Formele turismului cu caracter predominant cultural

Formele turismului cu caracter predominant cultural

Calatoriile si sejururile educative ale tinerilor, descoperire a naturi, vizita de monumente si de privelisti, sejur educativ(studios) si turim religios sunt formele turismului in care motivatiile culturale ocupa un loc predominant daca nu in permanenta exclusiv. Aceasta motivatie poate face parte in mod egal din deplasarile pe care observatorii oficiali leclasifica ca si Turism de afaceri sau de studii.

Turismul educativ al tinerilor

Printre cei 7,5 milioane de tineri scolari dupa invatamantul din prima treapta in 1976-1977, cei 4,8 milioane elevi din a doua treapta, cei 936.000 studenti din invatamantul superior si cei 4 milioane plus tinerii calatori, procentul plecarilor in vacante sunt de ordinul 61,8% pentru tinerii de mai putin de 13 ani in 1976,de 56,5%pentru cei de 14 la 19 ani, de56,8%pentru tinerii de 20 la 24 ani. Copiii si tinerii care pleaca, proportional mai mult decat media nationala in 1976 (54,7%) dar mai putin numerosi decat adultii intre 30-39 ani (65,1%).

Pentru mai mult de 9 din 10 copii, invatarea in turism are loc multumita parintilor, in cadrul unitatii familiale. Exista intre timp numeroase institutii sau asociatii care ajuta copiii care dobandesc raportat la familie o anumita autonomie in acest domeniu in organizatii de calatorii si de sejururi educative pentru acesti tineri.

Centre de vacante pentru copii si adolescenti

Prima <Feriencolonie>-colonie de vacanta- (tabara de vacanta) a fost organizata in 1876 de catre pastorul Wilhelm Bion care a colectat donatii de la persoane fizice in valoare de 2430 fraci elvetieni. <68 de copii saracisi plapanzi, insotiti de 8 profesori si profesoare pe platoul Appenzeil> . A gasi leac pentru fiul sau unic datorita unui sejur la munte Wilhelm trage urmatoarea concluzie: un copil prost hranit , locuind intr-o casa saraca, hranit prost si prin urmare slab, bolnav si nevoias este nevoie pentru buna sa dezvoltare o buna hranire si un aer pur in aceeasi masura cueducatia primita.

Exemplul a fost curand urmarit (urmat) de alte tari din Europa , care la Franta toate particularitatile dupa legislatia din 1904 cand membrii congresului religios preda in amanunt si reconvertit despre activitatea sociala. Din 1907 centrul si taberele de vacanta care de altfel foarte diverse,simple ferme de tarani, batrane conace, hotele parasite, clase de scoala transformate in dormitoare sunt regrupate pentru a forma Uniunea Franceza de Centre de Vacanta (UFCV). Dupa instaurarea de Concediu a tarilor din 1936 Uniunea a devenit una dintre organizatiile cele mai importante din domeniul vacantelor pentru copii.

Ea regrupeaza printre altele, 2500 de colectivitati organizatorii de asociatii, comitete de intreprindere, colectivitati locale- ea formeaza aproximativ 30000 de sfatuitori si animatori pe an si joaca un rol de organism de multi-servivii, aproape sau la fel ca organizatia care asigura sprijinul a mai mult de jumatate copiilor in vacante colective.

In 1976 Franta dispune de un total de 502000 locuri dintre care 600sunt centre care acumuleaza un total de 1.15 milioane de copii de la 3 la 19 ani pentru un sejur de vacanta. Renovatilesunt in curs dupa 1917 pentru ameliorarea calitatii de confort si pentru redarea unui plus de calitate potentialilor turisti.

Durata medie a sejurului este de aproximativ 26 de zile. In cele din urma cea mai mare parte opteaza pentru munte si adesea pentru insulele Britanice si pentru Atlantic. Proximativ 10% din transele cu varste cuprinse intre 6 si 13 ani si 15% din adolescenti de 12 si 19 ani beneficiaza de servicile acestor centre.

