Realizarea unei calitati bune a produselor permite vanzarea lor. Cu alte cuvinte, se poate spune ca nivelul tehnic ridicat asigura competitivitatea.

Competitivitatea este capacitatea unui produs de a se impune pe piata.

In conceptia clasica aprecierea competitivitatii se facea in functie de pret si calitate. Un pret scazut si o calitate inalta facea ca produsul sa fie competitiv (fig. 1.6.)

Calitate

Joasa inalta

Figura 1.6.  Conceptia clasica despre competitivitate

Dar studiile statistice de data recenta arata ca sunt mai multi factori care asigura competitivitatea (fig.1.7).

Figura 1.7.  Bariere in competitivitate

1. Factorii tehnici sunt exprimati prin caracteristicile tehnice ale produsului, deci prin calitate. Adaptarea caracteristicilor tehnice  la necesitatile pietei depinde de capacitatea si viteza de inovare a intreprinderii, de gradul ei de specializare.

2. Factorii financiari sunt exprimati in special prin pret si modalitati de plata. Pretul depinde, la randul lui, de seria de fabricatie, flexibilitatea productiei, productivitate, consum de resurse, fluctuatii valutare, balanta comerciala. Modalitatile de plata depind de moneda utilizata, conditiile de plata, creditele acordate, posibilitatile de amanare a platilor.

Document online: Manual de alpinism si escalada sportiva Referat: Deschiderea parasutei principale - aerodinamica parasutei deschise

Aceste doua tipuri de factori corespund, in general, modelului clasic de competitivitate (calitate si pret). In plus, intervin insa alti doi factori.

3. Factorii de suport, exprimati prin service-ul oferit, instructiunile de utilizare elaborate, piesele de schimb disponibile, pregatirea personalului care utilizeaza produsul etc.

4. Factorii comerciali exprimati, in principal, prin promptitudinea livrarii produsului, termenul de livrare, modul de distributie, canalele de distributie, locul de achizitie.

Acesti factori sunt influentati, la randul lor, de conditiile naturale existente (favorabile sau defavorabile) care creeaza, de la inceput, un decalaj intre firme pe piata.

O cercetare complexa facuta intr-un mare numar de tari, care a luat in considerare circa 330 de factori (printre care infrastructura, politica externa, stabilitatea politica si sociala, sistemul de educatie, seriozitatea in munca, cinstea) arata ca ordinea factorilor de competitivitate este diferita, in functie de nivelul de dezvoltare al tarilor.

Astfel, in Europa si SUA, cumparatorul cand achizitioneaza un produs, analizeaza, in primul rand, factorii tehnici (calitatea) si factorii comerciali (locul de unde se cumpara produsul) si apoi pretul. In Japonia primul factor luat in considerare la cumpararea unei marfi este pretul, apoi factorii de suport si pe locul trei calitatea (fig. 1.8.). In timp, ordinea acestor factori a suferit o modificare semnificativa
(fig. 1.9.).

In 1950, deci dupa razboi, in Europa calitatea era al treilea factor luat in considerare, astazi insa calitatea a ajuns pe primul loc.

Astfel competitivitatea reprezinta o conditie de supravietuire dar si un obiectiv care asigura mobilizarea tuturor fortelor din firma. Acesta fiind scopul pentru care deseori acestea isi analizeaza pozitia competitiva.

Figura1.8. Ordinea factorilor de competitivitate

Figura 1.9. Evolutia factorilor de competitivitate

Clasificarea pozitiilor competitive

dominanta: cand firma poate controla comportarea si strategiile altor concurenti si poate sa isi aleaga propriile optiuni, independent de concurenti;

puternica atunci cand firma poate actiona fara sa isi pericliteze pozitia pe termen lung;

favorabila cand firma detine, in domenii inguste, o pozitie autoritara, avand puncte forte care ii asigura continuitatea in afaceri;

slaba cand in mod curent firma are rezultate nesatisfacatoare si, in general, sufera din cauza unor greseli anterioare;

neviabila cand firma nu are nici o posibilitate care
sa-i permita o redresare in viitor.

Initial studiile teoretice considerau ca pe o piata perfecta exista o legatura liniara intre calitate si pret, cresterea calitatii antrenand modificarea pretului (fig. 1.10.). Intr-o etapa ulterioara s-a evidentiat ca legatura intre pret si calitate este mai nuantata, trebuind sa fie luate in considerare simultan cantitatea vanduta si veniturile cumparatorilor.

Figura 1.10. Variatia pretului in functie de calitate

Figura1.11. Relatia cerere-pret-calitate

Relatia cerere-pret este si ea functie de calitate.
(fig. 1.11). Se poate observa o elasticitate a cererii in raport cu pretul. Pentru o anumita calitate cererea creste daca pretul scade. Pentru un anumit pret cererea scade daca nivelul calitatii scade. Pentru o anumita cerere, pretul creste daca si vanzarea creste.

Vanzarile unui tip de produs sunt si ele in functie de calitate. Variatia vanzarilor are loc dupa o curba ca in fig. 1.12. Pana la o limita Q₁ a calitatii vanzarile sunt slabe, intre Q₁ si Q₂ vanzarile cresc liniar cu cresterea calitatii, iar peste limita Q₂ vanzarile cresc incet, perfectionarea caracteristicilor produsului implicand costuri ridicate, ceea ce conduce la preturi ridicate pentru imbunatatiri nesemnificative.

Figura 1.12. Variatia vanzarilor in functie de calitate

Un studiu statistic complex efectuat folosind simultan date despre produse referitoare la calitate, pret, vanzari, cota pe piata, costuri, profit, investitiile facute de firma, marimea firmei arata ca o crestere a calitatilor produselor vandute influenteaza direct profitul firmei. Acest lucru poate fi socotit chiar o axioma (fig. 1.13.). In acest context calitatea influenteaza profitul in doua moduri:

- pe termen scurt, o crestere a calitatii permite cresterea preturilor, lucru ce duce la profituri mai mari;

Profit = Pret – Cost

- pe termen lung, cresterea calitatii duce la extinderea cotei pe care firma o are in vanzarile de pe piata. Marirea productiei face sa se micsoreze costurile de fabricatie, deoarece acestea au o parte fixa si o parte variabila.

Cost = Cost fix + Cost variabil

Reducerea costurilor face sa se mareasca profitul. Parcurgand cele doua cai se constata ca are loc o marire a profitului, atat prin marirea pretului, cat si prin micsorarea costurilor de fabricatie.

Figura 1.13. Efectul cresterii calitatii

Sunt doua posibilitati de marire a cotei pe piata

- se ajunge la o calitate perceputa superioara prin realizarea unor caracteristici care sa satisfaca clientul mai bine fata de concurenti;

- se obtine o calitate de conformitate mai mare, adecvata mai bine clientilor, prin realizarea mai buna a caracteristicilor.

Din cele prezentate rezulta ca este vital sa existe calitate inalta pentru a deveni o firma competitiva. Doar firmele competitive, care vand mai bine sunt firme de succes.