INTRODUCERE

Activitatea turistica se numara printre fenomenele care s-au impus in epoca contemporana, dezvoltarea sa constituind o trasatura caracteristica inca din secolul trecut.Industria turistica inseamna, intr-o descriere succinta, satisfacerea nevoilor si cerintelor turistilor prin servicii si bunuri materiale, manifestate la locul de vacanta si pana la acesta, la un inalt nivel calitativ si in conditiile protectiei si conservarii patrimoniului natural si antropic.

Judetul Neamt dispune de un vast si valoros patrimoniu natural ceea ce inscrie turismul nemtean in circuitul turistic national si international. Valorificarea patrimoniului turistic al zonei se realizeaza prin imbinarea elementelor naturale de atractie cu oferta locala de agrement, cazare si alimentatie publica. 

Prezenta lucrare este structurata pe patru capitole. Primul capitol prezinta activitatea societații comerciale „HOTEL T” S.A., o scurta caracterizare a evoluției hotelului din punct de vedere a tarifelor practicate, strategiilor de modernizare, precum și tehnici de promovare a imaginii hotelului pe piața turistica nemțeana, dar și la nivel național.

Al doilea capitol analizeaza nivelul indicatorilor capacitații de cazare și alimentație la S.C. „HOTEL T” S.A., cum ar fi evoluția cifrei de afaceri și a rentabilitații, capacitatea de cazare in funcțiune, numarul de turiști, durata medie de sejur, numarul de personal angajat.

A doua parte a lucrarii, compusa din capitolele trei si patru studiaza situatia actuala a firmei S.C. „HOTEL T” S.A. cu analiza in dinamica și previziunea evoluției principalilor indicatori economici și turistici pe parcursul ultimilor trei ani. Ultimul capitol este rezervat analizei rentabilitații activitaților desfașurate in cadrul hotelului, respectiv analiza profitului și cheltuielilor din activitatea de cazare și servire.

De asemenea, am propus unele direcții de acțiune pentru imbunatațirea imaginii hotelului și pentru a promova oferta turistica interna, dar am și subliniat rolul care trebuie acordat acțiunilor de relații publice.

CAPITOLUL I       PREZENTAREA ACTIVITAȚII SOCIETAȚII COMERCIALE S.C. „HOTEL T” S.A.

Piatra Neamt este un municipiu situat pe valea Bistritei in nord-estul Romaniei. Orasul de 195.842 de locuitori in 1992, 195.961 de locuitori in 2006, este resedinta judetului Neamt. Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judetului dupa municipiul Roman. Orasul a cunoscut o dezvoltare economica remarcabila dupa 2004, fiind declarat si resedinta Regiunii de dezvoltare nord - est[1].

Piatra-Neamț este un oraș turistic european, dar necunoscut in prezent. Municipalitatea a aflat despre acest fapt in urma informarilor statistice privind activitatea turistica sub Pietricica. Actuala administrație locala a declarat in repetate rinduri ca dorește sa transforme urbea intr-un adevarat punct de atracție pentru turiști, insa evoluția ulterioara a proiectelor demarate arata ca problema este in popularizarea turismului in Piatra-Neamț. Astfel, Primaria a aflat ca, din analiza datelor statistice legate de activitatea turistica din zona Piatra-Neamț, aceasta este mai mult una de tranzit. Durata medie a sejurului pe turist a fost de 1,59 de zile in anul 2005 (fața de 2,27 la nivel de județ și 3,17 la nivel național). „Cea mai mare parte a atracțiilor turistice nu sint cunoscute și promovate. Indicele de utilizare neta a capacitaților de cazare in funcțiune a fost de 26,3% in 2005 (in scadere de la 30,1% in 2004). Drept consecința, aportul sectorului turism la economia locala este mult sub nivelul potențialului de care dispune zona Piatra-Neamț“, recunoaște conducerea Primariei Piatra- Neamț, intr-un buletin informativ. Pe baza acestor date, municipalitatea și-a stabilit ca obiectiv general sa transforme, pina in 2015, zona Piatra-Neamț „intr-una dintre cele mai importante destinații turistice din Romania pentru turismul alternativ, ecologic si cultural“. Asta include și obiective specifice, cum ar fi numarul de turiști sa fie cu 30% mai mare pina in 2015, turiștii sa ajunga sa stea, in medie, minim doua zile la Piatra-Neamț in urmatorii trei ani, iar vizitele lor sa fie mai bine repartizate pe toata durata anului.

Ca sa se ajunga aici, autoritațile pietrene continua planurile investiționale in infrastructura specifica. Mai exact, va fi construita o baza nautica pe lacul Bitca Doamnei - pentru sporturile nepoluante, a fost dezvoltat ștrandul municipal - care are bazine de inot, terenuri de tenis, volei, handbal, pista de role și patinoar artificial, s-a amenajat Baza Hipica din vecinatate, pirtiile de schi pentru incepatori și avansați au fost reamenajate și dotate cu instalație de zapada artificiala, mașini de batut zapada, instalație de nocturna și instalații de transport pe cablu, iar traseele de drumeție existente vor fi reamenajate și, eventual, imbogațite cu itinerarii noi. In acest plan este inclusa și telegondola. „Transportul din oraș va fi asigurat, in cea mai mare parte, cu ajutorul telegondolei, cu plecarea din zona garii și sosire in Poiana Trei Coline. Oferind o priveliște panoramica a orașului, telegondola va face posibil transportul catre pirtiile de schi, dar și catre celelalte puncte de atracție de pe muntele Cozla, fiind un obiectiv turistic ce va putea fi valorificat indiferent de anotimp. Lucrarile au inceput in august 2006 și au fost finalizate in 2007. Totodata, se va realiza o legatura de 2,5 km intre muntele Pietricica și muntele Cozla. Transportul se va realiza cu 2 cabine cu podea din sticla transparenta, a cite 40 de locuri fiecare“, susțin autoritațile locale[2].

Telegondola, traseul turistic de pe muntele Pietricica și instalația de transport pe cablu intre Cozla și Pietricica vor reprezenta cel mai important proiect turistic al municipiului Piatra-Neamț, astfel incat calatorul care poposește aici dupa ce a strabatut Sudul torid al țarii, va fi placut surprins sa descopere acest mic Paradis, asemeni unei stațiuni de vacanța, unde timpul pare sa se fi oprit in loc – de unde și numele de Perla Moldovei, pe drept atribuit acestui oraș.

Structurile de cazare și alimentație sunt concentrate in localitatea Piatra-Neamț, facand din aceasta un adevarat centru turistic, baza de plecare in majoritatea traseelor turistice din zona Depresiunii Cracau-Bistrița. In restul zonei, infrastructura turistica este foarte slab dezvoltata, ceea ce reprezinta un handicap in vederea dezvoltarii acestei industrii.

Exista aproximativ 1.150 de locuri de cazare in judetul Neamt, iar  65 de unitati de cazare au primit in 2002 'stele' care atesta indeplinirea anumitor standarde de cazare. Capacitatea de cazare este imparțita intre 3 hoteluri de 3 stele Hotelul Ceahlau, Hotelul Central, Hotelul Belvedere și un hotel de 2 stele Hotel Bulevard cu o capacitate totala de 645 de locuri de cazare, și pensiuni de 3 stele printre care amintim Pensiunea Dana, Octogon, Nora, Cornelius oferind o capacitate de cazare de 144 locuri[3]. Preturile de cazare in judetul Neamt sunt in momentul de fata foarte rezonabile si accesibile. Pentru unitatile de cazare de doua stele preturile sunt momentan de 20 Euro, iar pensiunile urbane si rurale intre 15 si 35 Euro. Prin urmare, se pare ca judetul Neamt este o destinatie foarte accesibila.

Raportul asupra locurilor care merita a fi vazute arata ca „urmare a unui studiu sociologic desfasurat in judetele limitrofe judetului Neamt, s-a ajuns la concluzia ca motivele principale pentru care respondentii respectivi au vizitat judetul Neamt ca turisti sunt urmatoarele: peste 40% au vizitat obiectivele istorice, culturale si naturale, 26% au petrecut mini-vacantele si concediul anual acolo, 17% au petrecut week-end-ul in regiune”. Combinatia de turisti pentru mini-vacante si pentru week-end sugereaza ca ar trebui acordata o atentie speciala acestui segment de piata printr-o publicitate regionala tintita si prin campanii de informare[4]. De aemenea, se mentioneaza turismul de afaceri ca un posibil segment de marketing. Astfel, se remarca S.C. „HOTEL T” S.A. care are o sala de conferinte dotata cu facilitatile corespunzatoare care reprezinta locul potrivit pentru conventii de afaceri si pentru turism. De asemenea, poziția hotelului ofera turiștilor posibilitatea de a admira orașul de sus, de la etajul 12, oferind o priveliște panoramica a orașului, de a ajunge repede la principalele obiective turistice sau de afaceri, motive pentru care mulți turiști straini și oameni de afaceri aleg acest hotel.

1.1.        Prezentare generala a S.C. „HOTEL T” S.A.

Denumirea firmei este SOCIETATEA COMERCIALA „HOTEL T' S.A., cu sediul in municipiul Piatra-Neamt, Piata Mihail Kogalniceanu, nr.1. Actuala societate comerciala a fost inființata in anul 1995 in urma divizarii S.C. Petrotur S.A. Neamt. Bazele actualei societați au fost puse in anul 1963, cậnd s-a aprobat construirea hotelului, finantare facuta de Ministerul Chimiei. Investitia a demarat in anul 1963 si s-a finalizat in 1966, cậnd a fost inaugurat Complexul „Ceahlau” incadrat la categoria lux si a functionat ca subunitate a Hotelului Lido Bucuresti.

Complexul a suferit mai multe predari și preluari succesive respectiv ONT Carpati Bucuresti, OJT Bacau, O.J.T. Neamt și S.C Petrotur S.A. Piatra Neamt, potrivit Legii 31/1991. Societatea comerciala „HOTEL T' S.A. Piatra Neamt a luat fiinta prin divizarea in 1995 a S.C. Petrotur S.A. Piatra-Neamt, actiune care a fost finalizata prin privatizarea societatii, prin metoda MEBO, conform protocolului de predare-primire ce a avut loc in perioada 15-30 aprilie 1995, avậnd ca baza bilantul contabil de la data de 31 martie 1995.