Ministerul TineretuluiSportului si de Recreere se straduieste dupa 15 ani sa asigure de ingrijirea tinerilor care nu au posibilitatea de a pleca in vacanta. Numarul de centre de recreere fara cazare a acumulta 7893 membri in 1977. Ei acorda ingrijire pentru 1.034 milioane de copii si adolescenti fata de 785000 in 1975. Lipsa de ocupatie a numerosilor tineri din aceste centre de vacanta reprezinta necesarul extinderii acestor centre de recreere fara cazare a statiuni turistice.

Intr-o ordine de idee apropiata, clase de zapada, categoriile(clase) de mare, taberele scolare, organizate pe parcursul anului scolar pentru aproximativ 300.000 de elevi. Pe an pemite in totalitate pentru a urmarii educatia elevilor, de a sensibiliza copiii cu probleme pentru a ajuta copii sa cunosca un alt mediu de viata.

In cursul ultimilor 5 ani, ca urmare a unei serii de ameliorari generale a conditiilor de viata, functia sanitara a taberelor si centrelor de vacanta sa estompat considerabil in favoarea functilor socio-culturale.Copiii si tinerii trebuie sa isi dobandeasca independentain afara supravegherii si asistenteiparintilor lor. Ei trebuie sa invete sa traiasca in colectivitate. Prin intermediul activitatilor liber alese care variaza de la jocuri si sporturi, de la descoperirea naturii, organizarea unui spectacol, de initiere pentru ceramica sau de a munci intr-un laborator foto: -aceste vacante colective devin sursa dezvoltarii personale. Unele organizatii tind a se specializa in aceste tipuri de practici culturale, astfel incat, Federatia Nationala a Asociatiilor Muzicale Culturale ( FNA-CEM) care ofera copiilor posibilitatea de a canta la un instrument muzical in cadrul unei orchestre.

Calatorii-Iesiri-Recreere

Organizarea de catre scoala a unui tur de studiu, nu neaparat integrate in Franta, in programul scolar asa cum este, in unele tari din Europa Centrala. Cu toate acestea descoperirea de cartier, de oras si de o tara face parte din invatamant. Numerosi parinti viziteaza impreuna cu copiii lor peisajele si numeroasele monumente istorice mentionate in programa scolara.

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

Constienti de utilitatea de a se pregati cu privire la planurile practice si pedagogice, tinerii obtin de pe urma vacantelorbeneficii maxime culturale, Ministerul Educatiei a creat in 1937, Comitetul de gazda, de invatamant (educatie) public care are ca misiune de organizarea si de a facilita calatoriile si sejururile cu caracter educativ pentru tineri.

In afara de numeroase excursii efectuate in orase(capitale) dedepartament,sunt inchiriare trenuri de catre comitetul gazda. Marile intinerarii vedete, calatorind in doua sau trei zile , sunt cei care au descoperit in tipuri de cele mai reprezentative peisaje si patrimoniul arhitectural, Parisul cu cartierele sale diferite si adesea contrasteaza, si monumetele sale de arta si istorie, dar deasemenea, industria: la periferia Bazinului Parizian cu castelul de Loire, Masivul muntelui Alb, si cascada unui vulcan in Masivul Central, cu o privire de ansamblu asupra altor regiuni cu avionul; La Provence, Camarguesi Languedoc, cu aminitirile lor.

Pentru pregatirile de calatorii, explicatile sau observatile lucrurilor de vazut, integrarea lor in ansamblul de cunostiinte dobandite in timpul scolii, trezirea interesului la copii si achizitionarea de metode de indentificare si intelegere; calatoriiile Comitetului gazda pare a reprezenta acelsi model ca urmare ar putea fi numita o calatorie educatica si culturala.

Este regretabil faptul ca abia 230000 participanti, inclusiv 20000 profesori au beneficiat in cursul unui an ca 1977, cam aproximativ 3% din elevii de gradul intai. In acesta cifra ar trebui intre timp sprijini organizarea calatoriilor aceasta fiind initiativa individuala a unor scoli, in cadrul celui de-al treilea timp pedagogic, dar statisticile disponibile nu masoara importanta.

Taberele de munca. Calatoriile . Sejururile de studi,

Turismul individual al tinerilor

Pe masura ce isi afrimau autonomia si personalitatea lor, tinerii sunt tot mai trasi sa descopere alte regiuni si tari.

