INTRODUCERE

Marginimea Sibiului este situata in partea sudica a Transilvaniei, pe teritoriul judetului Sibiu, prezentandu-se ca o zona ce detine pozitie geografica favorabila, bine conturata din punct de vedere fizico-geografic, economic si uman. Acest spatiu beneficiaza de legaturi avantajoase de circulatie atat cu regiunile vecine cat si cu zona montana limitrofa care asigura in mare parte resursele de trai.

Marginimea Sibiului astazi, la inceputul mileniului III constituie o zona in care inca se mai pastreaza o economie montana bazata pe traditie, in care ca si acum cateva sute de ani, cresterea animalelor si in special a oilor (transhumanta), este o ocupatie de baza.

Cadrul natural al zonei a favorizat aparitia asezarilor umane de timpuriu, precum si dezvoltarea acestora pe parcursul timpului, odata cu diversificarea preocuparilor populatiei si a sporirii numerice a acesteia.

Locuitorii de aici au stiut cum sa valorifice cel mai bine resursele naturale existente. In plus, etnografia si folclorul specific zonei, vorbesc prezentului despre trecutul ei si confera populatiei de aici autenticitate, individualitate si personalitate proprie.

Desi Marginimea Sibiului este o zona cu deosebite valente etnofolclorice si implicit turistice, interesul pentru studierea sa este scazut, existand putine referinte bibliografice, acest lucru constituindu-se ca o limita a lucrarii.

Am ales totusi sa analizez acest spatiu geografic datorita potentialului turistic, natural si antropic, de care se bucura si posibilitatilor reale de dezvoltare turistica dar si datorita situarii sale in judetul Sibiu, acesta reprezentand spatiul meu natal.

In primul capitol am trecut in revista aspectele generale legate de localizare si istoricul cerecetarii zonei iar capitolul doi contine diagnoza turistica a Marginimii Sibiului, fiind inventariate resursele naturale si antropice ce prezinta interes turistic. Capitolul trei se constituie ca o incercare de trasare a directiilor de valorificare a potentialului turistic iar in urmatorul capitol se propun amenajari pentru facilitarea accesibilitatii, a modernizarii bazei de cazare, alimentatie si amenajari pentru agrement-divetisment.

Capitolul cinci propune o strategie de dezvoltare a turismului in Marginimea Sibiului analizandu-se, in cadrul analizei SWOT, punctele tari si punctele slabe, oportunitatile si amenintarile dezvoltarii acestei ramuri economice. Ultimul capitol se refera strict la promovarea eficienta a zonei studiate prin conceperea unei campanii publicitare cu obiective de marketing si de comunicare concrete.

Lucrarea de fata, bazata pe studiile anterioare si lucrarile mentionate in bibliografie, pe documentarea de teren si pe consultarea organelor locale si judetene, reprezinta un studiu sintetic in care se prezinta potentialul turistic natural si antropic existent propunandu-se si posibilitatile de dezvoltare ale turismului in spatiul ocupat de Marginimea Sibiului.

CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE

1.1.  Localizarea geografica si cadrul natural

Marginimea Sibiului cuprinde un sir de 18 localitati desfasurate pe circa 1400 kmp., acest spatiu fiind situat in coltul sud-vestic al judetului Sibiu.

Cuprinde Muntii Cindrel, versantul nordic al Muntilor Lotrului si in zona piemontana incadrata de limitele Depresiunii Sibiului si Depresiunii Saliste.

Asadar in Nord limita este data de Raul Cibin, in Vest de Valea Sebesului, apa ce da alaturi de Raul Sadu si limita sudica a Marginimii Sibiului. Limita de Est se realizeaza de-a lungul aliniamentului format din Fig.1 Localizarea Judetului Sibiu in Romania

localitatile Poiana Sibiului-Saliste-Orlat-Talmaciu.

Majoritatea asezarilor sunt situate la contactul dintre munte si depresiuni si numai cateva se afla pe platforma joasa a muntilor Cindrel. Asezarile care fac parte din Marginime sunt urmatoarele : Jina, Poiana Sibiului, Tilisca, Rod, Saliste, Gales, Vale, Sibiel, Fantinele, Orlat, Gura Raului, Poplaca, Rasinari, Rau Sadului, Sadu, Talmaciu, Talmacel si Boita. Altitudinea la care sunt situate asezarile mentionate este cuprinsa intre 350 m. (Boita, cea mai joasa) si 950 m (Jina, cea mai inlta), asadar scad in altitudine de la vest la est.

Fig.2 Localizarea Marginimii Sibiului in cadrul Judetului Sibiu

Dezvoltarea acestui complex de asezari legate intre ele prin pozitie si aspecte economice a fost favorizata de un cadru natural prielnic, oferit de conditiile fizico-geografice: relief, apa, clima, vegetatie.

Relieful este reprezentat prin Muntii Cindrel si Lotru (partial) si prin partea mai inalta a Depresiunilor Sibiu si Saliste.

Muntii Cindrel au bine dezvoltate cele trei platforme de eroziune: Borascu (2244-1700m), Rau Ses (1700-1300 m) si Gornovita (1200-800 m). Ating altitudinea maxima in Varful Cindrel (2244 m). Acesti munti sunt fragmentati de o retea densa de ape iar interfluviile au forma de plaiuri intinse, acoperite cu pasuni si fanete folosite pentru cresterea animalelor, ceea ce a determinat o puternica viata pastorala. Rezervatia naturala 'Iezerele' din Cindrel Se incadreaza in Muntii Cindrel din care ocupa partea inalta a acestora. Se intinde pe o suprafata de circa 450 ha, fiind cea mai mare din judet. Este o rezervatie mixta in care sunt protejate mai multe elemente ale cadrului natural: relieful glaciar, lacurile glaciare, fauna, flora, peisajul. Peisajul montan 'Iezerele' din Cindrel a fost declarat rezervatie naturala in anul 1961.

Marginea muntilor reprezinta un sector carpatic in care populatia locala a ramas pe loc si a continuat sa se dezvolte tot timpul legata de munti. In cadrul general al versantului nordic al Carpatilor Meridionali, atat Muntii Cindrelului cat si Muntii Sebesului formeaza un singur trunchi caracterizat de aceeasi geografie istorica si umana. Ei sunt de departe cei mai locuiti dintre toti muntii care compun acest versant carpatic oferind posibilitati de dezvoltare turistica.

Depresiunea Sibiului se incadreaza partial, in limitele acestei zone reale cuprinzind piemontul colinar si foarte putin terasele Cibinului, Sebesului si Sadului pe care se intine hotarul localitatilor Orlat, Gura Raului, Rasinari si Sadu. Localitatea Saliste ocupa in schimb, cea mai mare parte din depresiune, si anume , compartimentul Depresiunii Saliste

Clima Marginimii Sibiului este prielnica desfasurarii activitatilor turistice :

Partea de nord-vest a tarii se afla sub dominatia circula­tiei de vest si nord-vest, cu mase de aer umed, mai reci vara, mai calde iarna ceea ce face ca intreaga regiune din interiorul arcului carpatic sa beneficieze de o clima continentala, moderata.

Precipitatiile sunt repartizate uniform pe durata anului si sunt cuprinse in functie de altitudine, intre 800 si 1200 mm, chiar 1400 mm/an in sectoarele montane inalte cu altitudini de peste 1800m.

Media anuala a temperaturilor este de 8-9° C in depresiunile Sibiului si Apoldului si de 4 ° C la Paltinis.

Pe langa acestea se adauga si unele conditii favorabile de topoclimat, in „Muntii Rasinarilor”, la 1000 m altitudine exista o livada de ciresi, a carei prezenta acolo atesta arii locale adapostite cu ierni blande. De obicei si valorile temperaturilor extreme sunt mai atenuate in acest spatiu, iarna se produc uneori inversiuni termice in arealele depresionare si in sectoarele cu vai.

Un rol important in viata Marginimii il are Vantul Mare, de tip foehn , numit de localnici si „Mancatorul de zapada' care se manifesta la inceputul primaverii, topind zapezile de pe versantul nordic al Carpatilor Meridionali. Alte vanturi care isi fac simtita prezenta sunt Muresanul, dinspre nord-vest, Oltetul dinspre Olt si Austrul dinspre sud-vest.

Fig. 3 Localitatile si elementele cadrului natural din Marginimea Sibiului

Vegetatia Configuratia reliefului si diferentele altitudinale imprima etajarea vegetatiei in Marginimea Sibiului:

Etajul padurilor de foioase se dezvolta intre 300 m si 1.200 m, pornind de la padurile de gorun si terminand cu padurile de fag cu carpen. Padurile de fag se intalnesc pe suprafete restranse, pe pantele nordice ale muntilor Cindrel, limita lor inferioara fiind la 400 – 500 m. Intre 1.300 – 1.500 m padurile amestecate de fag si molid, indeosebi intre vaile Lotrioarei si Cibin.

Etajul padurilor de molid se desfasoara, in general, intre 1.300 – 1.800 m. In muntii Cindrel apare compact, cu cea mai mare extensiune in bazinele superioare ale Cibinului, Sadului si Sebesului, fiind format in principal din molid (Picea excelsa).

Etajul subalpin se dezvolta intre 1.800 – 2.000 m fiind alcatuit din tufarisuri de smirdar, jneapan(Pinus montana), ienupar(Juniperus sibirica), afin, merisor si pajisti.

Etajul alpin apare la peste 2.000 m pe suprafete restranse in muntii Cindrel sub forma de pajisti (graminee alpine).

Vegetatia azonala este formata din paduri de lunca (in special zavoaie de anin negru)

Reteaua hidrografica este bogata, deterrninata de cantitatea mare de precipitatii, are aspect radiar si este tributara Cibinului, Sadului si Sebesului. Ea fragmenteaza puternic platformele muntilor (medie si inferioara), iar la iesirea dintre munti, acolo unde vaile se largesc se afla situate vetrele majoritatii satelor studiate.

Cibinul si Sadul sunt afluenti de dreapta ai Oltului. Primul izvoraste de sub varful Cindrel din cele doua iezere (Iezerul Mare si Iezerul Mic) iese apoi din munti la Gura Raului si dupa ce trece prin Sibiu, isi schimba directia spre sud-vest pentru a se varsa in Olt, inainte de angajarea acestuia in defileu.

Raul Sadu pleaca de sub varfurile Cindrel si Iujbea si primeste, atat dintr-o parte, cat si din cealalta numerosi afluenti., varsandu-se in final in Olt.

Spre Mures, isi duce apele Sebesul, numit in partea lui dinspre izvoare Valea Frumoasa. Izvoarele care-i formeaza obirsia pornesc de sub Cindrel si de sub muntii invecinati: Steflesti, Piatra Alba si Serbota. Din restul muntelui primeste o serie de afluenti de dreapta, cel mai important fiind Dobra.

Se remarca de asemenea prezenta lacurilor, antropice sau naturale :

Lacul de acumulare Gura Raului format in urma construirii barajului finalizat in anul 1981. Barajul are o inaltime de 72 m si este situat la altitudinea de 550 m. In avalul barajului este amplasata o microhidrocentrala de 3,8 MW. Lacul are o suprafata de 65 ha, o latime de 70-300 m si o capacitate de 15 milioane m3. Este utilizat pentru alimentarea cu apa a orasului Sibiu, producerea de energie electrica si nu in ultimul rand pentru regularizarea Raului Cibin.

Lacul glaciar Iezerul Mare este situat pe versantul nordic al platoului Cindrel la 1998 m altitudine. A luat nastere intr-un circ glaciar. Are o suprafata de 3,4 ha, este lung de 320 m, lat de 190 m si are un volum de apa apreciat la cca. 19.000 m3. Se remarca prin adancimea mare pe care o atinge in partea de S de 13,3 m. Din el se formeaza izvorul principal al Raului Mare. Lacul glaciar Iezerul Mic este situat la 1955 m altitudine, intr-un circ glaciar mai mic din apropierea primului. De forma aproape dreptunghiulara are suprafata de numai 1,8 ha, adancimea de 1,7 m, lungimea de 80 m iar latimea de 58 m. Lacul are un emisar care formeaza al doilea izvor al Raului Mare.

1.2.  Istoricul cercetarilor in zona

Asezarile din Marginimea Sibiului au atras atentia unui mare numar de cercetatori din mai multe domenii precum istoria, geografia, etnografia, economia si altele.

Odata cu infiintarea Asociatiei Transilvanene pentru Literatura si Cultura Poporului Roman (ASTRA) apar cateva monografii scrise de R. Simu (1859), I. Munteanu (1896), I. Lupas (1903), V. Pacala (1915), I. Muntiu (1937). Monografia scrisa de V. Pacala se refera la comuna Rasinari si este prima astfel de monografie aparuta la noi in

tara. O serie de probleme legate de pastoritul transhumant au fost tratate de N. Dragomir (1926, 1938), Laurean Somesan (1934) si Mara N. Pop (1933, 1934).

Diferite aspecte etnografice au fost abordate de C. Irimie (1956, 1965), B. Zdarciuc (1963) M. Possa si Mihalik (1966), V. Caramelea (1967), R. Vuia (1964). De asemenea E. Tanase (1967) a dedicat un studiu de toponimie comunei Poiana Sibiului iar I. Conea (1960) a predat in manuscris la muzeul Brukenthal o ampla lucrare „ Omul in Muntii Sibiului' urmand sa apara intr-un volum dedicat Marginimii Sibiului.

Alte contributii asupra cercetarii acestei zone au mai avut istoricii A. Decei (1942) si C. Lungu (1969) precum si geograful M. Buza (1973,1981).

Se remarca insa in ultima perioada un interes scazut pentru aceasta zona, cele mai recente referinte bibliografice apartinand anilor ’80.

Spatiul Marginimii Sibiului a mai fost analizat de Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Turism precum si de alte institutii care au elaborat strategii de dezvoltare pentru Judetul Sibiu.

CAPITOLUL 2.