1.2.         Statutul societații

S.C. „HOTEL T' S.A. a fost inscrisa in Registrul Comertului la nr. J 27/263/1995, avậnd forma juridica de societate pe actiuni cu capital integral privat și cu un capital social de 887 000,0 RON. Scopul și obiectul de activitate ale societatii sunt reprezentate de realizarea serviciilor de turism, prestari servicii hoteliere, alimentatie publica, comert cu amanuntul și en-gross, activitate de  productie, turism international in conditii de rentabilitate și obtinerea unui profit.

Conducerea societatii este asigurata de Adunarea Generala a Actionarilor, care analizeaza activitatea firmei si adopta decizii de maxima importanta. Societatea este administrata de un Consiliu de Administratie si de un manager general. Structura organizatorica a firmei este prezentata in figura 1.

	Consiliul de Administrație

Director hotel

Departament resurse umane

Departament administrativ-financiar

Sursa: Departamentul de contabilitate S.C.„HOTEL T” S.A.

Fig. 1.1. Organigrama S.C. „HOTEL T' S.A.

S.C. „HOTEL T' S.A. se incadreaza in categoria de confort de trei stele potrivit metodologiei si criteriilor de clasificare pentru toate tipurile de unitati de cazare turistica din Romania stabilite prin reglementari guvernamentale.

Restaurantul este o unitate de categoria I-a, potrivit acelorasi reglementari.

Oferta de servicii a hotelului cuprinde:

Cazare hoteliera in 143 de camere cu un numar de 244 de locuri, asa cum rezulta si din tabelul urmator:

Tab.1.1. Volumul capacitatii de cazare existenta si structura acesteia

Sursa: Departamentul administrativ S.C. „HOTEL T” S.A.

Complexul dispune si de un salon restaurant clasic, un salon cafe-bar, un salon multifunctional, un bar cu terasa la ultimul nivel precum si de o terasa de vara.

In cadrul serviciilor de alimentatie se asigura servirea mesei de catre ospatari, servirea de produse alimentare preambalate si bauturi alcoolice.

Pe langa serviciile de cazare si alimentatie se mai presteaza si altele  cum ar fi:

servicii la camera

servicii fara plata: transportul bagajelor, depozitarea si pastrarea temporara a bagajelor pe perioada sederii turistilor, distribuirea corespondentei, restituirea prin posta a obiectelor uitate in camera, curatatul hainelor, informatii turistice, culturale, numere de telefon, adrese, rezervari de locuri la restaurante, spectacole, informații, spectacole, mijloace de transport, trezirea clienților la ora solicitata, oferirea de materiale de promovare turistica, expedierea corespondenței clienților, etc.:

servicii cu plata: telefon interurban si international, fax, presa, plicuri, timbre, jocuri, consumatii la camera, convorbiri telefonice, servicii de internet, parcare auto, schimb valutar, comisionar- curier, organizarea de banchete, recepții, mese festive, birouri pentru firme, spalat și calcat lenjerie, procurari de bilete de tren, avion și pentru spectacole, rezervari de locuri la hoteluri in alte localitați, inchirieri de sali de recepție, curațat incalțaminte[5].

1.3.        Amplasarea hotelului și cai de acces

Societatea “HOTEL T” S.A. se afla amplasata in centrul municipiului Piatra-Neamt, resedinta judetului, in inima zonei comerciale, dar si in imediata apropiere a zonei istorice a orasului.

Pe calea ferata Piatra-Neamt se afla la 26 km de Bicaz, 60 km de Bacau, 360 km de Bucuresti, iar pe sosea la 26 km de Bicaz, 59 km de Bacau si 360 km de Bucuresti, 49 km de Roman si 44 km de Targu Neamt. Starea drumurilor din judet este buna, lucru foarte important pentru turism, iar aeroportul cel mai apropriat este la Bacau.

1.4.        Lucrari de modernizare

Complexul a beneficiat de o reparatie capitala in perioada 1982-1984. In perioada 1995-2007 se fac continuu lucrari menite sa mentina gradul de confort corespunzator, fara a se interveni major din lipsa de fonduri. Aceste lucrari au fost:

Inlocuirea centralei termice ce funcționa din anul 1966, centrala de mare consum de gaz metan, cu o alta, mai performanta;

Inlocuirea totala a tapetului din camere și holuri;

Remochetarea camerelor și holurilor pe cele 11 etaje;

Schimbarea centralei telefonice;

Sistem computerizat de evidența a prestatiilor și serviciilor hoteliere;

Modernizarea spalatoriei;

Din iarna lui 2005 s-a inceput renovarea capitala a hotelului ce se va finaliza in anul 2008.

Dotarea tehnica de care dispune societatea este specifica activitatii pe care o desfasoara. In acest sens, aratam ca ponderea cea mai insemnata a mijloacelor fixe este detinuta de imobilul „Hotel Ceahlau”, un ansamblu de patru corpuri de cladiri cu destinatie functionala si caracteristici constructive diferite si terenul aferent (475 m²).

Calitatea deosebita a construcției, amplasarea și, ceea ce este foarte important, calitatea resurselor umane, adaptabilitatea la cerintele pietei ne indreptatesc sa credem ca S.C. „HOTEL T' S.A. va redeveni in viitorul foarte apropiat „Perla Moldovei” asa cum a fost denumita la inaugurare, un prestator de servicii respectat și un colaborator de incredere pentru clientii din tara și din strainatate.

1.5.        Serviciile prestate de firma

1.5.1.      Serviciul receptie

Activitatea specifica serviciului se desfasoara la nivelul holului de primire (de intrare) - punctul central catre care converg toate serviciile dintr-un hotel. In cadrul receptiei lucreaza 4 receptioneri ce stau la dispozitia clientului din momentul sosirii acestuia si pana in momentul in care achita nota de plata. Ofera cele mai diverse informatii la solicitarea clientului, inmaneaza si primeste cheia camerei, asigura rezervarea la bilete de spectacole, pentru mijloace de transport, primirea, trierea si inmanarea corespondentei clientilor. Tot lucratorii din receptie indruma si coordoneaza activitatea personalului de serviciu din hol (portar-usier, bagajist, camerista).

Fax-ul se afla instalat in receptia hotelului, atat pentru primirea rezervarilor, cat si pentru primirea si transmiterea de fax-uri pentru si respectiv catre clienti. Acest serviciu intra in categoria serviciilor cu plata.

Documentele ce se folosesc in activitatea de receptie sunt urmatoarele: factura fiscala, situatia prestatiilor si documentelor si raportul de gestiune- intocmite zilnic, monetar, foaia pentru treziri, bon pastrare valori, registrul pentru evidenta obiectelor uitate, diagrama grupului, diagrama camerelor libere si ocupate, registru de rezervari.

Receptia reprezinta postul de comanda, locul in care se intalnesc oaspetii hotelului si angajati. Este un centru de informare, locul unde se inregistreaza tranzactiile si in care se tine evidenta si controlul acestora. Programul de lucru in cadrul serviciului recepție se desfașoara in schimburi, in numar de 2 ture și anume tura de zi care este de 12 ore cu 24 ore, iar tura de noapte care este de 12 ore cu 48 ore, ceilalți din cadrul recepției au un program de zi de 8 ore.

Rezervarea se face la recepție prin telefon, fax sau direct la recepția hotelului. Din pacate rezervarea nu se poate face și online, pe site-ul hotelului, fiind un lucru negativ mai ales ca ne aflam in era Internetului. In cazul in care clientul face rezervarea prin telefon, respectiva camera sau apartament se pastreaza un anumit timp și anume pana la ora 24°° iar in cazul cand, clientul nu se prezinta, camera, apartamentul poate fi ocupata de alta persoana. Recepționerul trebuie sa impuna o anumita ora, timp in care clientul trebuie sa confirme rezervarea tot prin telefon. Daca clientul confirma rezervarea este așteptat la ora stabilita și anume ora sosirii in hotel. Clientul primește de la recepție fișa de anunțare a sosirii și plecarii din hotel pe care trebuie sa o completeze și apoi ii este inmanata cheia de la camera. In cazul in care rezervarea se face prin agenții tour-operatoare pentru grupuri de persoane, recepționerul trebuie sa aiba clara situația ocuparii camerelor respective cu cel puțin 15 zile inainte de sosirea lor in unitate.

Plata serviciilor se efectueaza dupa caz prin virament bancar, fila CEC, carte de credit, voucher sau numerar. Un alt instrument de plata acceptat este cecul bancar, cu toate ca exista riscul minor de a nu fi acoperit. Acest instrument de plata este acceptat numai in cazul clientilor romani. In cazul grupului de turisti sau a turistilor individuali care vin prin intermediari, plata se face mai ales prin virament bancar sau cu file CEC. Incasarea voucher-elor se face prin virament bancar sau postal. La plecarea clientului, se inchide contul, acesta semnand factura ce confirma prestarea serviciilor inscrise pe voucher. Serviciile vor fi facturate la agentia de turism emitenta a voucher-ului.

1.5.2.     Serviciul de etaj

 In cadrul serviciului de etaj se desfasoara activitati de intretinere, amenajare si curatenie zilnica a spatiilor de folosinta individuala si comuna.

Un loc aparte in intretinerea si curatenia camerei il ocupa schimbarea lenjeriei si prosoapelor. Evident, schimbarea lor se face dupa fiecare turist,  iar in cazul turistilor cu un sejur mai lung lenjeria se schimba la 2 zile, iar prosoapele zilnic conform normelor de incadrare (OMT 510/2002). In cadrul acestui serviciu isi desfasoara activitatea 12 cameriste, guvernanta de hotel și 3 ingrijitoare hol receptie. Personalul de pe etaje asigura si curatenia generala periodica. Cameristele sunt permanent la dispoziția clientilor pentru servicii complementare ( iau lenjeria de spalat, o predau la spalatorie și o readuc clientilor).