In afara centrelor de adolescenti, multe alte forme de turism atrag: tabere de munca, sejururile lingvistice, reuniunile si in special turismul de aventura individual sau in grupuri mici, afinitatea creata pentru o ocazie.

Taberele de muca pentru tineri au aparut dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, in special in Alsacia. Asociatile stabilite in scopul de a participa la restaurare pestetot in Franta, s-a vazut rapid cum numarul lor creste de zece ori in cativa ani.

Alpi de Lumina(Alpes de Lumiere); Compagnos Batisseurs( Insotitorii Constructori Dezvoltatori) ; Concordia, Studii si proiecte ; Ucenicii de Moara ; Vorbitor al limbii crestine pentru pace ; Zapada si Minune; Serviciu Civil International si Uniunea Metereza; grupate in< Contravaux > au relizat in vara anului 1978, 400 de metri, incadrati de catre 1.077 profesori cu participarea a 11.700 de tineri. Au trimis in strainatate in 1978, 1300 francezi in timp ce primeau straini care doresc sa participe la proiecte in Franta, si in numarul total din tinerii lor <constructori> se depaseste 1500 intr-un an.

In afara acestor mari asociatii de implantare nationale sau regionale mai multi de vreo suta din altii vin si se duc dupa realizarea de lucruri comune-tel-Proiecte-Infratire-Vacante-care reinvie micul sat Chalecon (Inalt Loire), de la poalele unei cetati medievale, pentru a pune <la somn> atunci cand membrii sai au devenit aceiasi tati sau acelasi mame de familie. Reconstructia de monumente pe cale de disparitie si casa taraneasca si crearea de centre sociale, alimentare cu apa, marcare de trasee montane, amenajarea de case pentru tineri si de multe alte relizari in randul de sus a 40.000 la 50.000 tineri voluntari.

Sejururile de studi sunt foarte variate. Dupa efectuarea unei anchete in 1976 care sa incheiat pe un esantion reprezentativ de 3,8 milioane de liceeni, 1,75 milioane dintre ei, aproape jumatate au participat in mod regulat la activitati educative si culturale, dintre care 750000 in cadrul cluburilor si asociatiilor de tineret. Pe perioda vacantelor, aceste activitati imclud efectiv numarul relativ redus de 780000 tineri-dar daca conditile se modifica este in functie de dorintele lor ca 1,35 milioane de tineri se orienteaza fata de aceste activitati educative si culturale pentru placerea lor.

Aceste activitati poate la fel ca in sport se repartizeaza in doua grupe:aceia care practica regulat si continuu urmand sa fie in timpul vacantelor( lectura, arheologie, fotografie, cinema,radio-amator) si aceeia care sunt cu specificul pentru vacante( vizite turistice, ocazii internationale, arheologie si cel mai mic grad, proiecte)

Dezvoltarea rapida a facilitatiilor de agrement, fara de cazare au primit sa cum a vazut, mai mult de un milion de tineri in 1977, incluzand in statiunile turistice, explicate in mare parte, prin interesul manifestat de catre elevi pentru activitati care pot fi efetuate in aceste centre.

Mai mult Ministerul Tineretului Sportului si de Recreere fac sa functioneze 498 de centre, initiate pentru sportul in aer liber, foarte solicitat pe perioada vacantelor si gazduind in 1976, 107.125 participanti.

Invatarea unei limbi straine dupa cum se v-or motiva 7% din turisti francezi. Cartea adresata tineretului ,sporturilor de recreere, mentioneaza 49 asociatii inregistrate implicate in organizarea de sejururi lingvistice, esentiale pentru tineretul francez dar deasemenea pentru sraini in Franta. Exista deasemenea multe alte asociatii si organizatii specializate in acest domeniu. Incurajata si organizata de catre profesori adesea clase intregi petrec o vacanta de cateva luni, in Anglia sau Germania pentru a-si perfectiona abilitatiile lingvistice.

Sejururile lingvistice se organizeaza dupa diferite formule. Studentul poate fi oaspete platit de gazda in familie si poate saparticipe la viata acesteia. Schimburile sunt adesea aranjate intre doua familii diferite cu copii de aceeasi varsta. Tinerele fete de la 18 la 30 ani pot fi insotite de catre partener. In sfarsit, tinerii pot avea posibilitatea de a participa la sporturi sau de a face excursii in tara gazda.