ANALIZA-DIAGNOSTIC A TERITORIULUI

Pentru a fundamenta o strategie de dezvoltare este necesar, inainte de toate, sa se efectueze o analiza - diagnostic de sistem, ce impune o multitudine de investigatii si reclama desfasurarea unui proces extrem de laborios, abordand turismul ca pe un sistem unitar, cu elemente aflate intr-o interferenta continua.

O analiza diagnostic a sistemului turistic rural va imbraca atat o forma generala sau globala, care va viza activitatea de turism in ansamblul sau, respectiv intr-o zona reprezentativa pentru aceasta ramura economica, in speta zona Margnimii Sibiului, privita ca un tot unitar, ca un complex turistic cu o intindere vasta, oferind multiple forme si variate aspecte ale potentialului turistic natural si antropic, cat a o analiza partiala, ce va avea in vedere componentele cele mai reprezentative ale acestui 'fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si ca atare, influentat de evolutia ei, care este turismul.(Istrate I., 1996)

2.1. Caracterizarea generala a localitatilor din Marginimea Sibiului

Marginimea Sibiului a constituit inca din cele mai vechi timpuri, o zona foarte propice pentru instalarea asezarilor umane. Conditiile naturale de munca si depresiune care au favorizat dezvoltarea pastoritului si agriculturii, reteaua de drumuri, apropierea de orasul Sibiu, resursele naturale, sunt numai cateva premise pentru umanizarea spatiului geografic aflat la bordura Muntilor Cindrel.

Dovezi in sprijinul ideii de locuire din trecut a acestui teritoriu, le aduce arheologia, aici fiind scoase la iveala numeroase piese care apartin paleoliticului, (descoperirile arheologice de la Poiana Sibiului, Saliste, Fantanele), epocii bronzului (Orlat si Tilisca), in perioada geto-dacica si apoi daco -romana, populatia margineana a facut parte din aria de intensa locuire cu populatie dacica.

Atestarea documentara a satelor din Marginime, s-a facut odata cu secolele XIII- XIV, desi ele sunt mai vechi. De atunci se poate vorbi de localitati ca Orlat, atestat documentar la 1322, Saliste -1344, Rasinari (1204), Vale (1366), Gales (1366), Sibiel (1366), Gura Raului (1380), Talmaciu(1318).

Ca forma, satele au o cofiguratie tentaculara la majoritatea intervenind influenta reliefului.

Ca structura, satele din Marginimea Sibiului sunt compacte, au casele alaturate, fara spatii agricole intre ele prezentand caracteristica satelor adunate si in mai mica masura rasfirate.

Influentele multiple exercitate de oras asupra asezarilor se reflecta in structura functionala a acestora, structura pe care o impun la inceput si o restructureaza ulterior. (N. Caloianu-1969)

Satele marginene fac parte din categoria celor areolare, situate la contactul piemont-munte, unele fiind asezate in mici depresiuni (Rasinari), favorabile pentru dezvoltarea localitatilor. Caracterul si dimensiunile functiilor exercitate de asezari, se modifica in timp mai mult sau mai putin sub influenta mai multor factori, dintre care orasul Sibiu este cel mai important. Caractere specifice functionale, introduc asezarilor si factorii locali (localizarea vetrelor, configuratia geografica a mosiei etc.)

Fig. 4 Reteaua de localitati a Judetului Sibiu (dupa PATJ Sibiu)

Dupa distanta fata de Sibiu, asezarile Marginimii Sibiului se pot grupa astfel:

-intre 10 si 20 Km. -6 localitati
-intre 20 si 30 Km. -8 localitati,
-peste 30 Km. - 4 localitati.

Prin apropierea acestor localitati trece Drumul National 17. Satele sunt legate intre ele printr-un drum care este partial modernizat, acesta trecand pe sub munte, fiind „cel mai vechi drum din Depresiunea Sibiului”.

Dupa evolutia si proportia functionala, in zona periurbana a Sibiului, se disting trei tipuri de asezari (N. Caloianu 1969):

a-Asezari manufacturiere traditionale ( Orlat, Talmaciu). Ele au fost industrializate,

dezvoltarea productiei industriale avind urmari asupra cresterii demografice.Capacitatea lor de a atrage forta de munca din Marginime este mult mai mica decit a Sibiului.

b-Asezari agricole, situate in lunca, la contactul dintre lunca si terasa.

c-Asezari care alaturi de productia agricola si-au dezvoltat puternic mestesugurile.

In acest ultim tip sunt incluse si majoritatea satelor marginene.

Stabilirea tipologiei satelor turistice se bazeaza pe evidentierea specificului local si clasificarea lor in cadrul zonei turistice Marginimii Sibiului, se disting astfel mai multe categorii de sate, de multe ori acelasi sat putandu-se incadra in doua sau mai multe categorii.

Satele turistice etnografice folclorice (majoritatea satelor din Marginimea Sibiului)

Incadrarea satelor turistice in aceasta categorie se bazeaza pe portul traditional, arhitectura, mobilarea si decorarea interioara, muzica populara si coregrafia populara, ce se impun ca si caracteristici generale ale acestor localitatii In aceste localitati pot fi oferite turistilor servicii autentice neintalnite in alte zone etnografice iar elementele care stau la baza acestor servicii sunt : mobilierul, decorul, echipamentele in stil popular, meniurile specifice zonei servite in vase autentice predominand ceramica si lemnul.

Totodata nu se exclude posibilitatea unei oferte alternative, modeme daca aceasta se regaseste in cerintele turistilor.

Satele turistice pastorale (Jina, Raul Sadului, Rod, Gura Raului) se grupeaza in zona limitrofa muntelui pe toata lungimea muntilor Cindrel. In aceasta categorie se incadreaza in general sate de munte in care preocuparea dominanta a localnicilor este cresterea animalelor, fie a oilor fie a vitelor si care pot sa ofere turistilor un mod de viata specific si bazat pe produse lactate si din carne acestea apartinand gospodariei proprii.

Fig.5 Peisaj pastoral – satul Jina

Din latinescul “trans-umus”(dincolo de pamantul cunoscut) transhumanta consta in mutarea periodica a turmelor si cirezilor de la pasunile estivale montane la cele de iarna de la campie si viceversa. Exista o transhumanta verticala si una orizontala. Cea verticala priveste mutarea animalelor de pe varful muntilor in vaile de mai jos, cea orizontala in schimb prevede mutarea turmelor si cirezilor de la munte la locurile de iernat ce se afla la zeci de kilometri departare.

Pentru divertisment se adauga vizite la stanele din zona muntilor si drumetii specifice acestor zone. Foarte apreciate sunt ospetele organizate ce au specific ciobanesc cuprinzand unele meniuri inedite: batal la protap, berbec haiducesc, urda, jintita, cas, branza, pastrama, acestea putand fi organizate atat gospodarii cat si la stanele din afara localitatilor in zona montana.

Originalitatea si unicitatea acestor aspecte este completata de persistenta in timp cu pastrarea unor valori etnografice si folclorice asociate, demne de luat fl considerare in constituirea unui produs turistic clar diferentiat in raport cu celelalte.

Satele de munte si deal (Poiana Sibiului, Sibiel, Jina, Rasinari, Talmacel etc.)au casele situate pe coline cu pajisti si fanete uneori vezi, satisfac motivatia fundamentala a numerosilor turisti : “intoarcerea la natura'

Satele din aceasta categorie se regasesc in zone diverse unde apar si sate turistice din categoriile anterioare dar sunt definite evident prin aceste elemente diferentiindu-se net de celelalte exemple.

Fig.6 Satul Talmacel

Sate turistice de creatie artistica si artizanala (Gura Raului, Rasinari, Rau Sadului, Talmacel)sunt cunoscute interesele turistice fata de aceste sate, fiind atrasi turistii care au dorinta de a achizitiona creatii artistice artizanale direct de la producatorii locali. De asemenea in aceste sate turistice se dezvolta si mestesuguri traditionale legate de artizanat si creatii artistice diverse in cadrul gospodariilor sau in unele ateliere specializate unde artistii si mesterii populari realizeaza sculptura in materiale traditionale ca lemnul sau piatra, tesatoria populara (covoare, paturi, panzeturi), confectii si cusaturi populare a costumelor folclorice, ceramica de uz casnic si gospodaresc, pictura naiva si icoane pe sticla, lemn si panza. Creatiile folclorice din muzica si dansul popular sunt extrem de apreciate.

Satele climatice si peisagistice: caracteristicile predominante ale acestor localitati, adecvate turismului de sejur sunt cadrul natural si pozitia apropiata de biective turistice spectaculoase din categoria reliefului cum ar fi chei, abrupturi si pante, platouri pentru panorame. Beneficiaza si de un cadru climatic favorabil neafectat de formele moderne de poluare si de tratamente naturist extrem de benefice.

2.2. Prezentarea individuala a localitatilor Marginimii Sibiului

Particularitatile specifice asezarilor din Marginimea Sibiului si a gospodariilor sunt in stransa legatura cu specificul ocupatiei traditionale-pastoritul. Caracterul pastoral al economiei marginene se reflecta in structura, componenta si organizarea gospodariilor si satelor marginene.

Privite in ansamblu, satele care alcatuiesc zona Marginimii Sibiului, sunt de tip aglomerat. Dar aceasta apreciere globala nu este suficienta, intrucit intre ele intervin deosebiri notabile in ceea ce priveste planul, pozitia geografica, densitatea gospodariilor pe suprafata vetrei, marimea, peisajul etc. De aceea vom face o succinta prezentare a fiecarei asezari, subliniind caracteristicile lor specifice: asezarea, populatia, forma si alte aspecte relevante.

l.Boita. Asezarea este situata la o altitudine de aproximativ 380m , pe drumul DN 7 E81, la 22 km sud de Sibiu. Prima atestare documentara dateaza din 1453. Numarul de locuitori se ridica la cca. 1800.
Localitatea are forma poligonala, vatra asezarii avand o suprafata de aproximativ 1 Kmp.

2.Sadu. Asezata la o altitudine de 550-600 m., vatra satului are o forma alungita, gospodariile dispunindu-se intr-o structura compacta de-a lungul drumului si a vaii Raului Sadu Comuna Sadu este situata pe drumul judetean care deriva din DN Sibiu - Ramnicu Valcea la 27 km sud de municipiul Sibiu si 7 km de Cisnadie. Suprafata comunei este de 37,8 kmp iar populatia se ridica la 2430 loc.

Fig.7 Vedere generala a satului Sadu

Comuna este asezata la poalele muntilor Cindrel si Lotru si este strabatut de raul Sadu. Ca densitate si structura ne gasim in fata unei asezari aglomerate. In Sadu a luat fiinta in 1782 o manufactura de tors lana si tesut postav. In 1896 a fost construita prima hidrocentrala de pe teritoriul tarii noastre, Sadu I. In 1907 se cosntruieste in amonte a doua hidrocentrala, Sadu II, iar in 1955 hidrocentrala Sadu V, alimentata cu apa din lacul Negoveanu, avand un baraj de 62m inaltime. Din Sadu se pot face excursii pe pitoreasca vale a Sadului, spre Gatu Berbecului, lacul Negoveanu si de acolo spre Paltinis sau spre Valea Frumoasei.

3. Rasinari. Este cea mai mare asezare din zona atit ca populatie,(5600 loc.) cat si ca suprafata a vetrei, fiind situata la o altitudine de 573 m la 12 km de municipiul Sibiu, pe un teren cu o configuratie variata. Asezarea se intinde mai ales de-a lungul celor doua ape: Raul Caselor si Raul Sterii. Tipologic, Rasinariul prezinta caracterul unei asezari puternic aglomerate, cu doua brate lungi, care se intind spre nord-est si sud-vest, urmarind cursul raurilor. Este o asezare reprezentativapentru portul si obiceiurile populare specifice Marginimii.

Fig.8 Panorama a satului Rasinari

Un element de particularitate il constituie tramvaiul care circula pe soseaua modernizata Sibiu - Paltinis, prin Padurea Dumbrava, Rasinariul fiind probabil singurul sat din Romania dotat cu acest mijloc de transport

4.Rau Sadului. Constituita prin roire din Rasinari, aceasta asezare, prezinta sub raport morfologic, o serie de particularitati in comparatie cu celelalte. Situata la o altitudine variind intre 600 si 1250m, vatra se intinde pe o mare lungime pe Riul Sadu. Este alcatuita din mai multe grupuri de gospodarii „ catune': Ciupari, Beberani, Mailati, Fundu Raului, Sadurel, Dudas, Gitu Berbecului, Batrina, ceea ce ii da caracterul unei asezari risipite, cu unele tendinte de aglomerare. Avea in anul 2005 600 loc.

5.Talmaciu. Aflat intr-un stadiu accentuat de industrializare si urbanizare, orasul Talmaciu, raportat la celelalte asezari marginene, prezinta mai putine aspecte de cultura traditionala populara traditionala, pentru a fi cuprinsa intr-o analiza etnografica relevanta pentru zona Marginimii Sibiului, inclusiv in problema asezarilor. Orasul se afla la o distanta de 18 kilometri sud de municipiul Sibiu si are 8000 loc.

6.Talmacel Sat de munte, situat la 3 km de orasul Talmaciu pe soseaua E81. Peisajul este pitoresc, relieful urca in trepte de la 450 m in vatra satului, la peste 2142 m in Vf. Sterpu. Este atestat documentar in 1450, in diploma lui Ladislau. Oamenii locului sunt inzestrati cu daruri alese: cojocaritul, pictura pe sticla sau olaritul fiind cateva din preocuparile lor. Principalele indeletniciri sunt cresterea oilor si a vitelor, pomicultura si prelucrarea lemnului. Ca tip de asezare, Talmacelul, se incadreaza in categoria satelor adunate de-a lungul vaii.