1.5.3.     Spalatoria

Asigurarea lenjeriei de pat si a prosoapelor curate, precum si a lenjeriei din dotarea restaurantului se face prin spalatoria proprie care se afla la subsolul hotelului. In paralel, clientilor li se ofera un serviciu cu plata de spalatorie - calcatorie.

Capacitatea instalatiilor, a utilajelor din spalatorie se exprima in kg de lenjerie. Cantitatea de lenjerie pentru un loc de cazare luata zilnic in calcul este de 4-5 kg. Spalatoria societatii a fost redotata in anul 2004, iar utilajele performante asigura desfasurarea activitatii in conditii optime (2 masini de spalat automate de uz industrial fiecare dotata si cu uscator; 2 calandre electrice).

1.5.4.     Serviciul restaurant

Spațiile unei unitați de alimentație sunt:

 cele destinate clientelei;

 cele destinate servirii;

 cele destinate intreținerii;

cele destinate depozitarii;

 cele destinate personalului.

Spațiile destinate clientelei in cadrul societații le reprezinta:

„Salonul Boema” - cu 120 de locuri ;

„Salonul Alb”  –  (de mic dejun ) cu 80 de locuri ;

„Salonul Albastru”  – cu 120 de locuri.

Spațiile de producție sunt  bucataria calda, bucataria rece, spații de depozitare produse alimentare și nealimentare, oficii ale restaurantului. Bucataria unica deservește aceste  trei saloane. De asemenea, trebuie luat in calcul procesul tehnologic de obținere a produselor care trebuie organizat incat sa permita valorificarea la maximum a posibilitaților de transformare a materiile prime in produse cu proprietați superioare. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesara indeplinirea a trei condiții: calitatea utilajului, organizarea fluxului tehnologic și calitatea lucratorilor[6].

1.6.        Tarifele practicate

S.C. „HOTEL T” S.A. practica urmatoarele tarife de cazare:

Tab.1.2. Tarife practicate de S.C. „HOTEL T” S.A.  

Sursa: http://www.hoteluri.icar.ro/sections/neamt/piatrant_descriere/ceahlau_descriere/?t_id=1p0p28p0p1

Tarifele includ micul dejun si sunt unice. Fața de aceste tarife, la sfarsit de saptamana sau in perioada de slaba circulatie turistica, se practica tarife reduse cu 20%. Pentru unele categorii de clienti pe baza unor aranjamente anuale, se practica tarife ce pot ajunge la 50% din tariful afisat. De asemenea pentru sederi indelungate se acorda reduceri substantiale (long stay) sau detinatorilor de carduri emise de unele cluburi (COUNT DOWN, RRT) platesc 70% din tarif, hotelul beneficiind de reclama in acest sistem.

In cazul grupurilor de sportivi sau turisti se practica tarife mult reduse fata de tariful afisat, pentru actiunile de amploare (seminarii, consfatuiri) se calculeaza un pret atractiv pentru pachetul de servicii si in plus se acorda gratuitati la chirie sala, chirie echipamente. In schimb, in cazul agentiilor de voiaj, comisionul cedat de hotel este cuprins intre 5-20%, iar pentru grupuri se acorda gratuitati.

Cu agentiile tour-operatoare se incheie contracte de colaborare, tarifele fiind exprimate in €, tarife diferentiate pe sezon si extrasezon si facilitati cum ar fi o gratuitate la cazare si masa la 15 turisti platitori, cazare gratuita pentru personalul insotitor roman, tarife reduse fata de cele contractuale pentru grupuri promotionale din care fac parte – agenti de turism straini veniti in vizita de documentare.

In cadrul S.C. „HOTEL T” S.A. politica de preturi adoptata in relatiile contractuale va fi de regula cea a tarifelor diferentiate pe sezon si extrasezon. In plus tarifele afisate vor fi diferentiate si dupa etaj, mobilier, reduceri in week-end (25%) sau in perioadele de slaba circulatie turistica (25%).

1.7. Promovarea imaginii hotelului

John J. Burnett considera ca„promovarea este o funcție a marketingului care, printr-o comunicare permisiva cu publicul ținta, are in vedere diferite componente ale mix-ului de marketing cu scopul de a facilita schimbul dintre marketer și consumator, contribuind la realizarea obiectivelor ambelor parți”[7], astfel incat actiunile promotionale in turism vizeaza atật atragerea de noi clienti, cật și fidelizarea altora.

S.C. „HOTEL T” S.A. iși concentreaza eforturile in urmatoarele directii: intarirea fidelitatii clientilor proprii, marirea numarului de oportunitați in care clientii fideli pot reveni la hotel, atragerea clientilor hotelurilor concurente, transformarea non-consumatorilor de produse turistice in potentiali consumatori si apoi in consumatori efectivi.

Structura activitații promoționale[8] este larga și cuprinde publicitatea prin mass-media ce inglobeaza masurile cu ajutorul carora se incearca influentarea de la distanta a turistilor potentiali prin afise, pliante, prospecte, presa, radio, televiziune, filme, video-casete, suport multimedia (CD, DVD),internet. Din acest punct de vedere societatea a tiparit propriul pliant, un pliant reusit deoarece fotografiile redau elementele arhitecturale ale hotelului, cu imagini interioare precum si elemente de mediu, amplasare, imaginea ambiantei are un caracter intern, se reda ideea de animatie. Difuzarea pliantului se face prin personalul de la receptie. De doua ori pe an se trimit scrisori oferta la ministere, cluburi sportive, organizatii guvernamentale, societați comerciale, instituții, agenții de turism. De asemenea, societatea are contract de publicitate cu posturile locale de televiziune care transmit reclame privind gama serviciilor oferite precum și preturile pentru manifestarile organizate cu diferite ocazii (8 Martie, Ziua Indragostitilor, zile onomastice). Din anul 2005 se inmậneaza cd-uri de prezentare delegatilor grupurilor de turisti straini pentru agentiile de turism din tara respectiva și tot din 2005 exista si pe Internet site-ul hotelului: www.hotelceahlau. O alta activitate de promovare este participarea la tậrguri, saloane și expozitii pe teme turistice in tara prin reprezentantii societatii și in afara tarii, mai ales, prin agentiile care ne promoveaza produsul turistic. O mare atentie se acorda și publicitații directe, cu toate ca este considerata costisitoare are avantajul comunicarii in dublu sens asigurậndu-se independența, suplete in utilizare si raspunsuri imediate.

O alta forma de promovare este și invitarea reprezentantilor agentiilor de turism sa cunoasca zona. De cậte ori s-a solicitat, hotelul a fost gazda grupurilor promotionale formate din agenti de turism din diferite tari. Acest contact este de foarte mare importanța deoarece ei vin in recunoaștere si au posibilitatea sa schimbe locatiile initiale daca nu corespund standardelor.

Se poate vorbi si de publicitatea exterioara, astfel ca  masinile societații și taxiurile din fata hotelului au inscriptii de dimensiuni suficient de mari pentru a permite receptionarea mesajului de la o oarecare distanta, in timp ce firma hotelului serveste ca punct de reper pentru client. Potrivit OMT 510/2002, hotelul are firma luminoasa in partea superioara, vizibila de la mare distanța, avậnd in vedere inaltimea cladirii. Pentru a retine atentia, literele din firma sunt decupate și au inaltimea de 1,5 metri.

Practic, nu exista hotel perfect, dar elementele de originalitate și politica de comunicatie pot sa dea continut ofertei, sa o faca remarcabila, unica.

CAPITOLUL IIANALIZA ACTIVITAȚILOR LA S.C. „HOTEL T” S.A.

In continuare vor fi prezentate cateva date in legatura cu incasarile firmei.

Tab.2.1. Structura cifrei de afaceri la S.C. „HOTEL T” S.A.

Sursa: Departamentul financiar-contabil  S.C. „HOTEL T” S.A.

Sursa: Departamentul financiar-contabil  S.C. „HOTEL T” S.A.

Fig. 2.1.  Evoluția cifrei de afaceri

Volumul incasarilor din activitatea de cazare la S.C.'HOTEL T' a fost influentat atat de numarul de turisti, de modificarea structurii turistilor  cazati, dar mai ales de modificarea tarifelor sub presiunea inflatiei. Analiza economica evidentiaza ca activitatea de cazare este cea mai rentabila, exceptand doar anumite activitati ocazionale, insa acestea au o pondere redusa in incasarile firmei.

Pentru a avea o imagine mai completa asupra activitatii societatii se pot analiza si cateva date referitoare la rentabilitatea inregistrata de aceasta in ultimii trei ani de activitate pentru care sunt disponibile astfel de date.    

Tab.2.2. Evolutia rentabilitatii la S.C.„HOTEL T' S.A.

Sursa: Departamentul financiar-contabil  S.C. „HOTEL T” S.A.

Sursa: Departamentul financiar-contabil  S.C. „HOTEL T” S.A.

Fig. 2.2.  Evoluția rentabilitații pentru hotel

Dupa cum se poate observa rata rentabilitatii este pozitiva, deci firma a avut o activitate profitabila. Chiar daca nu inregistreaza valori foarte ridicate, rentabilitatea firmei trebuie considerata ca fiind una foarte buna in comparatie cu alte unitati de acest gen.

2.1.  Nivelul indicatorilor capacitatii de cazare la S.C. „HOTEL T' S.A.

Deoarece principalele servicii turistice oferite de S.C. „HOTEL T' S.A. sunt cele de cazare si alimentatie publica, este important de analizat nivelul indicatorilor care reflecta aceste prestatii, pe fiecare tip in parte.

2.1.1.  Numarul total de locuri de cazare (capacitatea de cazare existenta).

Acest indicator exprima numarul total de locuri de cazare (paturi), construite in cadrul complexului hotelier. Este un indicator global din care pot fi desprinsi o serie de indicatori partiali, care caracterizeaza structura distributiva a unitatii de cazare, ca de exemplu:

numarul de locuri in camere individuale (single);

numarul de camere individuale;

numarul locurilor de cazare in camere duble;

numarul de apartamente;

numarul de locuri de cazare in apartamente.

Acest numar a fost prevazut si stabilit odata cu proiectarea si constructia hotelului. Capacitate de cazare existenta este de 143 de camere si 244 de locuri, in camere single sau duble sau apartamente, dupa cum se poate observa si din tabelul 2.3.