Tursimul individual sau in grupuri mici acesata formula pare a fi preferata de catre tinerii cu varste cuprinse intre 17-24 de ani. Utilizand toate mijloacele de transport si modurile de cazare folosind autostopul, rucsacul in spate, ei decid de cele mai multe ori intinerariul lortreptat si masurand etapele si dupa placul lor intalniri la intamplare. Este imaginea identica careia anumite case editarea consacrata ghizilor din ce in ce mai numerosi.

In cadrul sejururilor orhabizate impreuna cu parinti lor, in grupuri de prieteni sau singuri, un procent surprinzator de elevi si tineri-63% de la 22 la 24 ani si 42% adolescenti de la 14 la 16 ani- declaratie considerata deja efectuata(finalizata) in 1976 sau inainte, un sejur de mai mult de 15 zile in strainatate, incluzand, in totalitate, 73%de bancheri, 67% de copii si de cadre superioare, 51% de baieti muncitori si 45% de tineri de la tara. Tarile mai mult cunoscute sunt Spania ( 21%intervievatii sunt mai redusi), Italia (11%)-11% de tineri intervievatichiar daca sondajul este redus in America Latina. Numai 6%dintre cei care nu sunt nciodata plecati au declarat ca nu sunt interesati de aceste excursii.

Daca tinerii francezi sunt atrasi de exterior, deasemenea multi tineri straini vin sa viziteze Franta. Sondajul mare de frontiera, in 1975 a estimat ca printre 9 milioane de turisti straini<de afaceri> 1,2 milioane sunt veniti in Franta pentru studii, fara sa tinem seama de cei 16 milioane de tinerii care sunt veniti in Franta pentru agrement.(distractie). Contingentele principale sunt furnizate de vecinii nostri: 335000 Germani, 209000 Belgieni, 120000 Spanioli, 115000 Britanici, 70000 Olandezi, 57.000 Suedezi, dar deasemenea 70000 Nord- Americani, 50000 Africani si 36000 Asiatici.Dat, fiind faptul ca scolile superioare si universitatiile nu primesc aproximativ 100.000 studenti straini, sunt , in esenta tineri veniti pentru un sejurlingvistic sau care declara simplu ca sunt intr-o calatorie de studii ca motiv pentru deplasare.

Turismul de varsta a treia

Disponibile tot anul, vacantele pentru persoanele de varsta a treia suntdeseori primi ajunsi in statiunile turistice si ultimii care pleaca. Cei 7,5 milioane de francezi de peste 65 de ani sunt deci clientii care evalueaza destinderea in vacante. Cu toate acestea ,dupaancheta SOFRES/ timpul nostru din 1979, mai putin de 22% dintre cercetatorii, incepand cu datele,< mai multa liniste> si 14%numai sau declarat motivati de preturile avantajoase aferitein avans si extra sezon.

De fapt, aceasta categorie de turisti nu difera de alti in a cere anumite servicii specifice: o bucatarie simpla si naturala, ingrijiri medicale accesibile in orice moment, un program mai putin incarcat, un confort mai mare. Prin urmare ei aleg voluntari hotelul , evitand campingul, ei utilizeaza bine o locuinta secundara sau profita de invitatiile copiilor lor. 46% de persoane de peste 65 de ani prefera sa plece < in famile>incepand cu datele selectate pentru un timp frumos( 22%) sau vacanta datorita copiilor (16%).

Rata de plecare in vacanta sa diminuat, cu siguranta, cu varsta, dar a evoluat mult mai repede decat media nationala, care castiga mai ales 10 si 14 puncte in 9 ani pentru mai multi tineri din acea generatie. Aceasta rata a ajuns in 1978 la 50,5% pentru cei de 55 la 59ani, 46,4% pentru cei de 60 la 64 ani si 36,1% pentru cei de 65 la 69 ani.

Ultimi sunt probabil mai putin numerosiplecand fara ajutor care le este acordat de catre municipalitati. Primirea lor organizata de catre hotele, sate de vacanta, comune turistice: brosura< Franta vacantelor varstei a treia>editata de catre Directia de Turism si de catre Ministrul de Sanatate, enumera in 54 de pagini cluburi, asociatii, hotele, statiuni verzi pentru vacante,locuri de cazare, agentii de vacanta care pot preveni formele de primire speciale pnetru ei.