7.Poplaca. Este situata la o altitudine de 550 m, la 12 km sud-vest de municipiul Sibiu intr-un cadru natural deosebit de pitoresc, avind aspectul tipic al asezarilor romanesti de sub munte, Majoritatea ulitelor sunt pavate cu piatra de riu. Acccesul in comuna se face pe drumul judetean modernizat Sibiu - Poplaca. Relieful este deluros strabatut prin mijlocul comunei de piriul Valea Poplacii. Ca structura interna, asezarea este de tip ingramadit, cu vatra de forma unui poligon neregulat iar din punct de vedere demografic are 1700 loc.

8.Gura Raului. Situata la o altitudine de 554 m. vatra satului se afla la iesirea Cibinului din munti, de unde si denumirea asezarii: Gura Raului. Sub aspect tipologic, asezarea prezinta o structura aglomerata, forma vetrei fiind alungita pe Valea Cibinului. Numara 3600 locuitori in anul 2005. Pe Cibin este amenajat un baraj

Este vestita pentru port si instalatii tehnice taranesti (joagare, pive, dirste) care functioneaza inca pe apa Cibinului.

Fig.9 Barajul de la Gura Raului
In apropierea localitatii se afla lacul de acumulare de pe raul Cibin si Cheile Cibinului.

9.Orlatul. Se afla la o altitudine de 475 m Comuna Orlat este situata in depresiunea Cibinului (Sibiului), la 17 km vest de Sibiu, la o altitudine de 483 m. Comuna este strabatuta de riul Cibin, piriul Saliste si piriul Orlatel.
Localitatea este una dintre cele mai vechi din Marginime, are o populatie de 3150 loc. A fost sediul Regimentului I graniceri care pazea granita Transilvaniei cu Tara Romaneasca.

11.Sibiel. Localitatea se afla la o altitudine de 550 m la 23 km de orasul Sibiu, pe raul Sibiel. Adapostit ca intr-o caldare de poalele muntilor Cibinului, satul Sibiel isi duce mai departe in istorie o straveche stafeta de frumos natural, de cultura si de traditie romaneasca. Se remarca in mod deosebit Muzeul de icoane pictate pe sticla ce detine una dintre cele mai valoroase colectii din Europa.

12.Saliste Declarat oras in 2004(5800 loc.), Saliste este situat in vestul judetului, la 21 km de Sibiu pe drumurile E 68 si E 81, intr-o zona de trecere de la deal la munte si este strabatuta de riul Saliste si de piriurile Cernavoda, Sibiel, Vale, Valea Mare, Valea Muierii. Salistea isi intinde paminturile pe o suprafata cu o diferenta de nivel de 1800 m, intre lunca Amnasului ce coboara lin spre Secas, si pantele abrupte ale circurilor glaciare de sub Cindrel si Piatra Alba. Presarata cu stini si colibe-unele inconjurate de livezi- regiunea este de un pitoresc deosebit. Este una din cele mai importante asezari din zona prin locul si rolul pe care 1-a jucat in istoria si cultura acesteia. Ca forma de relief, vatra ocupa un loc de ses, fara nici un fel de denivelari, de altfel, de la marginea dinspre nord a satului se deschide Sesul Salistenilor, in suprafata de 700 ha., teren bun pentru culturile de cereale.

Fig.10 Vedere din Saliste - ”Capitala spirituala a Marginimii Sibiului”

Este supranumita „capitala spirituala a Marginimii” aici desfasurandu-se o serie de festivaluri si manifestari etnoculturale specifice, Saliste fiind cunoscuta in toata tara pentru costumul popular remarcabil.

13.Gales. Reprezinta veriga de legatura intre Saliste si Tilisca- incepe in imediata vecinatate a Salistii si se termina in mai putin de 200 m. inainte de intrarea in Tilisca. Este o asezare de-a lungul drumului si de-a lungul vaii. Situata la o altitudine de 500-550 m., vatra Galesului, este o fisie de teren a carui suprafata este de cateva hectare.

14. Tilisca. Comuna Tilisca este situata la 26 km de municipiul Sibiu, pe drumul judetean DJ 106 e care leaga localitatile Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana, Jina, Sugag. Localitatile Saliste si Gales sunt alipite iar distanta dintre satul Gales si Tilisca este de 200 metri. Vatra satului Tilisca asezata la confluenta apelor Lunca si Valea (care in aval formeaza impreuna riul Saliste) este inconjurata de 4 dealuri impadurite cu inaltimi intre 700 si 750 m. Vatra satului se afla la altitudinea de 580 metri.
Tilisca este caracterizata prin casele din lemn inaltate pe postament de piatra. Interiorul locuintelor se remarca prin bogatia tesaturilor decorative, a ceramicii si a icoanelor pictate pe sticla.

15.Rodul. Este situat la o altitudine de 800m. Vatra sa, de o forma alungita este strabatuta de la sud la nord de soseaua Sibiu-Jina. Gosapodariile in numar de 380 se distribuie compact de-a lungul drumului. Faptul ca vatra sa se largeste ceva mai mult in mijlocul satului nu modifica categoria tipologica a asezarii.

16. Poiana Sibiului Comuna Poiana Sibiului este situata la 35 km de Sibiu. Relieful este deluros si muntos fiind strabatut de apele piraielor Valea Vlasinilor si Valea Arinii. Comuna este situata pe DJ Poiana Sibiului-Saliste, drum care deriva din DN Sibiu-Sebes-Alba.
Una dintre cele mai pitoresti asezari din Marginime. Aici si-a avut sediul Uniunea Oierilor din intreaga tara.. Poiana Sibiului este o asezare de tip ingramadit, ocupand o suprafata de peste 100 ha ; populatia satului atinge 2800 locuitori stabili. Poiana Sibiului pastreaza nealterate portul si datinile populare.

17.Jina. Comuna Jina este situata in sud-vestul judetului, la limita cu judetul Alba pe o platforma diferente de altitudine variind intre 900-1000 m. Accesul in comuna se poate face pe doua cai, ambele pornind din DN1 Sibiu-Sebes-Alba: pe DJ Saliste-Gales -Tilisaca- Rod- Poiana Jina (25 km, DJ 106E) sau pe varianta: Miercurea - Dobirca-Poiana - Jina (20 km). Teritoriul mai este strabatut de numeroase drumuri forestiere pe vaile Dobrei, Sugagului, Sebesului, Bistrei s.a. drumuri pe care se poate ajunge cu masina pina sus in inima muntilor, la colibele si stinile care sunt frecvente atit in muntii Cindrelului cit si ai Sebesului. Vatra satului este asezata la 1000 m altitudine, pe sapte coline, populatia satului atinge numarul de 4200 loc.
Satul este reprezentativ pentru porturile si obiceiurile traditionale legate de pastorit.
In fiecare an se desfasoara Manifestarea folclorica Sus pe muntele din Jina cu participarea satelor din Marginime. Prin asezarea gospodariilor, asezarea se incadreaza in tipul satelor ingramadite.

18.Fantanele. Asezata la o altitudine de 230m., vatra satului, se infatiseaza din punct de vedere al formelor de relief, ca o depresiune inconjurata de dealuri. Prin mijlocul vetrei curge Valea, gospodariile fiind asezate de-o parte si alta a apei. Ca forma, vatra satului se prezinta ca o potcoava

Paltinis este o statiune turistica permanenta situata la 32 km sud-vest de Sibiu. Este situata la altitudinea de 1450 m intr-o padure de conifere, in Muntii Cindrel. Este cea mai veche statiune din Romania si se afla la cea mai mare altitudine din tara.

A fost intemeiata de Societatea Carpatina Transilvana (S.K.V.) in ultimul deceniu al secolului XIX. Climatul montan, cu aerul ozonat, recomanda statiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benigna.
In 1902 statiunea a fost legata de Sibiu printr-o sosea care strabate un cadru natural de o frumusete deosebita.
Fig.11 Partie a statiunii Paltinis

2.3 . Analiza infrastructurii generale si turistice existente

Potentialul unei infrastructuri fizice locale cu care sa fie satisfacute cerintele economiei, ale populatiei, reprezinta o premisa a dezvoltarii durabile si sustenabile a turismului regional si local.

• Infrastructura de transport

In cadrul echiparilor de infrastructura generala, reteaua de cai de comunicatie si transport ocupa un loc important, fiind compusa din:

reteaua de cai rutiere;

reteaua de cai feroviare;

reteaua de cai aeriene;

transportul combinat.

Reteaua de drumuri

Judetul Sibiu beneficiaza de o pozitie favorabila, dispunand de o retea de drumuri publice bine reprezentata, conferind o deschidere interna si internationala. Principalele cai rutiere internationale care strabat judetul Sibiu si care faciliteaza accesul din si inspre acesta la nivel national si international sunt:

Drumul european E 68 Frontiera Nadlac-Arad-Deva-Sebes-Sibiu-Brasov

Drumul european E 81 Frontiera Giurgiu-Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Cluj Napoca-Satu Mare-Frontiera Halmeu

Coridorul IV Pan-European Frontiera Nadlac-Arad-Deva-Sebes-Sibiu-Brasov- Ploiesti-Bucuresti-Slobozia- Constanta

Fig.12 Caile de comunicatii in Judetul Sibiu (dupa PATJ Sibiu)

Accesibilitatea in zona Marginimii Sibiului este asigurata de DJ 106E (E 81 / Cristian - Oriat - Saliste -Jina - Sugag / DN 67D), cale de acces ce leaga E 81 (Bucuresti - Rm. Valcea - Sibiu -Cluj - Halmeu / punct de frontiera RO/H) de DN 67D - o artera rutiera strategica pentru Romania, care face legatura intre cele doua provincii istorice: Transilvania si Muntenia.

Pozitia centrala la nivelul Romaniei si accesul (a drumuri rutiere reprezentative sunt premise care favorizeaza patrunderea facila a fluxurilor de turisti, din toate regiunile tarii, dar si din strainatate.(Anexa I)

Reteaua de cai ferate

Transportul feroviar de calatori si de marfuri se realizeaza in judetul Sibiu, la sfarsitul anului 2003, printr-o retea de cai ferate care insumeaza o lungime totala de 284 km.

Teritoriul judetului este deservit, in prezent, de:

q      magistrala 200: Brasov – Podu Olt – Sibiu – Vintu de Jos – Deva – Arad – Curtici

cale ferata partial dubla neelectrificata pe:

sectorul Ucea – Podu Olt – Sibiu – Vintu de Jos

q      magistrala 300: Bucuresti – Predeal – Brasov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor

cale ferata dubla electrificata pe:

sectorul Sighisoara – Medias – Blaj – Coridorul IV Trans-European

q      linia 208: Sibiu – Copsa Mica

cale ferata simpla neelectrificata pe:

sectorul Sibiu – Copsa Mica

Starea tehnica a retelei de cale ferata din judetul Sibiu este in general buna,insa nivelul dotarilor si starea tehnica a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.

Reteaua de cai ferate a judetului Sibiu faciliteaza accesul turistilor in Marginime.

Transport aerian

Aeroportul Sibiu este amplasat pe drumul national DN1 la o distanta de 3 km de Municipiul Sibiu. Prin Aeroportul Sibiu se asigura legaturi directe cu capitala Romaniei, Municipiul Bucuresti, prin curse interne, precum si legaturi internationale cu Gemania (Műnchen), Italia si Austria.(tabel 1)

Aeroportul Sibiu, prin pozitia favorabila, la mica distanta de orasul omonim, constituie un avantaj in ceea ce priveste accesibilitatea in Marginimea Sibiului a turistilor romani sau europeni, Germania , Italia si Austria putand fi catalogate drept tari emitatoare de turisti.

Tabel 1 Traficul comercial si de persoane pe Aeroportul Sibiu

Sursa: Regia Autonoma Aeroportul Sibiu, Raport de activitate 2005

Transportul public judetean

Transportul judetean de calatori este organizat in jurul oraselor pentru a deservi activitati economice si sociale ale populatiei.

Zona Sibiu este deservita de 4 transportatori locali: SC TRANSMIXT SA si SC TURSIB SA, SC LAZAR TRANS SRL si SC GOSPODARIA ORASENEASCA AVRIG SA , avand un parc activ de 86 autobuze.

Calitatea serviciilor de transport in privinta confortului este necorespunzatoare in cele mai multe cazuri datorita gradului avansat de uzura al autobuzelor si numarul mic de dotari noi.

Serviciile de taximetrie s-au dezvoltat si sunt realizate la nivelul judetului de un numar de 113 transportatori din care 87 opereaza in zona Sibiu, totalizand un parc auto de 900 taximetre cu licenta.

Calitatea si rapiditatea conferite de serviciile de taximetrie si nu in ultimul rand tarifele practicate de catre operatorii de taximetrie, au contribuit la dezvoltarea acestor servicii in ultimii ani, fiind insa mijloace de transport mai putin uzate de potentialii turisti care vor sa ajunga in Marginimea Sibiului.

Retele de telecomunicatii, date si Internet

In telecomunicatii se remarca un proces alert de modernizare datorita expansiunii tehnicii avansate in telefonia cu fir si a cresterii gradului de acoperire prin telefonia mobila. Modernizarea acestui sector va continua si in viitor prin actiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea retelelor digitale si prin dezvoltarea in ritm rapid a telefoniei mobile si a comunicatiilor prin posta electronica.

Insa activitatile economice precum si posibilitatile de dezvoltare in acest sens a multor localitati din Marginimea Sibiului, sunt afectate de infrastructura de telecomunicatii invechita.

In ceea ce priveste piata serviciilor Internet, aceasta este in prezent destul de matura si este reprezentata si in judetul Sibiu si in Regiunea Centru de marii furnizori nationali, ca de exemplu RDS - Romania Data Systems, Astral, Sobis, Verena, Romtelecom etc.

In Marginimea Sibiului toate localitatile dispun de retele de telefonie, de asemenea beneficiaza si de acoperire pentru telefonie mobila GSM.

In ceea ce priveste servicii Internet gradul de acces la informatie al localitatilor din Marginime este relativ redus.

