelor uitate in camera.

Hotelul “PALACE DUMBRAVA”– Hotel 4 stele la standarde occidentale

Este situat la intrarea in padurea cu acelasi nume la numai 5 km de centru.

Hotelul SILVA – Hotel categoria 2 stele

O insula verde in inima orasului.

Este situat central, inconjurat de Parcul “Sub Arini”, Hotelul “Silva” dispune si de spatiu de parcare propriu.

Hotelul dispune de:

80 de locuri, repartizate in camere cu un pat, doua paturi si apartamente, dotate cu telefon, televizor color si frigider Bar cu terasa  Restaurant

Hotelul “11 EURO

Hotelul dispune de:

11 camere dotate cu 1 sau 2 paturi, televizor, telefon, dus si sunt amplasate pe cele doua nivele ale hotelului. Fiecare camera este amenajata intr-un stil diferit dar la un standard european. Astfel se pune la dispozitie un dormitor taranesc, unul regal, in stil modern. Restaurant Club de noapte Parcare

“COMFORT HOTEL”

Este situat pe DN 1/7 E 68/81

Hotelul dispune de: tinuta moderna si dotare practica a camerelor cu dus, toaleta si televizor cu 6 programe internationale Room service 24 de ore  2 saloane spatioase  Bar- 80 de locuri 2 terase din care una acoperita – 40 locuri Meniu complet 24 de ore – bucatarie romaneasca si internationala , sortiment variat, servire prompta, economic, agrabil

Alte hoteluri existente in Sibiu

Hotel “Ana Oil” Casa “Moraru” Hotel “Emigrantul” Hotel “Corina”

Hotel “Leu” Hotel “Parc” Hotel “Magricor” Hotel “Petrom”

Hotel “Verena”.

4.2. UNITATI DE ALIMENTATIE

Sibiul ofera o gama variata de unitati de alimentatie publica, unde putem gasi mancaruri traditionale romanesti. Multe din aceste localuri sunt decorate in stil popular romanesc.

t Restaurantul “SIBIUL VECHI” t Restaurantul “SIBIUL NOU” t Restaurantul “LA TURN” t Restaurantul “RUSTIC” t Restaurantul “EGRETA”t Restaurantul “CENTER” t Restaurantul “TRANSILVANIA”t Restaurantul Chinezesc “DRUMUL MATASII” t Restaurantul “NEPPENDORF”t Restaurantul “NEW YORK” t Restaurantul “BUFNITA” t Restaurantul “MARA” t Restaurantul “SILVA”

t Restaurantul “VOYAGE” t Restaurantul Pescaresc “RIVIERA”

t Hanul  “RUSTIC” t Hanul  “RUSTIC”

t “Carciuma din Batrani” t Crama “ILEANA” t Crama “SIBIUL VECHI”

Bucataria traditionala sibiana este produsul imbinarii bucatariei romanesti din Marginime cu cel sasesc din Sibiu si satele saxone din jur. Predomina carnea de porc si mezeluri specifice obtinute din prepararea acesteia (slanina, carnatul, pateul, toba, jumarile, etc.), carnea de pasare si cea de oaie. In bucataria saseasca este frecvent si hanklich-ul, un aluat de paine fara drojdie pus la cuptor cu branza, slanina, jumari tocate si ceapa. Slanina de porc este frecvent intalnita in mediul rural ca mica gustare. Deseori este asociata cu tuica, o bautura obtinuta din prune. Dintre deserturi amintim placintele cu mere sau branza dulce, clatitele si gogosile simple sau cu gem. De sarbatori este frecvent cozonacul, fie cu nuca fie cu mac.

Vara si toamna in pietele sibiene puteti gasi produse ale fermierilor din zona, fructe si legume crescute in mod ecologic.

Multe piete au spatii speciale unde ciobanii din marginime isi prezinta produsele de lactate si branzeturi direct de la stana (urda, telemea, cas dulce, branza de burduf si de vaci, lapte de casa).

4.3. BAZA TEHNICO-MATERIALA DE AGREMENT

Sibiului dispune de urmatoarea baza de agrement:

Stadionul „Municipal” dispune de:– teren gazonat, teren antrenament, tribune (15 000 locuri)” , complex refacere, sala de box, sala atletism, pista atletism cu 8 culoare, policlinica, sportiva, cantina.

Bazinul „Olimpia” (acoperit) cuprinde: bazin inot 25 m., bazin sarituri, sauna, trbune 500 locuri.

Strandul „Municipal” dispune de: bazin inot 50 m., 6 culoare, platforma sarituri, cabine.

Complex Sportiv „Tineretului” dispune de: 2 terenuri tenis, bazin descoperit 25 m., cabine.

Palatul Sporturilor „Transilvania” dispune de: sala polifunctionala, vestiare, tribune 1800 locuri.

Terenul tenis „Libertatea” dispune de: 4 terenuri zgura, vestiare.

Terenul tenis „Steaua” dispune de: 4 terenuri zgura, vestiare.

Patinoarul „Compa” dispune de: patinoar artificial descoperit, vestiare, instalatie nocturna.

Baza didactica „Paltinis” (statiunea Paltinis) dispune de: 120 cabane, partie minischi.

4.4 BAZA TEHNICO-MATERIALA DE TRATAMENT

Statiuni climaterice si balneoclimateice

Statiunea “Paltinis” este situata la cea mai mare altitudine din Romania (1450 m) si a fost infiintata de Societatea Carpatina in 1894. La inceput a functionat ca sanatoriu pentru boli pulmonare, ulterior fiind ridicate numeroase cabane. In 1902 statiunea a fost legata de Sibiu printr-o sosea care strabate un cadru natural de o frumusete deosebita.