Intre diferitele forme propuse, cei care pemit contactele lor culocuitorii comunelor de primire sau sa prevada animatia, care are un succes deosebit. Tursimul lor este intr-un anumit sens mai dinamic decat a celor mai tineri. Cei de peste 60 sunt mai putin numerosi(30,1%) au ales o vilegiatura pasivala tarmul marii (35,6%),dar mai numeroasa la munte (14,5% contra 3%), cei mai numerosi au participat deasemenea la aceste circuite (7,4% contra 7%) si aproape la fel de numerosi au plecat in strainatate (14,1% contra la 16,8%). Ei constituie o anumita majoritate si anume cei care isi petrecvacantele in oras.

Vacantele organizate ating 22% pentru cei cu mai mult de 65 de ani- dar 9 % pentru cei care isi improvizeaza vacantele si 6%care cauta o formula< sau nu pot invata acel lucru> Turismul li se pare a fi ca una dintre cele mai bune posibilitati de a ramane tineri.

Oricum( cu toate acestea) cu exceptia rurax si inactiv pentru mai mult de 60 de ani, toate varstele si toate categoriile sociale practica aceste iesiri care le permit sa vada animale in custi sau in libertate.

Parcuri Naturale

Care nu a fost doar 16 ani, parcul national francez cel al Vanoise si Port- Oros(1963), Pirineii Occidentali(1967), Cevenes(1970) si Ecrins(1973) si Mencantour(1979), au cunoscut un debut dificil la fel ca organizatia lor administrativa, structura lor de acasa nu a putut da roade. Statul pare sa fi fost dreptul de a anticipa, din acea perioada, fluxul masiv de calatorii si de design pentru a se acomoda cei din zona periferica, astfel incat acestea servesc ca tampon intre rezervele naturale si parcurile naturale in sine.Existenta acestei zone periferice constituie originalitatea parcurilor nationale franceze.

Ele permit vizitatorilor accesul cu proprile mijloace de transport in imediata vecinatate a parcului-fara a patrunde in masina-care urmeaza sa fie daca este necesara cazarea, precum si orice fel de informatii cu privire la normele care trebuie respectate in interiorul rezervatii naturale.

Acestea sunt numai pentru excursionistii deja experimentati pe plan orientativ si care respecta natura, care au un permis de a intra in parc fara un ghid si de a folosi un refugiu.

Descoperirea de natura

Turismul este in mare parte o miscare de returnare a urbanitatii fata de natura. Intr-adevar, un procent considerabil il au si turisti, excursionisti care la sfarsit de saptamana si in vacante pare a fi tot mai vizitate in special prin cunoastere mult mai profunda de viata a plantelor si animalelor.

Aceasta atractie se manifesta pe parcursul anului: jumatate din gospodariile franceze dispun de i gradina, iar jmatate poseda un animal domestic, emisiunile televizate cu privire la viata plantelor sau a animalelor sunt mai mult sau mai putin vizionate in mod regulat, de trei sferturi dintre privitori.

Acest interes este generator de turism si are aproape la felde mult ca interesul pentru monumente istorice. Astfel, in timpul anchetei din 1974, 29,7% din respondenti, reprezentand 112 milioane de persoane de peste 15 ani au spus ca au vizitat in cursul celor 12 luni anterioare anchetei o gradina zoologica sau un animal salbatic intr-un parc. Aproape 6,6 milioane dintre vizte au fost facute in afara orasului de resedinta permanenta sau in apropierea lui, adica in timpul iesirii lor in week-end sau in timpul vacantei lor. Printre acesti vizitatori, mai sofisticati decat simpli calatori , copii si tineri sunt reprezentati in proportii care depasesc cadrul care il ocupa populatia generala. Mai sunt oameni care ignora aceste reguli deoarece ei sunt condusi de un ghid profesional.

Parcurile naturale au devenit atat de importante incat scolile incearca sa pregateasca nu numai o cunoastere a naturii ci deasemenea si etica acesteia.