• Infrastructura tehnico-edilitara

Sistemul de alimentare cu apa

In mediul rural analizat se constata o deficienta in ceea ce priveste infrastructura de distributie a apei potabile prin reteaua de distributie, aceasta masurand cca.130 km.

Starea tehnica a retelelor de distributie, vechimea lor, instalatii de captare si distribuire a apei de capacitate redusa, pentru unele localitati, calitatea necorespunzatoare a surselor de apa, creaza discontinuitati in aprovizionarea cu apa a beneficiarilor si diminueaza calitatea serviciilor de distribuire a apei potabile furnizate catre populatie.

In Marginimea Sibiului nivelul de inzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din reteaua publica este scazut. Doar jumatate din satele Marginimii Sibiului dispun de retea de distributie a apei, respectiv: Gura Riului, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Rasinari, Riu Sadului, Sadu, Tilisca, retele care necesita – in etapa actuala si de perspectiva - lucrari de reabilitare si extindere. Din cele de mai sus rezulta faptul ca retelele de alimentare cu apa sunt o prioritate pentru numeroase localitati, in care aprovizionarea cu apa a locuintelor si a activitatilor economice este incompleta sau deficitara.

Astfel, majoritatea locuitorilor din Marginimea Sibiului se alimenteaza din puturi proprii.

Sistemul de canalizare

In Marginimea Sibiului nivelul de dotare cu retele de canalizare este foarte scazut, lungimea acestora atingand doar 25 km. Gura Raului si Sadu sunt singurele sate care au retea de canalizare.

Primariile locale dezvolta proiecte de realizare a retelei de canalizare in sistem centralizat, cu statii de epurare, urmand sa fie atrase fondurile necesare implementarii acestor proiecte.

Fig.13 Infrastructura tehnico-edilitara in Judetul Sibiu (dupa PATJ Sibiu)

Sistemul de distributie a gazelor naturale

Conductele magistrale de transport gaze de inalta tensiune, apartinand sistemului national de transport gaze, tranverseaza teritoriul judetului in principal pe directiile sud-est/nord-vest/nord, zona cercetata avand o pozitie favorabila pentru racordarea la reteaua nationala de distributie.

Reteaua de distributie a gazelor naturale din Marginimea Sibiului are o lungime de doar 52 km.

Proiectele de dezvoltare a zonei prevad alimentarea cu gaze naturale a urmatoarelor localitati : Jina, Poiana Sibiului, Tilisca, Rod, Saliste Vale Gales, Sibiel, Fantanele, Gura Raului, Poplaca, Sadu, Rau Sadului.

In perioada 1997-2007 s-a inregistrat un trend descendent la consumul de gaze naturale pentru uz casnic, desi numarul de localitati racordate la reteaua de gaze naturale a crescut, aceasta se datoreaza in principal cresterii tarifului perceput pe m³, si utilizarii de solutii alternative de catre populatie, Marginimea fiind un areal care dispune de masa lemnoasa.

Sistemul de alimentare cu energie electrica

Judetul Sibiu este un producator de energie electrica atat printr-o serie de hidrocentrale (amplasate pe raurile Sadu, Olt, Cibin), microhidrocentrale si minihidrocentrale (pe raurile Cibin, Sadu, Rasinari, Sebes, Racarita) si o centrala electrica de termoficare.

Toate localitatile Marginimii Sibbiului dispun de retele de distributie energiei electrice.

Centrale hidroelectrice active din Marginimea Sibiului :

Sadu V (pe raul Sadu) avand o putere instalata P_inst = 27,4 MW*

Sadu I (pe raul Sadu) - P_{inst =} 2,9 MW

Sadu II (pe raul Sadu) - P_inst = 1,54 MW

Gura Raului (pe raul Cibin) - P_inst = 3,7 MW

*MW=megawati

Disfunctionalitati in transportul si distributia energiei electrice

In prezent, datorita gradului inaintat de uzura al unor echipamente si materiale electroenergetice, se poate spune ca starea tehnica a acestor retele nu este satisfacatoare.

Majoritatea echipamentelor primare si secundare din statiile de transformare au o uzura fizica si morala.

Si retelele de distributie (pe medie si joasa tensiune) prezinta unele disfunctionalitati legate de existenta unor gospodarii in mediul rural neelectrificate, de iluminat public deficitar intr-o serie de localitati din mediul rural, precum si de nesistematizarea retelelor urbane edilitare

Energia electrica constituie un element determinant in nivelul de trai al populatiei, cu repercursiuni in nivelul pretului tuturor serviciilor turistice. Abordarea problematicii energetice constituie un domeniu de interes stringent in preocuparile privind amenajarea teritoriului. Din analiza situatiei existente, rezulta ca in Marginimea Sibiului principalele probleme sunt:

gradul ridicat de uzura fizica si morala a echipamentelor;

liniile de transport a energiei electrice nu au beneficiat decat in mica masura de reparatii capitale

Infrastructura sanitara

Infrastructura sanitara a localitatilor din Marginimea Sbiului este slab dezvoltata, doar localitatile mai dezvoltate avand dispensare sau farmacii (Poiana Sibiului, Tilisca, Saliste, Orlat, Gura Raului, Rasinari, Sadu, Talmaciu)

Bineinteles ca orasul Sibiu concentraza cele mai multe centre sanitare de acest fel, reprezentand optiunea cea mai apropiata pentru turistii Marginimii.

2.4 Potentialul turistic

Potentialul turistic a fost definit de catre cercetatori “ansamblul elemntelor naturale, economice si cultural-istorice care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentru turism si constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism.” (Erdeli si colab., 1999)

Evaluarea potentialului turistic

Elementele din categoria potentialului turistic reprezinta in structura ofertei turistice valoare fluctuanta ceea ce determina variabilitatea in timp a ofertei si sezonalitati specifica turismului din diverse categorii. Se constituie astfel ca o componenta baza a ofertei turistice asociindu-se cu conditiile de clima si fluctuatiile activitatilor umane in functie de anotimp.

Se poate evalua un grup de elemente care sunt reprezentative ca resurse turistice rurale ale Marginimii Sibiului, stabilirea unui punctaj al potentialului turistic al regiunii dar si al gradului de valorificare prin baza tehnico- materiala si prin serviciile turistice oferite.

Pentru evaluarea resurselor turistice ale Marginimii Sibiului sunt necesare un numar de elemente ce ar trebui analizate si toate conform unei grile de punctaj:

1.Asezarea si pozitia in teritoriu - 60 puncte;

2.Accesibilitatea si infrastructura generala - 40 puncte;

3.Pitorescul reliefului - posibilitati de amenajare - 70 puncte;

4.Calitatea climatului (in legatura cu sanatatea) - 70 puncte;

5.Apele si izvoarele - potential terapeutic si de agrement - 30 puncte

6.Atractia peisajului (vegetatie, fauna) - 70 puncte;

7.Obiective naturale ocrotite si de interes turistic - 60 puncte;

8.Atmosfera generala (populatie locala, probleme de limba, dezvoltarea localitatilor)- 40 puncte;

9.Dezvoltarea economica, perspective de afaceri - 30 puncte
l0.Cadrul cultural-istoric si etnografic - folcloric - 70 puncte.

Evaluarea potentialului turistic al zonei pe baza acestor elemente se
realizeaza prin calcularea mediei aritmetice ponderate asupra punctajelor obtinute
de fiecare element caracteristic pe o scala cu 100 trepte rezultand o valoare
cuprinsa intre 0-100 puncte.

Importanta majora a potentialului turistic general in structura ofertei este conferita de influenta acesteia asupra sezonalitatii turistice. O valoare mica indicelui potentialului turistic ar indica o specializare a acestei regiuni din punct de vedere al atractiilor turistice determinand dezvoltarea activitatii si a circulati turistice in functie de sezoanele specifice integrarii elementului dominant in cadrul ofertei generale. Bineinteles ca scorurile mici obtinute de elemntele componente ale potentialului turistic indica si o activitate turistica scazuta in zona de analiza.

Valoarea obtinuta pentru Marginimea Sibiului este de 54 puncte, aceasta dovedind ca este nevoie de o strategie de dezvoltare a turismului in spatiul studiat, mai ales in ceea ce priveste infrastructura.

Evaluarea fundamentala este efectuata la nivelul bazei materiale turistice si la nivelul serviciilor turistice utilizate pentru exploatarea resurselor turistice.

Se considera 10 elemente caracteristice referitoare la baza materiala a turismului, si se puncteaza dupa acelasi sistem. Rezultatul obtinut va reflecta valoarea amenajarilor materiale (M) cu scopuri turistice create pentru exploatarea resurselor turistice (R). Prin raportarea valorii amenajarilor materiale (M) la valoarea resurselor turistice (R) se obtine gradul de valorificare a resurselor turistice (G) la nivelul regiunii, care poate avea valori subunitare sau supraunitare. Valoarea indicelui influenteaza sezonalitatea ofertei si activitatile turistice sau altfel spus gradul de potentare si valorificare a ofertei turistice primare. Ca elemente caracteristice pentru evaluarea amenajarilor materiale se pot considera urmatoarele :

1.capacitati de cazare - 40 puncte;

2.locuri in unitatile de alimentatie publica - 30 puncte;

3.posibilitati de agrement - 30 puncte;

4.infrastructura turistica -30 puncte;

5.posibilitati de transport (mijloace de transport in comun, inchirieri mijloace individuale) - 20 puncte;

6.puncte de informare - 20 puncte;

7.programe si produse turistice-40 puncte;

8.nivelul preturilor si tarifelor - 40 puncte;

9.siteme de distributie - 20 puncte;

10.calitate servicii globale - 50 puncte

Rezulta astfel o valoare de 32 puncte.

Gradul de valorificare a potentialului turistic al zonei prin activitati turistice este redus, realizandu-se o slaba integrare in piata turistica in general.

G= M/R=32/54=0,59

Aceasta explica situatia turismului in general si a turismului rural din zona de referinta in special, inca insuficient lansat pe piata turistica necesitand o regandire fundamentata a strategiei zonale pentru perioada urmatoare, integrata acelasi timp in strategia globala pentru turismul romanesc.

2.4.1. Resurse turistice naturale

In literatura de specialitate exista numeroase tratari ale notiunii de resursa turistica naturala si potential turistic natural, dintre toate retinem urmatoarea :“Totalitatea resurselor turistice pe care le ofera cadrul natural prin componentele sale : relief, conditii climatice, ape, vegetatie si fauna, inclusiv modificarile acestora ca urmare a interventiei omului constituie potentialul turistic natural.” (Erdeli si colab., 1999)

Cadrul natural ai zonei turistice Marginimea Sibiului se inscrie in tabloul potentialului turistic cu o mare complexitate, diversitate si atractivitate peisagistica aceasta reflectandu-se in structura si valoarea acestuia.

Valoarea peisagistica si atractivitatea locurilor sunt date de structura geologica manifestata prin formele de relief montan, diferite ca infatisare, de caracteristicile si densitatea retelei hidrografice (vai inguste, versanti abrupti) si de invelisul forestier care ocupa cea mai mare parte din suprafata.

Punctele de atractie reprezentative pentru zona turistica analizata sunt:

• formele de relief spectaculoase, specifice zonei montane, create de o structura geologica complexa, de mare atractie peisagistica;
• cursurile principalelor rauri/ paraurl din zona, cu trasee spectaculoase: (chei, cascade), in care se remarca Valea Frumoasei (cursul superior al Raului Sebes) infrumusetata de vegetatia forestiera si de casele de vacanta viu colorate), Valea Sugag, Valea Sadului.
• lacuri glaciare, ochiuri de apa in care se oglindesc padurile de brazi sau albastrul intens al cerului de munte, unele declarate pentru importanta lor stiintifica, monumente ale naturii;
• domeniul schiabil amenajabil_t favorabil dezvoltarii sporturilor de iarna
• elementele de clima - deosebit de favorabile practicarii sporturilor de iarna
  (grosimea stratului de zapada si durata mentinerii lui - in functie de altitudine), drumetiei
  montane si alte forme de turism, practicabile in toate anotimpurile;
• vegetatia, de o diversitate impresionanta, in functie de altitudine (paduri de
  foioase, paduri de molid, jnepenisul si pajistile alpine (infrumusetate in anotimpul caid de
  coloritul viu al florilor de munte)
• fondul de vanatoare (specii cu valoare cinegetica) si de pescuit sportiv
  deosebit de valoros
• prezenta unor elemente geomorfologice, geologice si paleontologice declarate pentru valoarea si unicitatea lor, monumente a/e naturii, incluse si in Legea nr. 5/2000, care pot sta la baza dezvoltarii turismului stiintific

Zona cinegetica din Gura Raului asociatie faunistica reprezentata de cerbul lopatar, cerbul carpatin, ursul, porcul mistret, etc.

Zona cinegetica din Saliste - asociatie faunistica reprezentata prin cerbul lopatar, ursul, sitari si porcul mistret

O analiza completa a biodiversitatii la nivelul Marginimii Sibiului este foarte greu de realizat datorita slabelor preocupari de natura stiintifica din domeniu. In lipsa acestor studii care sa acopere intreaga suprafata a judetului, nu se cunoaste cu precizie numarul total al tipurilor de habitate naturale, dar se cunoaste ca exista o concentrare de habitate cu un numar mare de specii rare, relicte si endemice in masivele montane Cindrel si Lotru.

Zone naturale valoroase

Mediul biogeografic deosebit de complex al Marginimii Sibiului a creat o mare varietate de ecosisteme, habitate precum si o diversitate biologica inestimabila prin unicitatea lor.

Fig.14 Iezerul Mare al Cindrelului

Protectia si conservarea naturii precum si mentinerea echilibrului ecologic al acestora, constituie unul din principiile importante ale dezvoltarii durabile ale turismului.

In acest sens in spatiul analizat s-au identificat multe zone valoroase de patrimoniu natural care necesita instituirea unui regim special pentru protectia lor.