Tab. 2.3. Oferta de cazare la S.C. „HOTEL T' S.A. in  anul 2007

Sursa: Departamentul administrativ S.C. „HOTEL T” S.A.

Aceasta capacitate de cazare poate fi analizata zilnic, asa cum este prezentata mai sus, lunar sau trimestrial, sau anual. La nivelul unui an (trimestru sau luna), capacitatea de cazare in functiune este egala cu produsul dintre numarul de locuri de cazare existente in perioada respectiva si numarul de zile al perioadei considerate. 

La nivelul anului 2007, la S.C. „HOTEL T' S.A. capacitatea de cazare in functiune a fost de:

Cex=244*365=89 060 locuri-zile  disponibile teoretic pe parcursul unui an;

Unde:

Cex- capacitatea de cazare existenta;

Nlc- numar de locuri  de cazare disponibile;

Nz- numarul de zile al perioadei considerate;

Acest nivel calculat al capacitatii de cazare de 89 060 de locuri/an nu va fi atins niciodata, pentru ca, hotelul nu este niciodata disponibil in proportie de 100%, datorita unor necesitati obiective (reparatii, curatenie etc.). Deci, acesta este un nivel teoretic, spre care tinde insa, fiecare unitate hoteliera.

2.1.2.  Oferta efectiva de cazare (capacitatea de cazare in functiune).

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

Prin capacitatea de cazare a unui hotel se exprima oferta de cazare a acestuia, tinand cont de numarul de locuri care poate fi oferit la cazare, care este mai mic decat numarul de locuri construite si decat numarul de zile pentru care pot fi utilizate locurile respective pentru cazarea turistilor. Acest indicator se poate calcula pe baza urmatoarei formule: 

unde:

-reprezinta capacitatea de cazare in functiune;

-reprezinta capacitatea de cazare existenta;

-reprezinta acea capacitate de cazare care din diferite motive nu poate fi oferita turistilor.

Daca avem in vedere situatia la S.C. „HOTEL T' S.A. vom constata ca exista camere care au alte destinatii sau care nu pot fi folosite la un anumit moment pentru cazarea turistilor, dupa cum urmeaza:

21 de camere duble sunt inchiriate pentru spatii firme;

pe parcursul unui an fiecare camera are programat un numar de 7 zile pentru curatenie, reparatii, modernizari.

In aceste conditii se poate aprecia ca in cazul S.C. „HOTEL T' S.A., capacitatea de cazare in  functiune are urmatoarele valori:

 = 21 * 2 * 365 + 244* 7 = 17 038 locuri-zile

- = 89060 - 17038 = 72 022 locuri-zile

Asa cum rezulta si din calculele de mai sus S.C. „ HOTEL T” S.A.  dispune de 70 022 locuri zile efective.

2.1.3.  Capacitatea de cazare programata (oferta programata de cazare).

Oferta programata de cazare reprezinta volumul de activitate de cazare pe care si-l propune sa-l realizeze o firma intr-o anumita perioada de timp: an, sezon, luna, luand in considerare diversi factori, cum ar fi: sezonalitatea cererii, posibilitatea de incalzire a spatiilor, etc. Acest indicator sta la baza programarii incasarilor din activitatea de cazare.

Prin program s-a stabilit un coeficient minim de utilizare a capacitatii de cazare in functiune pentru S.C. „HOTEL T” S.A. Pe baza acestui coeficient programat si a datelor existente, se pot calcula urmatorii indicatori:

Capacitatea de cazare programata:

unde:

- capacitatea de cazare programata;

-numarul de locuri de cazare propuse pentru a fi ocupate.

Dar:

unde:

Nle - capacitatea de cazare in functiune ;

ku- coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare propus pentru anul 2007.

In conditiile S.C. „HOTEL T' S.A., Nle este de 244 de locuri, iar ku este de 60%. Nivelul indicatorilor va fi:

=244*60%=146 locuri

Cp=146*365=53 290 locuri-zile.

2.1.4.  Numarul total de zile- turisti.

Acest indicator cuprinde persoanele care raman cel putin 24 de ore in unitatea hoteliera si poate fi diferentiat dupa nationalitatea, dupa scopul calatoriei turistice, etc. Numarul total de zile-turisti se obtine ca un produs intre numarul de turisti (Nt) si numarul de zile al perioadei de sedere a acestuia in hotel (Nz):

La S.C 'HOTEL T' S.A. acest indicator a inregistrat urmatoarele valori:

Nt= 21 755 turisti-zile in anul 2005;

Nt= 22 787 turisti-zile in anul 2006;

Nt= 23 777 turisti-zile in anul 2007.

Se observa o crestere a acestui indicator cu 2 022 turisti-zile in anul 2007 fata de 2005[9], aspect ce poate fi considerat pozitiv, desi durata de sejur a turistilor straini, asa cum se va vedea mai incolo, se reduce, ceea ce va diminua influenta acestei cresteri. Cresterea volumului activitatii de cazare s-a facut cu deosebire la turistii romani, ceea ce nu a influentat in mod deosebit incasarile reale la aceste servicii. Structura acestui indicator in functie de nationalitatea turistilor este prezentata in tabelele ce urmeaza.

Tab.2.4. Volumul si structura activitatii de cazare

Sursa: Departamentul administrativ  S.C. „HOTEL T” S.A.

Sursa : Departamentul administrativ  S.C. „HOTEL T” S.A.

Fig.2.3. Numarul de turiști cazați la S.C. „HOTEL T” S.A.  

Din graficul de mai sus se poate observa ca numarul de zile pe care turistii le-au petrecut in anul 2006 la S.C. „HOTEL T” S.A. a crescut cu 1032 fata de anul 2005. Se poate observa totusi ponderea foarte buna a numarului de turisti-zile straini atat in anul 2005, 2006, cit și in 2007 (aproximativ 39% din numarul total de turisti-zile), fata de situatia inregistrata la nivel national.

2.1.5.  Numarul mediu de turisti.

Acest indicator exprima circulatia turistica medie intr-o anumita perioada. El se calculeaza ca numar mediu de sosiri pe zi, prin raportarea numarului total de turisti la numarul de zile al perioadei considerate, conform urmatoarei relatii de calcul:

unde:

N- reprezinta numarul mediu de turisti pe zi;

Nzt- reprezinta numarul de zile turisti inregistrati intr-un an la hotel;

z- numarul de zile dintr-un an (365 zile)

La S.C. „HOTEL T” S.A. acest indicator se prezinta astfel :

In 2005 : Nt=56.60 turisti in medie pe zi

In 2006 : Nt=62.43 turisti in medie pe zi

In 2007 : Nt=65.14 turisti in medie pe zi

Deci numarul mediu de turisti a crescut de la 56.60 in 2005 la 65.14 in 2007, adica cu 8.59 turiști in medie pe zi mai mult. Desi cresterea nu este mare, totusi ea evidentiaza o evolutie pozitiva mai ales in conditiile intensificarii concurentei. Este interesant de observat acest fenomen in structura turistilor romani si straini:

Tab.2.6. Numarul mediu de turisti cazati la S.C. „HOTEL T” S.A.

Sursa: Departamentul administrativ  S.C. „HOTEL T” S.A.

Sursa: Departamentul administrativ  S.C. „HOTEL T” S.A.

Fig.2.4. Numarul de turiști straini cazați la S.C. „HOTEL T” S.A.

In medie numarul mediu de turisti romani cazati zilnic a crescut de la 38.08 persoane in 2005 la 39.81 persoane in 2007, iar la turistii straini, de la 24.26 persoane in 2005 la 25.33 persoane in 2007, ceea ce reprezinta o crestere semnificativa a turistilor straini.

2.1.6.  Numarul de personal angajat.

Turismul, ca și alte domenii de activitate, se confrunta cu o serie de probleme legate de modul in care sunt utilizate resursele implicate in crearea produsului turistic, respectiv resursele materiale, financiare și umane. Prin urmare, toate politicile actuale de dezvoltare au in prim plan personalul cu laturile sale cantitative și calitative[10].

Astfel, indicatorul numarul de personal angajat exprima cantitativ potentialul uman de care dispune unitatea hoteliera, si care, impreuna cu marimea capitalului, contureaza dimensiunea firmei de turism. El nu reflecta insa calitatea personalului. Din  acest motiv, el trebuie structurat pe profesiuni si niveluri de calificare. La S.C. „HOTEL T' S.A., numarul de angajati este de 137 de lucratori[11], el ramanand neschimbat de la un an la altul datorita sezonalitatii reduse a activitatii  turistice, structura acestuia fiind urmatoarea:

hotel : șef hotel- 1, cameriste- 16, recepționeri- 4, portari -4

restaurant: 41 din care: șef de unitate -1, ospatari + ajutori de ospatari- 24, garderobiere -2, spalatori de vase -3, femei de serviciu -2, portari -2, barmani -3, muncitori- 1, bucatarie -31, departament tehnic -7, spalatorie -7, personal administrativ -15, orchestra -3, paznic la poarta- 4, șef depozit -1, șoferi -3.

2.1.7.  Gradul de ocupare a capacitatii de cazare in functiune.

Acest indicator se poate calcula atat pe total firma de turism cat si pe fiecare unitate hoteliera in parte. El se calculeaza ca raport intre numarul de turisti-zile si capacitatea de cazare  in functiune si ofera o imagine asupra utilizarii capacitatii de cazare la hotelul studiat. Astfel la S.C. „HOTEL T' S.A. gradul de ocupare are pentru anii 2005, 2006 si 2007 o evolutie dupa cum se observa in tabelul 2.6.

Tab.2.6. Gradul de ocupare la S.C. „HOTEL T' S.A.

Sursa : Departamentul administrativ  S.C. „HOTEL T” S.A.

Sursa : Departamentul administrativ  S.C. „HOTEL T” S.A.

Fig.2.5. Gradul de ocupare  la S.C. „HOTEL T” S.A.