Posibilitatile de cazare se ridica la 650 de locuri in 3 hoteluri si numeroase cabane si vile. Statiunea are o partie de schi iluminata noaptea. Un important obiectiv turistic in statiune il constituie Schitul, o biserica de lemn ridicata in deceniul 3 al secolului XX unde se afla mormantul filozofului Constantin Noica. Casa memoriala C. Noica, unde filozoful si-a trait ultimii ani de viata este de asemenea un punct de interes.

Baza de cazare este alcatuita din urmatoarele unitati principale: Vila 1 Dispecerat, Internet Cafe , Casa Turistilor 106 locuri; Casa de Piatra  37 locuri; Vila 20 (Sinaia) 12 locuri; Vila 3 (Pensiune)  37 locuri; Vila 13 (Gaudeamus), 29 locuri.

Statiunea balneo-climaterica Ocna Sibiului, inca neomologata, are ca factori principali de atractie apele sarate ale lacurilor, care s-au format prin prabusirea vechilor mine de sare. Acestea contin clorura de sodiu, saruri de magneziu, calciu, potasiu, brom, iod etc, folosite in cura externa pentru bai reci. La acestea se adauga apa minerala a izvorului Horea, cloruro-sodica si usor bicarbonata, namolul sapropelic format in lacuri, usor mineralizat.

Baza de cazare este alcatuita din urmatoarele unitati: Casute,  60 locuri;

Popas turistic, 60 locuri.

Statiunea balneo-climaterica Bazna, este situata la 69 km de municipiul Sibiu si la 13 km de municipiul Medias, pe DN Sibiu – Medias - Tirnaveni.

Baza de cazare este alcatuita din urmatoarele unitati

Hotel Expro, ***, 50 locuri; Vila nr. 4, *, 39 locuri;  Vila nr. 2, *, 87 locuri. 

Statiunea Miercurea Bai, care in prezent nu este functionala si nici omologata dar cu perspective de dezvoltare, se afla la 34 km de Sibiu si la 21 km de Sebes, pe DN 1 Sibiu – Sebes – Alba Iulia, ramane un viitor potential de exploatat.

Baza de cazare este reprezentata de: Hotel Comfort, **, 32 locuri.

CAPITOLUL V

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE

STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE

TURISTICA IN ROMANIA SI SIBIU IN ANUL 2001

NUMARUL TURISTILOR CAZATI IN UNITATILE DIN JUDETUL SIBIU

TURISTII CAZATI SI INNOPTARILE FATA DE 1990

-%-

CAPITOLUL VI

PROPUNERI DE VALORIFICARE

Oferta turistica diversificata a  Sibiului creeaza posibilitatea practicarii unor forme de turism variate.

Actiuni pentru dezvoltarea si modernizarea ofertei si a infrastructurii turistice reprezentata de resursele naturale si antropice ale Sibiului intretinerea si conservarea siturilor istorice, a bisericilor fortificate si cetatilor poate contribui la promovarea pe scara larga a produsului turistic local.

Datorita acestui imens potential, turismul a fost ales ca un domeniu tinta prioritar, prin dezvoltarea caruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca, protejarea celor existente si la imbunatatirea performantelor economice ale judetului.

Pentru ca in viitor ponderea acestui sector economic, care in prezent nu este valorificat suficient, sa creasca, se propun o serie de masuri de revigorare si amplificare a activitatilor de turism, analiza impactului social – economic, precum si consecintele lor prezente si de perspectiva, prin elaborarea unei strategii care vizeaza o serie de obiective de dezvoltare identificate pentru crearea unei adevarate industrii turistice, care, apreciem ca va avea efecte de mediu absolut benefice.

Efecte social economice

cresterea numarului de locuri de munca in domeniul serviciilor; reducerea numarului de someri prin reconversie profesionala; valorificarea potentialului turistic din regiune

Efecte ecologice conservarea biodiversitatii si ocrotirea ariilor naturale protejate prin practicarea unui turism ecologic;

infiintarea de microferme experimentale a elevilor pentru educatie ecologica;

antrenarea tinerilor in actiuni de ecologizare a mediului, cu precadere in zonele protejate, de participare la plantari de puieti in cadrul programelor de replantari ale Romsilva; constientizarea populatiei asupra protejarii zonelor turistice naturale;

reabilitarea si amenajarea de noi baze de tratament in statiunile balneo-climaterice; realizarea unui ghid al judetului cu clasificarea operatorilor din turism pe criterii de performanta si popularizarea acestora pe grile calitative ale serviciilor turistice oferite; organizarea de intalniri periodice tematice (mese rotunde, talk-show, chestionare,etc) intre operatorii de turism si potentialii turisti pentru identificarea nivelului calitativ si cantitativ al cererii turistice;

implicarea mass-mediei in actiuni de promovare a imaginii turistice a judetului.

Bibliografie

ALEXANDRU AVRAM    GHID DE ORAS SIBIU

VASILE CRISAN                                                 EDITURA :SPORT-TURISM

PROF.DR.ION IORDAN GHID TURISTIC ROMANIA

SEBASTIAN BONIFACIU EDITURA GARAMOND

BUCURESTI

JUDETELE SI ORASELE ROMANIEI IN CIFRE SI FAPTE,VOL.IIB,ORASELE ROMANIEI BUCURESTI 1995

INTERNET :WWW.SIBIU.RO

WWW.HOTELS.RO