In prezent, un numar de 6 arii naturale valoroase beneficiaza de statut legal de arii naturale protejate

Tabel 2 Arii naturale valoroase- Marginimea Sibiului

Sursa: Consiliul Judetean Sibiu

Ca urmare a aparitiei Legii nr. 462/2001, institutiile de invatamant superior in colaborare cu autoritatea publica locala pentru protectia mediului (I.P.M. Sibiu) au reincadrat aceste arii naturale protejate in categoriile stabilite de aceasta lege.

Noua lista a fost aprobata prin Hotararea Consiliului Judetean Sibiu la data de 3.XI.2001 si are urmatoarea configuratie:

a)     Monumente ale naturii (categoria III IUCN)

- Monumentul natural geologic “Masa Jidovului”

- Monumentul natural geologic “La Grumaji”

- Monumentul natural geologic “Pintenii din Coasta Jinei”

b) Rezervatii naturale (categoria IV IUCN)

- Rezervatia mixta “Iezerele Cindrelului”

- Rezervatia botanica “Suvara Sasilor”

c) Parcuri naturale (categoria V IUCN)

- Parcul natural “Cindrel”

Fig.15 Zonele de patrimoniu natural din Judetul Sibiu (dupa PATJ Sibiu)

Rezervatia geologica „Pintenii din Coasta Jinei' - formata dintr-o serie de stanci izolate si proeminente, constituite din sisturi cristaline. Stancile sunt situate pe versantii puternic inclinati ai paraului Lihoi, afiuent ai Raului Sebes. Rezervatia se intinde pe o suprafata de circa 1 ha. Pe langa aspectul peisagistic interesant rezervatia are si o semnificatie istorica, insotind vechiul drum ai oierilor din Jina, care ducea spre pasunile de vara din regiunea aipina a Muntilor Cindrel.

Rezervatiile geologice „Masa Jidovului' si „La Grumaji' - se desfasoara pe o suprafata de 4,5 ha. „Masa Jidovului' reprezinta o stanca izolata, formata din sisturi cristaline, detasata cu 4 - 5 m deasupra peretelui abrupt de pe malul stancos al Sebesului. Denumirea are o semnificatie mitologica, bazata pe unele credinte populare, prin care evreii cei vechi, numiti jidovi, au fost considerati drept uriasi de catre romani, bulgari si maghiari. La circa 200 m in amonte se pot vedea mai multe stanci izolate si proeminente, numite de localnici „La Grumaji'.

Parcul natural Cindrel se constituie ca o zona protejata complexa de flora, fauna, geomorfologica si hidrografica.
Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel este relativ buna, insa este afectata de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj.
Localizare: Muntii Cindrelului. Etajul alpin si subalpin al varfurilor Cindrelul (2244 m), Steflesti (2285 m) si Contu Mare. Este situat in arealul comunelor Gura Raului, Rasinari, Tilisca si Jina.
Suprafata parcului este de 9873,9 ha

Accesul se poate realiza utilizand urmatoarele variante:
1. Sibiu-Paltinis - poteca de munte - traseu marcat
DJ106A Sibiu-Paltinis.- si apoi pe poteca.
2. Sibiu-Cristina-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului - Jina - apoi poteca
DN1 Sibiu-Cristian,
DJ106E Cristian-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului-Jina - apoi poteca
3. Sibiu- Cisnadie- Sadu- Rau Sadului- Gatu Berbecului- Rozdesti- Saua Cindrel- Steflesti- apoi poteca
DJ 106C Sibiu - Cisnadie-Sadu
DJ 105G Sadu -Rau Sadului-Gatu Berbecului - Rozdesti - Saua Cindrel
DJ106N Saua Cindrel - Steflesti- apoi poteca
4. acces prin judetul Alba : Sebes-Sugag-Saua Cindrel - Steflesti

Rezervatia mixta “Iezerele Cindrelului”- este o rezervatie mixta, geomorfologica, hidrografica de flora si fauna. Are o suprafata de 609,6 ha. Este localizata in arealul comunei Gura Raului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de varful Cindrel (2244 m). Cuprinde doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m, 3 ha si 13,30 m adancime) si Iezerul Mic (1946 m, 1,7 m adancime). Se intinde intre 2205 m si 1750 m altitudine.

Accesul se poate realiza pe soseaua Sibiu - Paltinis (32 km) sau din Paltinis pe traseul montan Paltinis - Batrana - Cindrel (6 - 7 ore)

Rezervatia botanica “Suvara Sasilor” este localizata pe valea raului Sadu, intre localitatile Sadu si Talmaciu (430 m altitudine), in extravilanul orasului Talmaciu.
Suprafata acestei rezervatii este de 20 ha
Problemele cu care se confrunta Rezervatia Suvara Sasilor sunt faptul ca nu este imprejmuita si nu beneficiaza de paza.
Accesul se poate realiza utilizand:

- Sibiu- Talmaciu- Sadu
- E81 Sibiu-Rm. Valcea pana la Talmaciu. Din Talmaciu pe DJ pana la Sadu apoi pe poteca (aprox 3 km ).

Toate aceste bunuri ale patrimoniului natural care necesita un regim special de protectie vor trebuie identificare si constituite intr-o retea de arii naturale protejate, in scopul conservarii si utilizarii durabile a acestora.

2.4.2. Resurse turistice antropice

“Totalitatea resurselor turistice antropice pe care le ofera activitatea antropica, reprezentate de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectura sau de arta, patrimoniul etnofolcloric reprezinta potentialul turistic antropic” (Erdeli si colab., 1999)

Fiecare popor si-a cristalizat de-a lungul secolelor, o cultura materiala si spirituala inconfundabila, co reflecta experienta sa de viata si continuitatea in spatiul geografic respectiv. Exprimata in cele mai diverse forme, creatia populara romaneasca este caracterizata de autenticitate si ingeniozitate, o trasatura aparte fiind puternica ei unitate care nu exclude insa o mare varietate de manifestari in: arhitectura populara, port, tesut, olarit, prelucrarea lemnului, metalului, pieilor, pictura icoanelor, etc.

Fig.16 Distributia teritoriala a monumentelor istorice in Judetul Sibiu(dupa PATJ Sibiu)

Constructiile civile si fortaretele ridicate de sasii din Transilvania au influentat din punct de vedere cultural regiunea dimprejur – in primul rand satele sasesti aservite, care au incercat sa imite pe cat posibil structurile de aparare si de organizare ale comunitatilor libere; aceasta influenta s-a extins atat asupra secuilor cat si asupra romanilor. Astfel, nu numai aspectul cartierelor romanesti din satele sasesti s-a schimbat, dar si cel al satelor romanesti din zona de colonizare saseasca, unde influenta este vadita in fatadele caselor, ornamentarea lor sau parcelare - de exemplu, Rasinari.

In tabelul din Anexa III sunt prezentate cele mai importante obiective istorice clasificate de Ministerul Culturii si Cultelor.

Dincolo de frumusetea locurilor, de ospitalitatea, obiceiurile si traditiile pastrate inca vii de locuitorii Marginimii Sibiului, aceasta zona etnografica deosebita abunda in obiective turistice care redau continuitatea, caracterul si farmecul inegalabil al locurilor. Dintre acestea amintim :

• Monumente istorice si de arta

-Biserica ortodoxa cu hramul „Buna Vestire' (1796) din Jina, cu pictura in fresca din 1802;

-Biserica ortodoxa „Sfintii Arhangheli' din Jina, constructie monumentala in stil bizantin, a fost ridicata in 1939, fiind o adevarata catedrala a muntilor.

-Colectia etnografica din Jina, muzeu satesc, in care sunt expuse unelte, agregate ale oferitului vechi, varietate de fluiere, bate ciobanesti si                Fig.17 Biserica Mare din Saliste

tahorcl ciobanesti (cojoace);

- Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului' din Poiana Sibiului, a fost pictata in interior de pictorul Constantin Munteanu din Saliste

- Ruinele Cetatii dacice din Tililsca - cetatea a fost identificata sub ruinele cetatii feudale din sec. al XlV-lea, dateaza din sec. II i. Hr., era fortificata cu val de pamant si cu doua turnuri din piatra si caramida, fn prezent, valul masoara in unele locuri 7,8 m inaltime. in interiorul incintei fortificate au fost gasite unelte, podoabe, matrite monetare din bronz, ceramica, etc. Cetatea a avut cea mai mare dezvoltare in epoca lui Burebista si Decebal. A fost distrusa si parasita dupa cucerirea romana (105 -106);

- Biserica ortodoxa „Sfanta Treime' (din Sibiel) - a fost construita in anul 1776, iar pictura murala a fost realizata in anul 1785, remarcabile fiind icoanele.

- Cetatea Salgo (Cetatea Sibiel) - a fost zidita probabil la finele secolului XIII, fiind amintita documentar in anul 1322. Aceasta a avut rolul de a tine sub ascultare posesiunile el (Almasul, Sacelul, Orlatul sl ceie cinci sate romanesti - Scaunul Saiiste) si de aparare a zonei de atacurile care veneau dinspre Tara Romaneasca;

- Biserica ortodoxa „Sfanta Treime' Comuna Saliste, (din satul Vale) - a fost construita in anul 1620. Picturile interioare dateaza din sec, al XVIII-lea. iar fresca exterioara din 1780;

- Biserica din Zid 'Intrarea In biserica a Maicii Domnului' din Saiiste, a fost construita in sec. al XVIII-lea;

• Arhitectura si tehnici populara

Zona turistica Marginimea Sibiului reprezinta un centru etnografic renumit in arhitectura si arta populara. Se pot admira si astazi vechile case din lemn cu acoperis cu site, ferestre mici, zugraveala albastra si porti din lemn precum si vestitele colibe din hotarul satului, utilizate pentru iernarea animalelor.

• Creatia artistica si populara

Mediul geografic si transformarile survenite in timpul procesului istoric au influentat mult arta populara, taranul roman alcatuindu-si o lume spirituala din valorificarea expresiilor de viata si a obiceiurilor traditionale.

Arta cioplitului sl prelucrarii artistice a lemnului si-a dezvoltat vitalitatea si virtuozitatea in Fig.18 Port popular rasinarean

crestaturile marunte si inciziile care constituie ornamentele furcilor, caucelor, lingurilor, sararitelor, stalpilor funerari, fluierelor si ale altor obiecte, la care, de apreciat este varietatea motivelor de natura geometrica.

Cusaturile, tesaturile si confectionarea portului popular sunt traditii pastrate de sute de

ani, neschimbate, infrumusetand interioarele caselor si imbracamintea localnicilor in zile desarbatoare.

Arta traditionala locala pastreaza si nuante locale, generand centre etnoculturale care s-au consacrat in timp.

Portul popular traditional are in componenta costumul barbatesc si costumul femeiesc:

costumul barbatesc: camasa alba cu

motive arhaice, peste pantaloni albi din canepa, chimir cu motive cu o broderie pe piele, palarie mica;

costum femeiesc: satrinte puse pe poale, naframa, fara ornamente stilizate, pieptar si cojoace simple.

Costumul jinaresc constituie geneza celorlalte costume populare din zona Saliste.

Obiceiuri populare traditionale: formatie de fluierasi (cantece pastoresti batranesti), obiceiuri populare legate de practicarea pastoritului, formatie de dansuri populare (Jieneasca - Jinareasca, batuta, invartita), festivalul folcloric „Sus pe muntele din Jina” sunt manifestari folclorice foarte bine conservate.

Fig.19 Dans traditional salistean (copyright AJTS)

Arhitectura populara: gospodarii traditionale cu stalpii pridvorului foarte frumos ornamentati; interioare traditionale (mobilier, tesaturi).

Arta populara: sculptura in lemn (obiecte din lemn frumos incrustate), icoane pe sticla, centru de cojocarit si pielarie, port popular sobru si modest specific Marginimii Sibiului (costum barbatesc: camasa neincretita cu spintecatura la piept, cioareci, palarie neagra cu bor mic, bata costum femeiesc: fusta neincretita neagra, ie alba simpla si cojoc fara ornamentatii complicate). Obiceiuri populare traditionale: dansuri populare ciobanesti, formatie de fluierasi, obiceiuri populare legate de practicarea pastoritului, Nedeie (15 august).

Se individualizeaza cateva centre etnografice distincte:

1. Centrul etnografic din Tilisca.

Arhitectura populara: constructii specifice pastoritului (stane, colibe, strungi traditionale).

Arta populara: port popular (costum barbatesc deosebit de cel din Saliste prin: pieptarele si cojoacele au o simplitate arhaica, palariutele au boruri foarte reduse iar cioarecii sunt putin mai largi si mai grosi; costum femeiesc: carpa de beuca este mai mare si cu franjuri mal lungi; saculetele si stergarele mai putin incarcate cu cusaturi, iar opincile mai inalte si cu varful mai intors).

2. Centrul etnografic din Gura Raului

Aici pot fi vazute instalatii tehnice populare : joagare actionate de o roata hidraulica.

3. Centrul etnografic din Saliste.                   Fig.20 Interior cu obiecte traditionale(copyright AJTS)

Port popular (vestit este portul femeiesc).

Tesaturi si cusaturi (covoare, marame, chimire)

Sculpturi si pirogravuri in lemn (porti, fluiere, s.a.)

Ansamblu coral (infiintat in anul 1883). Dansuri populare. Folclor muzical.

Manifestari traditionale („Maialuri' - iunie si iulie; sarbatoarea inverzirii fagului in aprilie).

4. Centrul etnografic Sibiel

Sat turistic cu structura traditionala;

Port popular; prelucrarea artistica a lemnului; tesaturi si cusaturi; obiceiuri traditionale calendaristice (Junii satului) si familiale (nunta).

• Case memoriale, muzee, muzee etnografice

- Muzeul, etnografic din Poiana Sibiului - sunt prezentate vase de lemn, furci cu coarne unelte, Fig.21 Muzeul culturii Salistene

de pastorit, tesaturi, icoane pe sticle, mobilier satesc.