Acest indicator evidentiaza o evolutie pozitiva privind utilizarea capacitatii de cazare, care depinde in mare masura, de nivelul tarifelor practicate, de gradul de atractivitate turistica a zonei, de calitatea serviciilor prestate, de intensitatea concurentei, etc. Totusi, acest grad de utilizare a capacitatii de cazare este inca relativ mic, ceea ce determina, in mod indirect, necesitatea practicarii unor tarife de cazare ridicate pentru a acoperi totalul cheltuielilor de intretinere si functionare ale hotelului.

2.1.8.  Durata medie de sejur.

Pentru o activitate eficienta in turism, acest indicator trebuie sa fie cat mai mare, contribuind si la o mai buna utilizare a capacitatii de servire. El se calculeaza ca raport intre numarul total de turisti-zile si numarul total de turisti dintr-o anumita perioada, dupa formula:

unde:

ds- durata medie de sejur exprimata in zile;

Nzt- numarul total de turisti-zile;

Nt- numarul total de turisti cazati in perioada respectiva.

Situatia acestui indicator este prezentata in tabelul care urmeaza:

Tab.2.7.  Durata medie de sejur la S.C. „HOTEL T' S.A. 

Sursa : Departamentul administrativ  S.C. „HOTEL T” S.A.

Sursa: Departamentul administrativ  S.C. „HOTEL T” S.A.

Fig.2.6. Durata medie de sejur

Se constata ca durata medie de sejur a crescut de la un an la altul. Cresterea s-a inregistrat atat la turistii romani, punctul maxim atingindu-se in 2006,  cat si la turistii straini, evoluția fiind una progresiva, ceea ce inseamna o crestere a volumului de servicii prestate.

2.1.9.  Volumul incasarilor la S.C. „HOTEL T' S.A.

Acest indicator exprima volumul veniturilor globale realizate intr-un an de S.C. „HOTEL T' S.A.

Tab.2.8. Volumul incasarilor la S.C. „HOTEL T' S.A.

Sursa : Departamentul financiar-contabil  S.C. „HOTEL T” S.A.

Veniturile hotelului au crescut sensibil de la un an la altul, datorita in principal inflatiei si intr-o mai mica masura cresterii numarului de turisti, a duratei sejurului, a sporirii volumului activitatii economice.

2.1.10.   Incasarea medie pe un loc -zi cazare.

Acest indicator se compune din doua elemente:

incasarea medie din servicii de cazare pe un loc -zi cazare;

incasarea medie din alte servicii pe un loc -zi cazare.

Acest indicator se calculeaza ca raport intre volumul incasarilor din diferite activitati sau pe total si numarul total de turisti-zile din perioada considerata.

La S.C. „HOTEL T' S.A.  situatia incasarilor se prezinta astfel:

Tab.2.9. Incasarea pe un loc cazare (RON)

Sursa: Departamentul financiar-contabil  S.C. „HOTEL T” S.A.

     Fata de anul 2006 se poate constata o crestere in ceea ce priveste incasarea medie din cazare in anul 2007 de aproximativ 46.849 RON.

2.1.11.   Incasarea medie pe un lucrator.

Ca și in alte domenii de activitate, eficiența in activitatea turistica se refera in principal la o buna gestionare a personalului, a capitalului și a materiilor prime, combustibililor și energiei in scopul obținerii de rezultate maxime, acesta fiind de altfel obiectivul principal al oricarui agent economic ce acționeaza intr-o economie de piața[12].

Indicatorul evidentiaza de fapt productivitatea muncii pe angajat la S.C. „HOTEL T' S.A. si se calculeaza ca raport intre volumul total al incasarilor din activitatea de cazare si numarul mediu de salariati din perioada in care s-au obtinut incasarile respective, conform relatiei urmatoare:

Wa= Incasari totale din activitatea de cazare/numar mediu de angajati

El se poate detalia sub forma a doi indicatori:

incasarea medie pe un lucrator din cazarea pura;

incasarea medie pe un lucrator din alte servicii.

La nivelul S.C. „HOTEL T' S.A. rezultatele se prezinta astfel:

Tab.2.10. Incasarea medie pe un lucrator

Sursa: Departamentul financiar-contabil  S.C. „HOTEL T” S.A.

Sursa: Departamentul de contabilitate S.C. „HOTEL T” S.A.

Fig.2.7. Incasarea medie totala pe o persoana

Se constata o crestere substantiala a incasarilor medii pe un angajat, dar acest fapt se datoreaza, in cea mai mare parte inflatiei si cresterii preturilor si tarifelor. Se poate constata de asemenea ca incasarile medii totale sunt destul de mici pentru numarul de angajati ai societatii mai ales daca tinem seama ca principala activitate este prestari servicii.

2.2. Nivelul indicatorilor in activitatea de alimentatie publica la S.C. „HOTEL T' S.A.

Asigurarea unor produse turistice de calitate intr-o structura variata de catre un hotel, include și asigurarea serviciilor de alimentație intr-un mod ireproșabil, influențind astfel atractivitatea ofertei turistice in ansamblul sau.

Comparativ cu serviciile de cazare, alimentația comporta anumite trasaturi date de faptul ca aceasta reunește activitați complexe. Astfel, potrivit opiniei specialiștilor aceasta cuprinde „procese de producție, comercializare și servire (de prestari servicii)”[13].

2.2.1. Numarul de locuri la mese.

 Acest indicator se determina ca si numarul de locuri de cazare, inca din faza de proiectare si constructie a localului. La S.C. „HOTEL T' S.A. numarul de locuri  in domeniul alimentatiei publice  se prezinta astfel:

Tab.2.11. Situatia locurilor de alimentatie

Sursa : Departamentul administrativ S.C. „HOTEL T” S.A.

Locurile pe terasele neacoperite, in numar de 360 pot fi utilizate numai in conditii aparte de clima. Rezulta ca numarul maxim de locuri ce ar putea fi folosite in plin sezon ar fi de 375. Pe aceste locuri sunt serviti atat turistii complexului hotelier cat si alti consumatori care solicita astfel de servicii.

2.2.2.         Numarul de personal.

Acest indicator exprima potentialul uman de care dispune unitatea turistica de alimentatie publica S.C. „HOTEL T' S.A. In domeniul alimentatiei publice la S.C. „HOTEL T' S.A. lucreaza 79 de salariați[14].

2.2.3.         Oferta teoretica maxima de locuri la mese in alimentatie publica la S.C.'HOTEL T' S.A.

Acest indicator se exprima in „unitati de servire-zile”, si se calculeaza ca produs intre numarul teoretic de locuri la mese si numarul de zile al perioadei de calcul. In cazul S.C 'HOTEL T' S.A. acest indicator va inregistra urmatoarele niveluri:

Tab.2.12. Situatia ofertei maxime de alimentatie publica

Sursa : Departamentul administrativ S.C. „HOTEL T” S.A.

In cazul locurilor la terasele neacoperite, numarul de zile considerat a fost de 160, numar  de zile pentru care se considera ca locurile respective pot fi utilizate (lucru posibil, cu aproximatie, doar in perioada aprilie - septembrie).

2.2.4.           Suprafata comerciala

Unitatile de alimentatie publica ale S.C. „HOTEL T' S.A. au o suprafata comerciala care este prezentata in tabelul urmator:

Tab.2.13. Suprafata comerciala a unitatilor de alimentatie publica ale S.C. „HOTEL T' S.A.

  Sursa : Departamentul administrativ S.C. „HOTEL T” S.A.

CAPITOLUL III ANALIZA IN DINAMICA ȘI PREVIZIUNEA EVOLUȚIEI INDICATORILOR LA S.C. „HOTEL T” S.A.

3.1. Analiza in dinamica a indicatorilor la S.C. „HOTEL T” S.A.

Complexitatea proceselor social-economice, marea varietate a formelor concrete prin care se manifesta fenomenele pe care acestea le genereaza, impun folosirea combinata a celor mai variate metode de investigatie stiintifica necesara cunoasterii legilor obiective de dezvoltare a societatii si a particularitatilor sub care ele se manifesta.

Metodele de cercetare folosite in cadrul analizei statistico-economice adaptate permanent la conditiile reale de desfasurare a activitatilor de prestari servicii urmaresc, pe de o parte, caracterizarea fiecarui aspect al activitatii economice, iar pe de alta parte, prin corelarea indicatorilor compatibili, vizeaza, in special, relevarea aspectelor pregnant calitative[15]

Pentru a caracteriza evoluția unui fenomen, din termenii unei serii cronologice, se calculeaza un sistem de indicatori. Dupa modul de calcul și de exprimare, acești indicatori pot fi indicatori absoluți, indicatori relativi și indicatori medii.

Pentru caracterizarea complexa a variabilelor economice se impune ca indicatorii seriei cronologice ce se obțin prin raportare sa se determine folosind :

baza fixa (baza de comparație poate fi orice termen al seriei);

baza in lanț (baza de comparație este nivelul din perioada imediat urmatoare).

Indicatorii exprimați prin marimi absolute arata starea fenomenului analizat dintr-o perioada de timp sau modificarile aparute in timp. Indicatorii aceștia sunt caracterizați de

nivelurile absolute ale termenilor seriei (y);

modificarea absoluta (

cu baza fixa

cu baza in lanț

Indicatorii exprimați prin marimi relative determina de cate ori valoarea unei variabile este mai mare sau mai mica decat valoare bazei de comparație. Din categoria acestor indicatori fac parte[16]

Indicile de dinamica (indicele de crestere):

Cu baza fixa:

 sau

Cu baza in lant:

 sau 

Ritmul de dinamica (ritmul modificarii relative, ritmul sporului):

Cu baza fixa:

R_i/1 = I_i/1 – 1

Cu baza in lanț:

*100

Pentru a determina dinamica numarului de turiști sosiți la S.C. „HOTEL T” S.A., vom urmari evoluția numarului de turiști romani și straini inregistrat in perioada 2005-2007.

Tab.3.1. Evoluția numarului de turiști romani sosiți la S.C. „HOTEL T” S.A. in perioada 2005-2007

Sursa Departamentul administrativ S.C. „HOTEL T” S.A.