- Muzeul etnografic din Gura Raului

- sunt expuse tesaturi si piese de port popular, obiecte de uz gospodaresc, icoane pe sticla, obiecte din ceramica specifica artei populare locale (circa 1.200 exponate).

- Muzeul culturii Salistene - sunt expuse documente privind istoricul localitatii, carti, fotografii, costume populare, obiecte de uz casnic, etc.

- Muzeul satesc (in Satul Sibiel) - unde sunt expuse icoane pe sticla si lemn (sec. XVIII - XIX), lazi de zestre, ceramica, acte de cancelarie, etc.

- Colectie muzeala (in Satul Vale) - expuse unelte si obiecte din lemn sculptat (furci de tors, mobilier), icoane pe sticla, carti vechi bisericesti, etc.

- Casa memoriala a lui Emil Cioran, unul dintre cei mai importanti filosofi romani, este situata in satul Rasinari

Fig,22 Casa memoriala „Emil Cioran”

• Manifestari populare traditionale

Pe Valea Sadului s-au inradacinat si pastrat vechile obiceiuri, jocuri si cantece ale locuitorilor care de secole au vietuit prin aceste locuri.

Un loc aparte ii ocupa nedeile; cea de pe Muntele Sureanu este cunoscuta ca un vechi

obicei popular pastrat inca de la inceputul sec. al XV-lea, se tine anual, in

ziua de 20 iulie. Aici se aduna oamenii de la stanele din Jina, Raul Sadului, Sugag, Capalna, Sebesel si Valea Frumoasei.

Pe Varful Sureanu au loc nedei, la 29 iunie si la 15 august, cand cei din sate urca la stana pentru „impartirea branzei'. La aceste adunari, fie ele sezatori, claci sau nedei, s-a nascut in mod spontan creatia folclorica, prin reluarea continua a temelor traditionale, transmise prin graiul generatiilor in nenumarate variante.

In zona sunt mai raspandite vechile jocuri populare „invartita', „Hategana de doi' si „Hora”.

In comuna Jina are loc, in fiecare an in luna iulie, manifestarea folclorica „Sus pe muntele din Jina', cunoscuta in toata Marginimea.

In comuna Saliste, manifestarea traditionala „Maialuri” are loc in lunile iunie si iulie, iar „Sarbatoarea inverzii fagului” , in luna aprilie.

De o amploare si o specificitate deosebita sunt in Marginime manifestarile prilejuite de sarbatorile de iarna, de Craciun si Anul Nou

2.5 Elemente de restrictivitate in desfasurarea activitatilor turistice

Restrictivitati climatice

Clima nu constituie decat rar un element direct de potential turistic, dar poate fi un factor restrictiv pentru activitatea turistica.

Orice studiu privind potentialul turistic al unei regiuni si valorificarea acestuia trebuie sa implice cunoasterea conditiilor climatice. Impactul climatic in turism se manifesta, in primul rand, la nivelul psihologiei individului, ‘’vremea urata’’ devenind un prag peste care optiunea turistului trece rareori.

In definirea ‘’timpului frumos’’ sunt implicate o serie de elemente climatice cum ar fi : nebulozitatea, frecventa precipitatiilor, tipul precipitatiilor, temperatura aerului, vanturile, umiditatea aerului, etc.

Pentru planificarea si efectuarea activitatilor turistice este necesar sa se cunoasca manifestarile elementelor climatice, spre exemplu daca vremea se incalzeste brusc, topind stratul de zapada, nu mai sunt posibile sporturile de iarna, rezulta restrictivitati ale activitatilor turistice.

Pentru planificarea si efectuarea unei anumite forme de turism este nevoie sa se cunoasca doua tipuri de prognoze: meteorologica si climatica

Prima implica datele prognozelor meteorologice pentru perioade de la 24 ore la mai multe zile; prognozele sunt insotite de avertismentele referitoare la posibile ploi torentiale, viscole, seceta prelungita, vanturi puternice, etc. Toate acestea influenteaza programarea unor forme de turism (drumetii, pescuit si vanatoare sportive, etc) si anuleaza rezultatele performantei in activitatile turistico-sportive (sporturi de iarna)

Al doilea tip de prognoza se refera la informatii de natura climatica rezultate din prelucrarea valorilor meteorologice inregistrate la statiile meteo timp de mai multe decenii. Pe baza lor, orientativ, se stabilesc lunile sau intervalele frecvent ploioase sau secetoase; raportarea intervalelor vantoase si a celor cu calm atmosferic sau intervalele de timp cu conditii favorabile practicarii diferitelor forme de turism. In acest sens, importante sunt perioadele optime pentru practicarea schiului si saniusului in etajul alpin si subalpin din zonele montane ale Marginimii Sibiului.

Nebulozitatea reprezinta gradul de acoperire al cerului cu nori.

Este factorul ce influenteaza direct durata stralucirii Soarelui, un factor vital pentru excursiile montane. Un cer incarcat cu nori de ploaie reprezinta de multe ori un motiv suficient pentru anularea drumetiilor montane sau altor activitti turistice.

Pentru etajele inalte, frecventa si durata timpului frumos sunt mai reduse datorita proceselor convective si ascensiunilor orografice ale maselor de aer. In muntii mai inalti insa, vremea frumoasa creste ca durata in zonele situate deasupra plafonului obisnuit de nori.

De asemenea, norii in formatiuni izolate, mai ales in zonele montane,ridica valenta estetica a peisajului.

Frecventa si intensitatea precipitatiilor sunt o consecinta a nebulozitatii. Timpul ploios adauga, pe plan psihologic, un stres in plus, determinand sedentarizarea temporara a turistului in locul de sejur.

Daca precipitatiile lichide sunt un factor nefavorabil, impiedicand derularea activitatilor turistice, cele sub forma de zapada au efect favorabil – genereaza o stare de bine turistului, dar si un substrat utilizat cu intensitate pentru variate tipuri de agrement (schi, sanius etc). Dintre manifestarile climatice cu efecte negative trebuie mentionate in special ceata si poleiul care impiedica circulatia vizitatorilor in conditii de siguranta dar si inundatiile care sunt cauzate de cantitati mari de precipitatii.

Temperaturile favorabile turismului sunt cele cuprinse in intervalul 18-28 grade C. Perioadele toride de vara sunt tot atat de nefavorabile activitatilor turistice ca si intervalele geroase de iarna, cu temperaturi mai mici de – 15 grade C

Este necesara raportarea valorilor temperaturii la capacitatea de suportabilitate a turistilor, in functie de varsta si de tipul de activitati turistice. Limitele termice de 18-28 grade C sunt optime pentru unele forme de turism (drumetie, odihna, recreere, jocuri sportive, etc).

Pentru alte manifestari turistice ca sporturile de iarna sunt favorabile temperaturi ceva mai coborate.

Vanturile sunt favorabile sau nu activitatilor turistice, in functie de durata si intensitatea lor. Brizele montane au un puternic rol moderator.

Vanturile puternice au rol restrictiv asupra turismului, spre exemplu pe in etajul montan, unde spulbera zapada, troienesc potecile, etc. Turistii trebuie sa se informeze asupra manifestarilor extreme ale vanturilor si asupra perioadelor de manifestare ale lor (furtuni), asfel incat sa poata evita deplasarea in scop turistic in acele perioade.

In Marginimea Sibiului in anotimpul de primavara este activ foehnul care coboara pe pantele nordice ale Muntilor Cindrel si topeste zapezile constituindu-se ca un element ce influenteaza negativ desfasurarea activitatilor turistice prin scurtarea sezonului pentru sporturile de iarna.

Totusi vanturile pot fi folosite de oameni in diverse scopuri, instalatiile utilizate devenind puncte de atractie turistica (ex. morile de vant).

Parametrii meteorologici analizati actioneaza, intr-o stransa interrelatie, determinand anumite tipuri de climat si o ierarhie a importantei acestora pentru turism. Rolul climei nu se reduce numai la creionarea atmosferei de desfasurare a activitatilor turistice, ea, se impune, prin anumite trasaturi, ca obiectiv de sine statator. Pentru spatiul analizat astfel de trasaturi sunt cele ce apartin climatului de adapost. Climatul de adapost este propriu depresiunilor inchise, anumitor culoare de vale sau platourilor adapostite, care nu se afla in calea circulatiei dominante a maselor de aer. Amplitudinea redusa a oscilatiilor climatice confera acestor arii un coeficient superior de atractivitate, indeosebi pentru fluxurile turismului pentru tratament.

Restictivitati impuse de suportul geomorfologic

Relieful reprezinta suportul fizic pentru desfasurarea activitatilor turistice, impunand chiar dezvoltarea de tipuri de turism : turism montan, turism sportiv etc.

Desi de cele mai multe ori se constituie ca resursa turistica si factor de favorabilitate uneori poate reprezenta opusul, adica poate impune restrictivitati in ceea ce priveste turismul. Restrictivitatile impuse de relief privesc procesele geomorfologice actuale: in spatiul reprezentat de Marginimea Sibiului exista areale cu alunecari de teren datorita prezentei argilei in orizonturile superioare ale substratului geologic. De asemnea exista zone afectate de inundatii datorate revarsarii unor cursuri de apa (Gura Raului) sau areale afectate de torentialitate (Talmaciu). Panta terenului este alt factor restrictiv ce conditioneaza practicarea turismului, impunandu-se mai ales in sud-vestul Marginimii, in zona montana.

Alte tipuri de restrictivitati

Dezvoltarea turismului in Marginimea Sibiului este conditionata, direct sau indirect, de urmatoarele aspecte restrictive:

- defrisarile irationale care reprezinta o sursa de alterare a peisajului

- lipsa unei infrastructuri moderne (sanitara, de transport, de alimentatie, de agrement)

- gradul de cultura si pregatirea populatiei locale, dezvoltarea turismului fiind incurajata in cazul in care localnicii au mentalitati deschise care i-ar pune in situatia de a constientiza avantajele provenite din activitatile ce fac parte din sfera turismului rural si agroturismului

- cunoasterea limbilor straine de catre populatia locala, ospitalitatea fiind fundamentata pe o relatie stransa de comunicare cu turistii

- lipsa resurselor umane specializate si a fondurilor pentru implementarea strategiei de dezvoltare turistica

- neorganizarea locala in cadrul unor asociatii a proprietarilor de pensiuni turistice

CAPITOLUL 3

DIRECTII DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC

3.1. Tipuri de turism

Varietatea si frumusetea remarcabila a peisajului natural, predominant muntos si de podis, pozitia zonei, in apropierea unor importante cai de comunicatie, existenta numeroaselor monumente istorice si arhitectonice, particularitatile si autenticitatea portului popular, originalitatea obiceiurilor si datinilor, reprezinta principalele obiective care explica potentialul turistic ridicat al Marginimii Sibiului.

Diversitatea, volumul si valoarea resurselor turistice din zona constituie premise pentru dezvoltarea si promovarea unor variate tipuri si forme de turism. Lipsa sau insuficienta unor elemente de infrastructura, dotari si structuri turistice, in special de agrement, determina o activitate turistica redusa in raport cu posibilitatile, iar tipurile de turism practicabile in prezent nu sunt suficient de diversificate. Obiectivele turistice naturale si antropice de interes sunt reprezentate grafic in anexele II si IV

Tipurile de turism caracteristice Marginimii Sibiului sunt:

♦ Turismul rural si agroturismul

Satele din Marginimea Sibiului reprezinta adevarate tezaure pastratoare de traditie si frumos. Gospodariile aflate in cadrul unor peisaje pitoresti nepoluate, pot asigura in perspectiva sejururi pentru turisti, oferind posibilitati de cazare si masa cu dotari tehnico-edilitare adecvate. Contactul cu traditia si obiceiurile rurale au rolul de a cultiva in constiinta turistilor, spiritul satului romanesc, dimensiunea valorilor etnoculturale arhaice.

♦Turismul de odihna si recreere

Aceasta forma de turism are conditii favorabile de desfasurare, create de un cadru natural pitoresc, reconfortant, lipsit total de poluare, ceea ce face ca zona turistica Marginimea Sibiului sa fie una dintre cele mai cautate zone din judet, pentru aceasta forma de turism.

♦Turismul montan

Este un tip de turism favorizat de prezenta Muntilor Cindrelului si a Muntilor Lotrului. Exista multiple activitati turistice care pot fi realizate : sporturi de iarna si de vara, drumetie, odihna-recreere, alpinism, agrement, cunoastere stiintifica. Muntii Cindrel sunt usor de circulat, atat pe vai, cat si pe culmi si au numeroase atractii turistice: chei, lacuri glaciare, lacuri de acumulare, paduri. Aici intalnim canioanele Gitul Berbecului, Curmatura, Fintinele, Oasa si statiunea montana Paltinis (1450 m).

Fig.23 Cheile Cibinului (spre Paltinis)

Paltinisul este statiunea catre care se indreapta o retea de zece trasee montane, care o fac accesibila din fiecare parte a muntilor (Paring, Lotru, Sebesului)

Serviciile de cazare si alimentare se desfasoara in vile si hoteluri de categoria 1-2 stele. Capacitatea de cazare este de cca 500 locuri.

♦ Turismul pentru vanatoare si pescuit sportiv

Acest tip de turism beneficiaza de un fond cinegetic deosebit de bogat si valoros, atat economic, dar si ca structura si trofee, iar cel piscicol de mare interes (pastrav, lipan) se gaseste pe toate raurile de munte.

♦ Turismul cultural

Turismul cultural beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectura si de arta, edificii religioase, muzee si case memoriale, arhitectura si creatie tehnica populara, manifestari populare traditionale, etnografie si traditie orala, importante institutii culturale si destiinta, personalitati locale, activitati economice cu valente turistice, diverse posibilitati de agrement etc.