In urma analizei pe baza indicatorilor absoluți cu baza fixa, se constata o scadere a numarului de turiști romani sosiți la S.C. „HOTEL T” S.A. in perioada 2005-2006 cu 1108 turiști, pentru ca in perioada 2005-2007 sa se inregistreze o creștere cu 631 turiști.

Analizand evoluția numarului de turiști sosiți la S.C. „HOTEL T” S.A. cu indicatorii relativi cu baza in lanț, se constata faptul ca singura creștere a indicelui dinamicii s-a inregistrat in anul 2007 fața de anul 2006 de 1,1359 ori, avand un ritm de creștere de 13,59%.

Tab.3.3. Evoluția numarului de turiști straini sosiți la S.C. „HOTEL T” S.A. in perioada 2005-2007

Sursa Departamentul administrativ S.C. „HOTEL T” S.A.

In urma analizei pe baza indicatorilor absoluți cu baza fixa, se constata o creștere a numarului de turiști straini sosiți la S.C. „HOTEL T” S.A. in perioada 2005-2006 cu 1140 turiști.

Analizand evoluția numarului de turiști sosiți la S.C. „HOTEL T” S.A. cu indicatorii relativi cu baza in lanț, se constata faptul ca singura creștere a indicelui dinamicii s-a inregistrat in anul 2006 fața de anul 2005 de 1,1287 ori, avand un ritm de creștere de 12,87%.

Tab.3.4. Evoluția veniturilor

 Sursa Departamentul de contabilitate S.C. „HOTEL T” S.A.

In urma analizei pe baza indicatorilor absoluți cu baza fixa, se constata o creștere a veniturilor in perioada 2005-2007 cu 642 154 RON, iar analizand evoluția veniturilor la S.C. „HOTEL T” S.A. cu indicatorii relativi cu baza in lanț, se constata faptul ca indicele dinamicii a inregistrat cea mai mare valoare in anul 2007 fața de anul 2006 de 1,1281 ori, avand un ritm de creștere de 12,81%.

Tab.3.5. Evoluția cheltuielilor

Sursa Departamentul de contabilitate S.C. „HOTEL T” S.A.

In urma analizei pe baza indicatorilor absoluți cu baza fixa, se constata o creștere a cheltuielilor la S.C. „HOTEL T” S.A. in perioada 2005-2006 cu 278 477 RON. Apoi, daca analizam evoluția cheltuielilor cu indicatorii relativi cu baza in lanț, se constata faptul ca indicele dinamicii a inregistrat o creștere in anul 2007 fața de anul 2006 de 1,1797 ori, avand un ritm de creștere de 17,97%.

3.2. Previziunea si planificarea

Asa cum mentioneaza John Naisbitt, „omul supravietuieste numai prin capacitatea sa de a actiona in prezent, pe baza experientei trecute, cu consecinte in viitor. Asumandu-si viitorul, omul isi face prezentul suportabil si trecutul semnificativ. Trecutul, prezentul si alternativele viitoare sunt intrepatrunse in anticipatia si previziunea actiunilor viitoare”.

De regula exista o diferenta temporala intre producerea unui eveniment si semnalele ce prevestesc si conduc catre realizarea acelui eveniment. Acesta este principalul motiv care face ca previziunea si planificarea sa fie doua activitati viabile pentru studierea si respectiv actiunea asupra viitorului.

 Problema esentiala este definirea corecta a ceea ce inseamna previziune respectiv planificare, pentru a putea integra corect cele doua concepte. Deoarece ambele concepte se preocupa direct de viitor este  foarte important ca aceste doua functii sa fie corect integrate in cadrul firmei.

Previziunea (prognoza) economica, desi nu se poate da o definitie precisa, datorita parerilor diferite existente in randul specialistilor, reprezinta procesul prin care sunt anticipate evenimente si prin care este realizata estimarea evolutiei viitoare a unor indicatori economici privind, in general, fenomene care nu sunt direct controlate de entitatea  implicata  in procesul de previziune.

Planificarea este una din functiile de baza ale managementului si reprezinta o activitate ce are in vedere stabilirea modalitatilor concrete de realizare a unor obiective prestabilite.

Previziunea precede planificarea si ofera informatii necesare pentru realizarea acesteia. Previziunea reprezinta un suport al procesului decizional in timp ce planificarea reprezinta mai mult un rezultat sau o componenta a  procesului decizional. O delimitare clara intre previziune, planificare si decizie este, de cele mai  multe ori, greu de trasat, intre aceste procese existand o interdependenta stransa. Previziunea  se ocupa in general cu descrierea estimativa a mediului extern viitor al unei entitati, in timp ce planificarea se orienteaza asupra actiunilor viitoare proprii unei entitatii  in contextul  mediului in care aceasta actioneaza. Prin urmare, este corect sa spunem ca o firma previzioneaza cererea pentru un anumit bun pe piata si planifica productia pe care urmeaza sa o realizeaze in contextul cererii respective. Totodata nu este mai putin adevarat ca propriile actiuni pot influenta mediul extern. De exemplu, actiunile unei firme concurente fac obiectul previziunii, insa este foarte probabil ca aceste actiuni sa fie influentate de  planificarea realizata in propria firma, fie prematur, datorita unei scurgeri de informatii, fie odata ce planificarea realizata isi face simtite efectele  pe piata.

3.2.1. Forme si categorii de  previziune

In functie de lungimea orizontului de previziune, pot exista:

previziuni pe termen foarte lung (pot fi  pe 30 de ani sau chiar mai mult) ;

previziuni pe termen lung (de obicei intre 3 si  10 ani) ;

previziuni pe temen mediu (cuantificat in luni sau trimestre dar poate sa ajunga si pana la 1 sau 2 ani) ;

previziuni pe termen scurt  (la nivel de zile sau saptamani) ;

previziuni pe termen foarte scurt (1 ora, 10 minute, 5 minute etc. – specifice tranzactiilor bursiere).

Trebuie precizat faptul ca nu se pot stabili bariere ferme in delimitarea lungimii  unui orizont de previziune acestea depinzand foarte mult de domeniul de activitate (ceea ce pentru o companie cu productie industriala reprezinta un termen scurt pentru un fond de investitii financiare poate reprezenta  un termen lung)[17].

3.2.2. Previziunea evoluției indicatorilor pe un orizont de timp mediu (3 – 5 ani)

In continuare vom folosi ca metode de previzionare metoda indicelui mediu și metoda sporului mediu pentru previzionarea numarului de turiști care vor fi cazați la S.C. „HOTEL T” S.A.

Pentru ajustarea cu metoda sporului mediu se folosește formula:

yi=y1+∆ti

Tab.3.6. Previzionarea numarului de turiști la S.C. „HOTEL T” S.A. in perioada 2008 – 2011  pe baza sporului mediu

Fig.3.1. Previziunile privind numarul de turiști la S.C. „HOTEL T” S.A. in perioada 2008 – 2011, realizate pe baza sporului mediu

In urma previziunilor realizate cu algoritmul de calcul pentru ajustarea prin metoda sporului mediu, s-au constatat urmatoarele valori in ceea ce privește numarul de turiști ce se vor caza la S.C. „HOTEL T” S.A.: in anul 2008 – 24 788 mii turiști, in anul 2009 – 25 799 mii turiști, in anul 2010 – 26 810 mii turiști, iar in anul 2011 – 27 821 mii turiști.

In cazul ajustarii prin metoda indicelui mediu se aplica relația:

yi=y1 * Iti

Tab.3.7. Previzionarea numarului de turiști la S.C. „HOTEL T” S.A. in perioada 2008 – 2011 pe baza indicelui mediu

Fig.3.2. Previziunile privind numarul de turiști la S.C. „HOTEL T” S.A. in perioada 2008 – 2011, realizate pe baza indicelui mediu

Pe baza ajustarii cu metoda indicelui mediu, previziunile privind numarul de turiști la S.C. „HOTEL T” S.A. sunt urmatoarele: in anul 2008 se vor inregistra 25 184,13 mii turiști, in anul 2009 – 26 443,34 mii turiști, in anul 2010 – 27 765,51 mii turiști, iar in anul 2011 – 29 153,78 mii turiști.

CAPITOLUL  IV  ANALIZA RENTABILITAȚII ACTIVITAȚII LA S.C. „HOTEL T” S.A.

In demersul de analizare a rentabilitatii unei unitati de servire turistica, trebuie mai intai conturat cadrul conceptual general al notiunilor de rentabilitate, eficienta, profit, cheltuieli, incasari, etc. si mai ales particularitatile de manifestare a acestora in activitatea turistica.

Eficienta economica este un concept cunoscut si folosit pe scara larga, asupra caruia s-au oprit numerosi autori, dar care comporta inca numeroase discutii, situatie care se poate observa si din multitudinea de definitii pe care le cunoaste aceasta notiune. Totusi, o caracteristica generala a eficientei este aceea ca ea exprima o diferenta dintre efectele pozitive rezultate dintr-o activitate economica si cheltuielile facute pentru obtinerea lor. Problemele ce apar in incercarea de determinare a eficientei sunt in legatura cu:

evaluarea efortului si a efectelor;

eficiența sociala;

eficiența factorilor de producție[18].

Efortul poate fi apreciat prin consumul de munca vie si prin consumurile materiale, care exprimate valoric, pot sa reprezinte un cost total, o investitie, sau un cost partial. Cuantificarea efortului ridica probleme atunci cand acesta se depune pe o perioada mai mare de timp, iar efectele apar la sfarsitul perioadei.

Unele efecte sunt direct observabile, cum ar fi cifra de afaceri, de exemplu, in schimb ce altele sunt indirecte, de naturi diferite (sociale) si prin urmare mult mai dificil de masurat.

In cazul activitatii turistice, eficienta poate fi cercetata mai intai prin prisma naturii efectelor[19] pe care le produce si care pot fi:

economice: ele apar indeosebi la nivelul ramurii si al firmei de turism;

sociale : care se manifesta indeosebi la consumatorii de turism.

Eficienta economica a turismului poate fi analizata si in functie de sfera de cuprindere  a efortului si a efectelor: turismul ca ramura a economiei nationale, in ansamblul ei, cat si distinct, pe turism intern si turism international, eficienta firmei de turism, eficienta unei unitati operative de turism, eficienta unui produs turistic.

Firmele de turism calculeaza eficienta in primul rand sub forma economica, ca eficienta economica globala si/sau partiala, programata si efectiv realizata, cu scopul de a-i servi la fundamentarea strategiilor de dezvoltare. Ca urmare, pentru a se dezvolta și a supraviețui in condiții de concurența, firma trebuie sa desfașoare o activitate rentabila, care sa se soldeze cu rezultate financiare cat mai mari[20].

4.1. Analiza profitului din activitatea de cazare la S.C. „HOTEL T” S.A.

Pentru a putea analiza pe larg influentele pe care diferiti factori le au asupra capacitatii de cazare, precum si modul in care utilizarea acesteia se reflecta in incasarile firmei, vom urmari in primul rand volumul si structura acestei capacitati la S.C 'HOTEL T' S.A.

Vom analiza modificarea incasarilor din serviciile de cazare prestate de S.C. „HOTEL T” S.A. folosind  informatiile din tabelul 4.1.

Tab.4.1. Situatia principalilor indicatori la S.C. „HOTEL T” S.A

Sursa: Departamentul economic S.C. „HOTEL T” S.A.

Cresterea volumului total al incasarilor se explica prin rata inflatiei si prin influenta urmatorilor factori:

1. Influenta modificarii numarului de turisti calculata pe perioada 2006-2007

= (23777-22787) x 1,78 x 26,73 = 47 103,606

2. Influenta modificarii duratei sejurului mediu pe categorii de turisti (stabilita pe baza numarului de turisti):

= 22787 x (1,78-1,57) x 25,50= 122 024,385, modificarea duratei medii de sejur a turistilor romani;

 =  9247x (2,57-2,28) x 26,73= 71 679,9699, modificarea duratei medii de sejur a turistilor straini.

Asa cum rezulta din analiza, numarul de turisti si incasarea medie pe zi-turist au influentat pozitiv asupra totalului incasarilor, determinand o crestere a acestora, o influenta  mai putin benefica avand doar modificarea structurii prestatiilor pe categorii de turisti. Pe ansamblu se poate considera ca, la cresterea incasarii medii pe zi-turist, o contributie determinanta a avut-o cresterea preturilor si tarifelor practicate, cresterea numarului de turisti cazati si cresterea duratei medii de sejur avand o influenta mult mai redusa.

Cresterea preocuparilor pentru satisfacerea in conditii optime a necesitatilor  turistilor, pentru ridicarea gradului de confort si al calitatii prestatiilor, presupune intensificarea eforturilor investitionale ale firmei de turism. Aceasta constituie premisa materiala a sporirii incasarilor si a celorlalti indicatori de rezultate si de eficienta economica.

In activitatea de cazare, profitul reprezinta diferenta dintre suma incasarilor si cheltuielile aferente prestatiilor hoteliere. Rezulta ca profitul din activitatea de cazare se modifica sub influenta actiunii urmatorilor factori:

volumul prestatiilor, exprimat in numar de locuri-zile ocupate;

costul mediu pe unitatea de prestatie;

incasarea medie pe unitatea de prestatie.

Pentru analiza efectiva a profitului  din activitatea de cazare la S.C. „HOTEL T” S.A. utilizam datele din tabelul care urmeaza:

Tab.4.2. Situatia rentabilitatii si a profitului din activitatea de cazare turistica la S.C. „HOTEL T” S.A.

Sursa : Departamentul financiar-contabil S.C. GRAND HOTEL CEAHLAU S.A

, unde:

Prc- profitul din activitatea de cazare;

Lz- numarul de locuri-zile.

Aceasta modificare a profitului din serviciile de cazare este rezultatul actiunii urmatorilor factori:

1. Modificarea volumului prestatiilor de cazare, a carei influenta asupra profitului se poate calcula astfel :

= 23777 (26.73-22.79) – 3.94= 93677.44 RON

Rezulta de aici ca volumul prestatiilor este un factor cantitativ a carui crestere are o influenta directa si pozitiva asupra profitului.

2. Modificarea incasarilor medii pe unitatea de prestatie:

= -10224.11RON

3. Modificarea costului mediu pe unitatea de prestatie:

= -30672.33 RON

Spre deosebire de volumul prestațiilor, incasarea medie și costul mediu pe unitatea de prestație a scazut, acest lucru influențand profitul provenit din activitatea de cazare, din aceste motive, principala directie de actiune in vederea sporirii rentabilitatii unitatilor de turism o constituie cresterea si diversificarea prestatiilor, corelata cu asigurarea unui nivel calitativ corespunzator al serviciilor, pentru satisfacerea exigentelor tot mai ridicate ale turistilor.

4.2. Analiza profitului total din activitatea de servire

Rentabilitatea caracterizeaza eficienta intregii activitati desfasurata de firma de turism intr-o anumita perioada de timp, precum si capacitatea acesteia de a desfasura o activitate profitabila, cu consecinte benefice atat pentru ea, cat si pentru societate in general.

Pentru exprimarea rentabilitatii se folosesc doi indicatori: profitul si rata profitului. Prin urmare pentru analiza acestor indicatori la S.C. „HOTEL T” S.A. este necesara cunoasterea exacta a veniturilor si incasarilor firmei. Daca veniturile firmei, din diferite motive au fost prezentate in capitolele anterioare si vor fi reluate pentru analiza si in acest capitol, cheltuielile vor face obiectul prezentarilor urmatoare. 

Tab.4.3. Structura cheltuielilor pe tipuri de activitati la S.C. „HOTEL T” S.A. in anii 2006-2007 (RON)

Sursa : Departamentul financiar-contabil S.C. GRAND HOTEL CEAHLAU S.A

 Evolutia acestor cheltuieli in ultimii doi ani de activitate este prezentata in figura 4.1.

Sursa : Departamentul financiar-contabil S.C. GRAND HOTEL CEAHLAU S.A

Fig.4.1. Evolutia cheltuielilor pe activitati (RON)

Cheltuielile pot fi analizate si pe diferitele posturi de cheltuieli din bilantul contabil al firmei asa cum se poate observa si din tabelul 4.4.

Tab.4.4. Ponderea principalelor posturi de cheltuieli la S.C. „HOTEL T” S.A. in anul 2007

Sursa : Departamentul financiar-contabil S.C. GRAND HOTEL CEAHLAU S.A

Ponderea  cheltuielilor este ilustrata grafic in figura 4.2.

Sursa : Departamentul financiar-contabil S.C. GRAND HOTEL CEAHLAU S.A

Fig.4.2. Ponderea cheltuielilor in anul 2007 la S.C. „HOTEL T' S.A.

Avand la dispozitie aceste date, putem proceda la determinarea profitului si a celorlalti indicatori de rentabilitate la S.C. „HOTEL T” S.A. Un prim pas in acest demers il reprezinta determinarea nivelului brut al profitului, care va fi folosit ca baza pentru determinarile ulterioare. O imagine interesanta este data si de ponderea profitului generat de diferitele activitati in totalul profitului.

Tab.4.5. Ponderea profitului generat de diferitele activitați la S.C. „HOTEL T” S.A. in 2007

Sursa : Departamentul financiar-contabil S.C. GRAND HOTEL CEAHLAU S.A

Sursa : Departamentul financiar-contabil S.C. GRAND HOTEL CEAHLAU S.A

Fig.4.3. Structura profitului din diferite activitati in 2007

Ponderea principala a profitului provine din alimentație, cazarea si celelalte activitati aducand un profit ce reprezinta 45% din total.

Pentru analiza influentei diversilor factori asupra rentabilitatii, vom exprima profitul total al unitatilor de turism si alimentatie publica prin relatia de calcul urmatoare :

in care:

      Pr-volumul profitului total brut;

I-venituri totale incasate;

Rr- rata medie a rentabilitatii, in procente.

Tab.4.6. Situatia rentabilitatii din profitul total al societații

Sursa : Departamentul financiar-contabil S.C. GRAND HOTEL CEAHLAU S.A

Tab.4.7.  Indicatorii rentabilitatii la S.C. „HOTEL T” S.A.

Sursa : Departamentul financiar-contabil S.C. GRAND HOTEL CEAHLAU S.A

  Se poate constata ca profitul total a avut o crestere  semnificativa in anul 2007 fata de 2006, crestere care se explica prin influenta urmatorilor factori:

1. Modificarea incasarilor:

=  (3 140 914-2 825 096)*0.48=151 592,64 RON ;

2. Modificarea structurii incasarilor pe tipuri de activitati:

=3 140 914*(0.05-0.48)= -1 350 593,02 RON ;

, unde gi=Ii/I

Rr=20,2329*14.05+60,4987*1.65+19,2682*7.35=523,71=5%

3. Modificarea ratei rentabilitatii pe tipuri de activitati:

 3 140 914*(0.44 -0.05)= 1 224 956,46 RON.

In concluzie, cresterea profitului si implicit, a ratei rentabilitatii se datoreaza in cea mai mare masura scaderii, chiar daca reduse a cheltuielilor, in special a celor din activitatea de cazare. Desi rata rentabilitatii din domeniul alimentației publice a crescut, cea din activitatea de cazare este inca extrem de redusa. Este necesara adoptarea unor masuri in politica de dezvoltare generala a firmei care sa vizeze cresterea numarului de clienti din aceasta ramura de activitate, masuri ce ar trebui sa se concentreze pe diversificarea serviciilor, pe o politica de preturi mai elastica, cat si pe rationalizarea cheltuielilor.

PROPUNERI

Conducerea S.C. „HOTEL T” S.A. trebuie sa adopte o poziție anticipativa, activa, concentrandu-și activitatea pe analiza nevoilor și dorințelor clienților, fiind esențial sa se asigure cea mai mare omogenitate posibila intre elementele componente ale prestației.

In consecința, managerul societatii trebuie sa cunoasca gradul de satisfacere al clientilor, de aceea managerul S.C. „HOTEL T” S.A. va pune la dispozitia clientului un chestionar de satisfactie și saptamậnal se va urmari situatia pe fiecare activitate in parte. Un element extrem de important pentru evaluarea calitații unui serviciu de catre clienți și pentru imaginea de ansamblu a unei firme il constituie oferirea și respectarea unui sistem de garantare a serviciilor.