Satele din zona turistica Marginimea Sibiului sunt renumite pentru folclorul autentic, portul popular plin de farmec, arhitectura, pentru sarbatorile populare si indeletnicirile pastrate din generatie in generatie.

♦ Turismul de sfarsit de saptamana

Turismul la sfarsit de saptamana este o forma de turism intr-o continua expansiune pentru populatia din mediul urban, locurile preferate fiind zonele rurale si montane. Numarul din ce in ce mai mare al caselor de vacanta particulare (vile de vacanta,) construite in Marginimea Sibiului si pe Valea Sebesului, face posibila practicarea acestei forme de turism.

3.2 Modelul turistic

Modelul turistic propus pentru Marginimea Sibiului imbina turismul cultural, ecoturismul, turismul rural si turismul de aventura intr-o forma in care se doreste optimizarea practicarii acestora.

Propuneri de dezvoltare a unor tipuri de turism care sa conduca la o valorificare superioara a potentialului turistic natural si antropic al Marginimii Sibiului.

Turismul itinerant cu valente culturale - este optima dezvoltarea acestei forme de turism in incercarea de punere in valoare a potentialului turistic antropic de exceptie prezent pe teritoriul Marginimii, relativ uniform repartizat, pe cuprinsul acestei zone.

In acest sens au fost propuse circuite turistice care incearca sa acopere cat mai multe monumente valoroase si reprezentative, cu conditia reabilitarii unor cai de acces aflate in prezent intr-o stare avansata de degradare. (INCDT)

Traseele propuse nu au avut in vedere situatia actuala a infrastructurii de acces, datorita lipsei informatiilor concrete din teren, si se constituie doar in itinerarii ideale din punct de vedere al atingerii unor monumente atractive din punctul de vedere al turismului cu valente culturale.

Turismul stiintific - consideram oportuna dezvoltarea acestei forme de turism, ea se poate concretiza prin promovarea intensiva si adecvata a monumentelor de patrimoniu existente in perimetrul localitatilor cu potential cultural remarcabil, in special a celor cu un impact maxim in constiinta segmentelor-tinta si anume: turistii cu un bagaj de cunostinte culturale adecvate sau dornici de cunoastere.

Turismul rural si agroturismul se poate dezvolta in localitatile ce detin monumente valoroase (biserici fortificate, cetati taranesti, vestigii arheologice) aflate pe drumuri modernizate sau cu accesibilitate facila.

Astfel s-ar putea crea o retea structurala - suport pentru cantonarea in teritoriu a fluxurilor de turisti potentiali atrasi de turismul cultural, cu influente benefice asupra locuitorilor, in perspectiva echilibrarii spectrului activitatilor economice din judet cu inclinarea balantei spre cele cu caracter turistic.

Dezvoltarea acestor forme de turism presupune intr-o prima etapa identificarea unor gospodarii existente cu potential real pentru a fi omologate ca pensiuni tunstice rurale, in conditiile in care exista numeroase locuinte care detin camere libere dotate corespunzator, cu bai echipate modern, destinate exclusiv turistilor, astfel incat sa corespunda cerintelor normelor de clasificarea a structurilor turistice. Intr-o etapa de perspectiva imediata, se propune promovarea unei politici de dezvoltare intensiva si extensiva a turismului rural prin realizarea unor noi pensiuni in localitatile cu potential turistic antropic deosebit. Oportunitatea realizarii acestor pensiuni este deosebita, avand in vedere existenta Programului SAPARD, program destinat sprijinirii agriculturii si dezvoltarii rurale.

Fig.24 Peisaj marginean pretabil pentru turism rural

Propuneri de circuite turistice care sa valorifice patrimoniul cultural al Marginimii Sibiului

Sibiul este unul din judetele cu numarul cel mai mare de monumente culturale din tara. Desigur, nu atat cantitatea lor cat valoarea si varietatea sunt factori importanti in aprecierea potentialului lor turistic. Aproape in fiecare asezare sunt de la unul pana la trei monumente din epoci si stiluri diferite, multe din ele reprezentative pentru cultura materiala si istoria artei, unele din ele, avand chiar valoare de unicat.

Aceste considerente la care se adauga pozitia geografica a judetului, in centrul tarii, la rascrucea unor importante trasee turistice, determina ca monumentele Marginimea Sibiului sa intruneasca conditiile unor obiective turistice demne de interes atat pentru piata interna cat si pentru turismul international.

In prezent exista un circuit turistic practicat in judetul Sibiu, care include si doua localitati apartinand de judetul Alba :

Sibiu - Cisnadie - Rasinari - Paltinis - Cristian - Sibiel - Saliste - Tilisca -Poiana Sibiului - Calnic - Sebes - Ocna Sibiului - Sibiu.

Zona turistica a satelor din Marginimea Sibiului este caracterizata de arhitectura populara, de pastrarea specificului etnografic si de pastrarea multor traditii a artei populare si ale folclorului. Toate acestea fac posibila considerarea ei ca o rezervatie de arta populara.

Monumentele acestei zone, in general biserici , au valoarea lor intrinseca care consta in decoratia picturala puternic influentata de arta populara. Au de asemenea valoare istorica reprezentand, pentru conditiile societatii medievale, un mijloc de lupta si de afirmare a natiunii romane din Transilvania. Valoarea lor nu poate fi apreciata decat in contextul satelor din care fac parte, pentru ca aceste monumente nu sunt piese izolate, ci se inscriu in peisajul local, fac parte integranta din el. Casele in toate aceste sate, pastreaza specificul arhitecturii populare locale.

Circuite turistice propuse:

1.Circuitul etnofolcloric Marginimea Sibiului-Podisul Tarnavelor :

Sibiu - Cristian - Orlat - Sibiel - Tilisca - Apoldu de Sus – Dobirca -                      Miercurea Sibiului- Ocna Sibiului - Sura Mica - Sibiu.

Posibilitati de cazare si masa: Cristian, Sibiel, Tilisca, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului.

2. Circuitul Sibiu-Cisnadioara-Cisnadie-Sadu-Talmaciu-Talmacel-Boita

Posibilitati de cazare si masa in toate localitatile.

3. Circuitul Sibiu-Poplaca-Paltinis-Gura Raului-Orlat-Sibiel-Saliste-Tilisca-Jina-              Poiana Sibiului-Apoldu de Sus-Cristian-Sibiu.

Posibilitati de cazare si masa in toate localitatile, pentru fluxuri mici: fluxurile mari de turisti vor avea in vedere pentru cazare si masa localitatile : statiunea Paltinis, Orlat, Sibiel, Saliste, Tilisca.

4. Circuitul Sibiu-Rasinari-Paltinis-Gura Raului-Sibiu

Posibilitati de practicare a sporturilor de iarna in statiunea Paltinis (dispune de cca. 500 locuri de cazare)

Turismul de aventura. Fernell si Eagles (1990) in incercarea de a defini turismul de avetura enunta diferentele si similitudinile intre acest tip de turism si ecoturism. Ei asociaza turismul de aventura cu notiuni precum risc, rezultate asteptate si neasteptate. Calatoria prin aventura implica un grad ridicat al nivelului de pregatire fizica si sau psihica pentru a putea experimenta situatia. Diferenta indentificata este urmatoarea: turismul de aventura implica experimentarea naturii prin risc, provocare, iar ecoturismul implica experimentarea naturii prin contemplare. Orice activitate turistica necesita o perioada de pregatire, de anticipare a experientei.

Produsele turismului de aventura sunt incadrate in sfera industriei turismului. Turismul de aventura presupune participarea consumatorilor la activitati in aer liber, care este mult mai interesanta decat participarea contemplativa. Termenul turism de aventura nu este insa foarte clar enuntat, pentru ca in practica multi dintre agentii operatori ai acestei categorii isi indreapta atentia spre promovarea naturii si /sau a culturii in acelasi timp cu aventura. Au fost propusi astfel termeni precum: A.C.E., aventura – cultura – ecoturism (Fennell, 1999) si N.E.A.T., natura-ecoturism-aventura-turism.(Bucley,2000).

Pozitiv Negativ

Fig.25 Impactul economic al turismului de aventura

In literatura de specialitate s-a incercat definirea acestui tip de turism „Turismul de aventura este suma fenomenelor si relatiilor care deriva din interactiunea dintre activitatile de aventura turistice si mediu, in afara spatiului obisnuit pentru participant si care contine elemente de risc ce sunt influentate de aportul participarii active a consumatorului, organizata pentru experienta turistica”(Sung, 1997).

Experienta traita de consumatori depinde in mare masura de ghizii si de prestatorii de servicii. Asadar, feed-back-ul primit pentru ativitatile comerciale este vital in vederea succesului turismului de aventura.

Relatia dintre ecoturism si turismul de aventura Turismul in mediul salbatic reprezinta o nisa a ecoturismului, o activitate turistica desfasurata intr-un mediu protejat, bazat pe o stricta protectie a mediului inconjurator si o dezvoltare durabila. Aceasta nisa inglobeaza activitati precum: safari, animale salbatice, expeditii, supravietuire si altele, multe dintre ele aflandu-se in aria activitatilor turistice de aventura. In cadrul acestor tipuri de activitati, turistii pot participa in doua moduri, primul fiind cel de observator al vietii salbatice iar, al doilea implicand o participare activa, luare de decizii. Pot spre exemplu, sa isi doreasca sa observe animalele in captivitate sau pot sa doreasca sa le vada in mediul lor natural.

Fennell si Eagles (1990) afirma: „Spectrul activitatilor turistice prezinta similitudini si diferente intre turismul de aventura si ecoturism prin asocierea acestor concepte cu indicatori precum riscul, rezultate asteptate si neasteptate, siguransa, pregatire. Calatoria de aventura implica un anumit nivel de pregatire pentru a putea experimenta o situatie, fie din sfera ecoturismului, fie din cea a turismului de aventura. Ambele concepte presupun experimentarea naturii prin aventura, diferenta ce le tranforma in concepte distincte fiind urmatoarea: turismul de aventura propune experimentarea naturii prin risc si provocare, iar ecoturismul prin contemplare”.

Tabel 3 Comparatie intre diferite tipuri de turism

Sursa: Poon (1993), Natura noului turist

Activitati din sfera turismului de aventura propuse pentru Marginimea Sibiului

Mountain bike

Activitatea de mountainbike se desfasoara pe teren accidentat, urmand traseele montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. Activitatea se poate introduce si in completarea altor activitati, ex.: intoarcerea spre unitatea de cazare dupa o drumetie. Cicloturismul se poate practica pe drumurile din zona montana, putand fi inclus in activitatile de vizitare a unor obiective de interes turistic din zona. Grupul de biciclisti poate fi format din maxim 15 persoane, la care se adauga un ghid, care prin cunostintele sale asupra zonei poate adapta ruta traseului in functie de abilitatile participantilor. Localitatile Rasinari, Jina, Poiana Sibiului pot reprezenta punct de plecare in traseele de bicicleta prin legaturile spre diferitele localitati din apropiere.

Potentialele trasee din zona montana pot fi practicate atat de persoane cu un nivel de pregatire scazut, cat si de catre cei mai experimentati. Numeroasele zone inalte accesibile cu bicicleta ofera participantului accesul la puncte de belvedere, la peisaje inedite datorate frumusetii cadrului natural sau de specificului locuintelor din zona montana.

Escalada

Escalada nu este neaparat un sport extrem. Este un sport ce poate avea o multime de potentiali practicanti.

Unul din principalele efecte pozitive ale practicarii catararii fie pe panouri artificiale, fie pe pereti calcarosi in aer liber, este dezvoltarea increderii in sine. Actiunea de a escalada reprezinta o provocare menatala(80%), de coordonare a miscarilor, echilibru, este o competitie cu propriile limite. Datorita gradului ridicat de implicare solicitat escaladarea unui anumit traseu duce la o eliberare de stresul cotidian iar turismul tocmai asta vrea sa reporezinte : un antidot la stres.

In cazul activitatii de catarare, motivatia pentru aventura nu este data de riscul implicat ci tocmai de satisfactia depasirii unor limite.

Acest sport poate fi practicat in cadrul taberelor fiind o activitate care imbina bucuria jocului si a miscarii, oferind atat copiilor cat persoanelor adulte experiente inedite si provocatoare. Escalada este o activitate incitanta, care ii ajuta pe copiii de toate varstele sa se descopere pe sine si sa capete incredere in fortele proprii. In timp, prin intermediul jocurilor si exercitiilor practicate, caracterul si personalitatea copilului vor asimila toate aceste calitati.

Echipamentele de escalda au rolul de a facilita catararea, dar ai ales de a asigura un cadru de siguranta cataratorului.

Posibilele trasee de escalda din zona Marginimii Sibiului ar prezenta diferite nivele de dificultate, adresandu-se unor grupuri de turisti de diferite varste: incepatori, medii si avansati.

In vederea folosirii acestor trasee in scopuri turistic, aventura escaladarii trebuie sa fie sustinuta de prezenta unui instructor de escalada, dotarea cu echipamente acreditate conform standardelor europene. Ultimele perioade de practicare a activitatii, escalada precum si a altele de acelasi tip pot fi introduse in programe de team-building, multe companii imbinand solicitarea fizica si pe cea psihica desfassurare in conditiile unui cadru de risc pentru a stabili si forma echipe de lucru in randul angajatilor.

Se propune infiintarea unui centru dotat cu echipamente si instructori in vederea comecializarii pentru turisti a acestui tip de servicii din sfera turismului de aventura.

Prin infiintarea unui astfel de centru numarul turistilor va creste in mod sigur.