Pentru imbunatațirea imaginii hotelului și pentru a promova oferta turistica trebuie elaborata o strategie de promovare fundamentata pe tendintele generale de evolutie ce se contureaza pe plan intern, european si chiar international. In acest sens sugeram urmatoarele directii de actiune:

o valorificare mai buna a potentialului turistic (de agrement, de afaceri, cultural, istoric, religios, etc.) al zonei. Pentru aceasta firma ar putea incheia o serie de contracte cu agenti economici, cu societati culturale, cu unitati scolare, cu diverse grupuri si comunitati nationale, pentru oferirea de servicii adecvate atunci cand primesc oaspeti, oferindu-le si anumite facilitati (rezervare preferentiala, reduceri de tarife, ghizi insotitori, etc.). Aceasta ar impune din partea firmei intensificarea activitatilor din sfera relatiilor publice, permanentizarea comunicarii cu potentialii furnizori de turisti, intensificarea reclamei privind oferta de servicii;

atragerea unui numar sporit de turisti, indeosebi straini, care au o putere de cumparare mai mare si care venind de la distante mai mari realizeaza si sejururi mai lungi in hotel. Pentru aceasta este necesar, in primul rand contactarea comunitatilor romanesti din diferite tari (Germania, Israel, S.U.A., Canada, etc.), si conceperea unor pachete de servicii in functie de preferintele acestor potentiali turisti. Aceste pachete de servicii trebuie sa urmareasca turistul, de la domiciliul sau, si sa asigure intreaga gama de servicii necesare pana  la reintoarcerea la domiciliu. In acest scop ar trebui contactate si permanentizate relatiile cu agentii de turism din tarile respective, cu organizatorii locali de turism, precum si o cercetare a cererii turistice locale pentru a veni in intampinarea ei[21]

asocierea cu  alte firme de turism interne si internationale pentru organizarea unor „lanturi hoteliere”, cu scopul de a beneficia atat de experienta lor cat si de turistii  care apeleaza la serviciile firmelor respective;

depistarea acelor clienti care ar putea deveni „permanenti”, cum ar fi: manageri de firme, comis-voiajori, oameni de afaceri din țara sau straini si fidelizarea lor prin oferirea de servicii ireprosabile si alte facilitati;

participarea la targuri interne și internaționale de turism pentru a-și face cunoscuta oferta turistica, precum și pentru a promova imaginea orașului Piatra-Neamț ;

realizarea unui sistem de rezervari online, precum și afișarea pe site-ul hotelului a tarifelor practicate, a diferitelor evenimente ce au loc in cadrul hotelului, a ofertei turistice pentru Sfintele Paști și Petrecerea de Anul Nou ;

discount-uri pentru cei se inchirieaza saloanele pentru nunți sau banchete;

o mai atenta urmarire a calendarului evenimentelor culturale, artistice, sportive, a targurilor, a evenimentelor religioase, depistarea potentialilor clienti si prezentarea din timp a unor oferte de servicii de transport, cazare, masa, agrement, etc.;

refinisarea spatiilor si eventual, remobilarea lor, in scopul imbunatatirii aspectului general al camerelor si spatiilor comune;

reechiparea tehnica a cladirii cu instalatii si utilaje mai performante, cu consumuri energetice si de munca mai reduse;

restructurarea functionala a spatiilor de cazare pentru diversificarea ofertei, pentru atragerea unui numar mai mare de clientela.

Crearea și difuzarea imaginii este efectul punerii in aplicare a mijloacelor de comunicatie, și anume : publicitate, promovarea vanzarilor, relații publice, manifestari expozitionale, sponsorizari.[22]

In activitatea viitoare un rol important trebuie acordat actiunilor de relatii publice. Aceste actiuni asigura transmiterea unei imagini favorabile a hotelului, prin intermediul invitatilor, vizitelor și crearea de evenimente (aniversari ale hotelului, salariatul anului, omul anului, expozitii de arta culinara).

Sponsorizarea poate fi și pentru S.C. „HOTEL T ” S.A. un mijloc de creare si difuzare a imaginii de marca. Pot fi finantate masuri ecologice, actiuni sportive, actiuni umanitare, activitati social-culturale.

Promovarea are un rol de prim rang in turism, astfel produsul turistic nu poate fi prezentat clientului sub forma unui esantion de marfa și nici nu poate fi stocat in timp, fiind necesara comercializarea lui pe masura oferirii sale. Propunem luarea unor masuri variate, precum[23]

Tarife preferentiale pentru week-end, deoarece in extrasezon se intalnește un grad mai mic de ocupare – „doua nopti de cazare la tariful unei singure nopti”;

Cadouri in funcție de numarul de puncte acumulate (in funcție de numarul de innoptari dintr-o luna, trimestru, semestru sau an) ;

Introducerea gratuitatilor de genul:

cazarea gratuita a copiilor in camera parintilor;

camera gratuita pentru copii.

In activitatea de alimentatie publica la S.C. „HOTEL T”  S.A. se impun a fi introduse cateva masuri, cum ar fi:

sporirea efortului propriu in oferta de preparate culinare;

aprovizionarea direct de la producatorii agricoli cu unele materii prime, care ar putea avea astfel preturi mai mici;

cresterea volumului de preparate culinare proprii prin mai buna utilizare a personalului;

mecanizarea unor operatii de pregatire a preparatelor culinare care sa aiba ca efect economisirea de personal;

orientarea  ofertei de preparate culinare spre preparatele specifice, traditionale, atat romanesti cat si straine, astfel incat turistii sa aiba o gama larga de posibilitati de alegere;

cunoasterea experientei unitatilor hoteliere si de alimentatie publica din tarile  cu un turism dezvoltat, prin colaborari, schimburi de experienta, participarea la targuri turistice si alte manifestari de acest gen.

Pentru ca aceste propuneri sa nu ramana in stadiu de deziderat este necesar ca toate eforturile firmei, la nivelul tuturor compartimentelor sa fie concentrate in acest sens, astfel incat sa se asigure o coerenta generala intre deciziile si masurile luate la nivelul conducerii si modul in care compartimentele administrative pun in practica aceste masuri.

CONCLUZII

Turismul este unul din sectoarele cele mai afectate de scaderea puterii de cumparare. Turismul este printre ultimele servicii la care apeleaza membrii societatii cand au acumulat economii si primul serviciu la care renunta, datorita unor conjuncturi economice sau internationale nefavorabile.

Concurenta in turism pe plan mondial este foarte mare, turistii avand posibilitatea sa aleaga pachete de servicii turistice la un pret modest, in unitati de 4 si 5 stele. In aceste conditii piata turistica din Romania, a avut si are de suferit pe de o parte deoarece numarul hotelurilor ce au fost modernizate nu este suficient, serviciile oferite sunt modeste calitativ si la un pret ridicat, la care se adauga si o infrastructura nesatisfacatoare.

Societatea comerciala „HOTEL T” S.A. este una din cele mai importante unitati de cazare turistica, atat din judetul Neamt, cat si din intreaga zona a Moldovei, avand ca obiect de activitate, prestarea mai multor tipuri de servicii, in special pentru turisti, dar si pentru  alte tipuri de persoane. S.C. „HOTEL T” S.A. ofera servicii atat pentru turismul de sejur in Piatra-Neamt cat si pentru alte forme de turism, cum ar fi: turism de tranzit, turism de afaceri, cultural, religios.

S.C. „HOTEL T” S.A. are o capacitate de servire hoteliera (existenta) constituita din 244 de locuri de cazare in hotel, 735 de locuri la restaurant si celelalte unitati de alimentatie publica ale firmei. Mai sunt oferite si alte tipuri de servicii la cererea turistilor sau a populatiei orasului Piatra-Neamt.

In ceea ce priveste rezultatele economice din cadrul acestei  ramuri de activitate, compararea S.C. „HOTEL T” S.A. cu unitati care au aproximativ  aceeasi marime si amplasare releva o utilizare relativ ineficienta a capacitatilor de cazare, dar rezultate economice satisfacatoare in serviciile de alimentatie publica.

S.C. „HOTEL T” S.A.  se confrunta cu o problema, caracterul de tranzit si mai ales cu caracterul sezonalitatii care influenteaza drastic veniturile. Anul este impartit in 2 sezoane: aprilie-octombrie inclusiv, perioadaz in care se inregistreaza un grad de ocupare de pana la 65 %, hotelul fiind solicitat in general pentru cazarea grupurilor in sistem organizat, iar restul anului gradul de ocupare este scazut 10-20 % in cea mai mare masura clientii fiind delegati, sositi in interes de serviciu sau participanti la diferite manifestari (conferinte, instruiri, simpozioane).

Firma are incheiate contracte de prestari servicii cu un numar de 40 de agenții de tour-operatori, din care exemplificam: „ONT – Carpati”, „S.C. 'Nova Turism”, S.C. „Prestige-Tours”, S.C. „Karpaten-Turism”, toate din Bucuresti si cu o firma din Danemarca denumita „J.S. Rejser”. Cu toate acestea, abia din sezonul 2005, aceste agenții au inceput sa arate un real interes pentru colaborarea cu S.C. „HOTEL T” S.A., ca urmare a renovarii primelor trei etaje si finalizarea acestor lucrari pana la deschiderea sezonului 2005.

La nivel local concurenta acerba este reprezentata de unitati hoteliere de 3 stele, respectiv Hotelul Central, precum și pensiuni clasate cu 2, 3, sau 4 margarete, astfel incat in viitorul foarte apropriat doar calitatea serviciilor și a proiectelor de modernizare va inclina balanta spre acest hotel.

In concluzie, avand in vedere obiectivul declarat al unitații hoteliere de catre Ghiocel Tonco, administrator unic la S.C. „HOTEL T” S.A., de a asigura „promptitudine, acuratete si rafinament serviciilor hoteliere oferite clientilor nostri”, trebuie menționat faptul ca misiunea și cultura organizaționala a firmei nu se reflecta in calitatea și rentabilitatea serviciilor prestate la unitatea hoteliera.

BIBLIOGRAFIE