Drumetia

Activitatea de drumetie se poate aplica pe oricare din traseele montane din Marginimea Sibiului. Ele prezinta un nivel mediu de dificultate si o durata maxia de parcurgere de 10 ore. Prin combinarea cu alte activitati: fotografierea peisajului, cunoasterea speciilor de flora si fauna, durata de parcurgere se poate extinde, varianta petrecerii unei nopti sub cerul liber sau la cort putand fi inclusa in oferta serviciilor turistice. Echiparea participantilor cu bocanci, pelerine de ploaie, saci de dormit, recipiente pentru apa, rucsaci, corturi, izopren pot trasforma o simpla plimbare intr-o adevarata expeditie de explorare mediului nautral montan. Prin organizarea de catre tur-operatori a unor programe de agrement- cadru imaginar ce presupune atribuirea unui scop calatoriei si prin utilizarea unor alte tehnici de divertisment se poate diversifica oferta turistica: diferite probe pe durata traseului, orientare cu ajutorul GPS-ului si a busolei, culegerea unor plante medicinale, recunoasterea speciilor floristice etc.

Turismul de aventura propune o restructurare a imaginii si rolului drumetiei. Acesteia i se atribuie necesitatea unui liant intre celelalte activitati propuse de acest tip de turism. Pentru mentinerea activa a interesului pentru calatorie, descoperire, parcurgere si atingerea destintiei, ruta traseului trebuie sa fie animata, iar motivatia ce poate interveni in urma crearii unui cadru imaginar este o solutie in acest sens.

Tir cu arcul

Cu toate ca reprezinta o activitate cunoscuta din timpuri indepartate, folosirea ei in scopuri turistce este relativ recenta. Utilizarea arcului nu presupune o limita superioara de varsta - unii oameni fiind capabili sa traga cu arcul pana la 80 de ani. Nu exista o varsta limita nici inferioara, dar multi antrenori au constatat ca varsta sensibila este sub 10 ani.

Datorita gradului ridicat de atractivitate, tirul cu arcul a fost impartit in mai multe tipuri de activitate:

Tir cu arcul la tinta (metric)

Este actuala forma olimpica a sportului. Aceasta forma cunoscuta de tir cu arcul se desfasoara pe teren plat si consta din tragerea o runda. Runda consta dintr-un anumit numar de sageti trase la tinta cu una sau mai multe distante cunoscute, de pana la 90 m pentru barbati si 70 m pentru femei. Juniorii au distante speciale, mai mici, in functie de varsta.
Poate fi folosit orice tip de arc, cu exceptia celor specializate pentru distante mari.
Tirul cu arcul pentru interior, cu tinta mica si practicabil de la distante mai mici, este o solutie in timpul lunilor de iarna.

Tirul de camp (Field)

Derivat din vanatoare, tirul de camp se desfasoara intr-o cursa de tinte stabilite pe teren accidentat (de obicei, in padure). Tirul de camp poate fi asemanat cu golful in sensul ca abordarea fiecarei tinte este diferita de cea anterioara, se incepe dintr-un punct si se finalizeaza traseul in circuit cu toate tintele.
Distantele de tragere sunt fie marcate, fie nemarcate. Daca activitatea se desfasoara pe un traseu nemarcat, se estimeaza distanta . Estimarea poate fi uneori dificila nu doar pentru ca distantele variaza, dar si pentru ca dimensiunile tintelor sunt diferite. Acestea variaza intre 15 si 80 cm. Spre deosebire de tirul metric, unde se trage cu sageti, in cazul tirului de camp, trageti cu sagetile de pe locul marcat (un tarus infipt in pamant). Exista clase diferite de arcuri in cazul tirului de camp.

Tir la prajina

Este asemanator cu tirul metric, cu exceptia faptului ca arcasul incearca sa declanseze sageata la o distanta cat mai mare (165 m la barbati si 125 m la femei) in serii, pe zone circulare de punctare, pe terenul din jurul unui steag de marcaj (prajina). Zonele circulare formeaza o tinta uriasa, cu ariile cele mai apropiate de steag cu punctaj mai mare decat cele mai departate. Exista distante mai mici pentru juniori, in functie de varsta. Atmosfera la tragerile la prajina este relaxanta.

Tir la distanta

Este o forma de tir cu arcul care se poate desfasura numai acolo unde spatiul permite asta pentru ca arcasii concureaza prin tragerea la o distanta cat mai mare. Spatiul ideal este cel in aer liber.In mod normal, se trag 24 de sageti in serii de 6, in aer liber.
Cand toti participantii au tras, se porneste in cautarea celei mai indepartate sageti, iar acolo se marcheaza punctul, cu un marcaj de identificare.Cand toate sagetile au fost trase arbitrii masoara distanta.
Exista diverse clase in care se poate trage, in functie de tipul de arc si de dificultate.

Tirul de vanatoare

A provenit initial de la impuscarea pasarilor de pe turlele bisericilor.
Nu este o forma foarte des intalnita de tir cu arcul. Arcasii stau la baza unui stalp de 28 m si trag aproape vertical cu sageti oarbe. Acestea sunt sageti care au un dop de cauciuc in loc de varf. Scopul este doborarea cat mai multor tinte animaliere de lemn care sunt asezate in varful stalpului.

Echitatie

Echitatia este un sport nobil, in care rabdarea, pasiunea si capacitatea de adaptare sunt cerintele de baza.

Se pot oferi lectii de calarie atat pentru copii si adultii incepatori, cat si pentru calaretii cu experienta, oferindu-le posibilitatea de a-si perfectiona cunostintele de sarituri peste obstacole. Echitatia este un sport ce poate fi practicat de oricine, la orice varsta, desi femeile par a fi cele care tind sa il practice cel mai mult. Caii si calaria exercita o reala fascinatie asupra oamenilor, mai ales asupra acelora din mediul urban, indiferent de varsta.

Fig.26 Obiceiul “calarasilor”- satul Sadu

In zona Marginimii Sibiului peisajul si traditiile favorizeaza desfasurarea unei astfel de activitati. In nici una din localitatile zonei studiate nu exista un centru turistic de echitatie, insa localnicii pot folosi animalele lor pentru a furniza cadrul practicarii calariei.

Se propune infiintarea unui astfel de centru turistic pentru atragerea turistilor.

3.3. Determinarea capacitatii optime de primire

Cadrul natural, in general, si prin resursele turistice in special, intra in oferta turistica, deopotriva ca element pasiv si activ, ca raport al activitatii si ca generator de fluxuri. El nu este „consumat” ca in cazul altor activitati dar poate fi deteriorat si, in cazul cand degradarea atinge cote ridicate, este negat chiar turismul in sine. Tocmai aceste trasaturi, subliniaza importanta cadrului natural, si astazi, in toate studiile de cercetare si proiectele de amenajare turistica intra in calcul, ca factor esential, fata de care se face dimensionarea activitatii turistice, imprimandu-i trasaturile calitative, ca structura a serviciilor si produselor specifice, dar si pe cele cantitative, cu volum de constructie si de circulatie turistica.(Erdeli, 2006)

Daca pentru majoritatea elementelor ce concura la definirea activitatii de turism s-a gasit posibilitatea cuantificarii, a exprimarii sub forma unor indicatori statistico-matematici, pentru cadrul natural - desi sunt avansate multe variante nu s-a ajuns inca la formule unanim acceptate.

Dificultatea priveste exprimarea cantitativa a unor caracteritici calitatative a unor componente naturale si antropice ale peisajului.

Prin utilizarea unor metode apartinand stiintelor de amenajare a teritoriului, dar si geografiei sau economiei turismului se poate determina capacitatea optima de primire a unui teritoriu, respectiv capacitatea de suport ecologic a acestuia in raport cu resursele naturale si umane si spatiul pe care se concretizeaza.

Aceasta reda numarul de turisti pe care-1 poate primi, la un moment dat, un teritoriu, fara ca acest flux turistic sau dotarile aferente (echipamentele de primire sau de productie turistica) sa aduca prejudicii mediului ambiant, prindegradarea acestuia sau al resurselor turistice din componenta.

Acest indice cu toate ca este estimativ si deci orientativ, poate conduce la directionarea strategiei de valorificare turistica a unei zone stabilindu-se cuantumul maxim al cererii ce poate fi satisfacuta. De acest indice depinde si nivelul de inzestrare turistica a teritoriului : infrastructura si baza materiala turis­tica.

In practica amenajarii turistice se poate evalua capacitatea optima de primire prin formula urmatoare (Erdeli, 2006):

Cp = SxKv/N, in care:

Cp = capacitatea optima de primire
S = suprafata in ha/m²

Kv = coeficientul de atractivitate turistica a zonei, teri­toriului sau statiunii turistice

N= norma de spatiu pentru o persoana

In Marginimea Sibiului numarul optim de turisti nu ar trebui sa depaseasca cifra de 50.000

Aplicarea acestei formule prezinta avantajul ca priveste ansamblul unui teritoriu, resursele si functiunile turistice pe care le incumba, dar si avantajul, prin aceea ca analitic, fiecare componenta a ei are o semni­ficatie aparte in turism, calitativa si cantitativa, iar, in cuantificarea lor poate interveni o apreciere subiectiva a componentelor.

Componenta „suprafata' poate sa cuprinda mai multe resurse turistice (hidro-minerale, lacustre, domenii schiabile, fond de vanatoare, elemente cultural-istorice etc), avand o semnificatie, mai intai, ca „spatiu' si apoi, ca„volum'/„atractie' a fiecarei resurse turistice naturale si de aceea este necesara o analiza obiectiva si o cuantificare cat mai exacta a volumului si atractiei resurselor, a modului de utilizare, pentru a avea o determinare corecta a capacitatii de suport ecologic.

3.4 Evaluarea pietei potentiale

Metodologie si ipoteze de lucru

Metodologia pentru analiza si determinarea ofertei si a cererii potentiale pentru serviciile oferite in zona turistica Marginimea Sibiului, dupa implementarea strategiei de dezvoltare, a avut la baza urmatoarele:

• activitatile generate prin implementarea proiectului;
• capacitatile de deservire ale acestora (numar de practicanti ai sporturilor de iarna);
• evolutia activitatii turistice la nivelul intregii tari, care in ultimii ani a inregistrat ritmuri de peste 7 %;

Ipotezele de lucru:

- prin implementarea proiectului vor aparea atat activitati economice, cat si
activitati care le sustin pe cele economice. Activitatile economice includ instalatia de transport pe cablu si activitati comerciale desfasurate in punctul de informare turistica;

- activitatile de interes general care sustin dezvoltarea zonei turistice si implicit a activitatilor economice sunt cele desfasurate de catre punctul de informare turistica;

- transportul pe cablu este proiectat sa deserveasca un numar variabil de schiori, in functie de gradul de dificultate a partiei si de experienta schiorilor;

Segmentarea pietei

Orice nou produs turistic opereaza pe o piata larga, dar nu poate satisface toti consumatorii. Acestia sunt prea numerosi, prea dispersati in spatiu si prea diferiti in privinta cerintelor si nevoilor. Unii dintre concurentii acestui produs turistic vor satisface mai bine anumite categorii de consumatori, iata de ce, inca de la inceput trebuie stabilite clar segmentele de piata cele mai potrivite pentru tipul de produs turistic nou lansat, pentru formele de turism practicabile, trebuie identificate cele mai atractive segmente ale pietei care pot fi deservite in mod satisfacator evaluandu-se astfel piata potentiala.

Acest mod de gandire a prins contur in marketingul-tinta deoarece s-a observat ca

marketingul de masa si cel bazat pe varietatea produselor nu aduc profituri multumitoare.

Conform acestui concept, de marketing - tinta, pietele de masa se divid in sute de micropiete, caracterizate prin consumatori diferiti care cumpara produse diferite, prin canale de distributie diferite si care sunt atrasi prin mijloace de comunicare deosebite. Ultima forma a marketingului tinta este marketingul personalizat in care produsele si programele sunt adaptate nevoilor si dorintelor anumitor consumatori. Marketingul tinta ii ajuta pe ofertanti sa identifice ocaziile de piata ivite si sa creeze o oferta completa adecvata fiecarei piete. Pot modifica tarifele in functie: de tipul turistului, de tipul de program ales, de durata sejurului; pot organiza programe turistice speciale pentru categorii de turisti speciali etc.

Desi particularitatile in abordarea pietei turistice sunt numeroase, implicand caracteristicile specifice serviciilor precum intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea si perisabilitatea, modalitatea de abordare a pietei trebuie sa tina seama de definirea clara a categoriilor de consumatori vizati. Astfel ofertantul trebuie sa cunoasca in profunzime care sunt clientii efectivi si care sunt clientii potentiali, cum se manifesta dorintele si nevoile acestora si care sunt factorii rationali sau emotionali care le influenteaza comportamentul de cumparare sau asteptarile. Pentru atingerea unor obiective primul pas consta in realizarea segmentarii dupa anumite criterii - ca proces de subdivizare a pietei in grupuri omogene de cumparatori de produse turistice, cu caracteristici asemanatoare.

Criteriile de segmentare specifice pietei turistice sunt: localizarea geografica, elementele de atractivitate si avantajele cautate de turisti, precum si caracteristicile demografice ale turistilor.

Segmentarea pietei dupa localizarea geografica ajuta la determinarea razei de atractie turistica a zonelor in care sunt amplasate. Fluxul de turisti poate fi atras din perimetrul national, local/regional sau de pe pietele externe.

Zona Marginimea Sibiului are legaturi cu piete externe puternice din punct de vedere turistic cum ar fi:

Germania - datorita legaturilor de rudenie si a originii unor cetateni germani; zona Marginimea Sibiului a fost locuita de sasi care au pastrat multe din traditiile popoarelor germanice. Pentru turistul german o vizita in zona poate reprezenta si o intoarcere la origini, la traditii care s-au pierdut in Germania datorita evolutiei sociale.

Franta - se stie ca Franta este o tara cu traditie si este atrasa de turismul rural. Legaturile dintre zona Marginimea Sibiului si aceasta tara s-au inchegat chiar dupa revolutia din 1989, cand unele sate s-au infratit cu un orasele din Franta.

O atractie particulara poate fi data de satul natal(Rasinari) al lui Emil Cioran, filosof existentialist pe care francezii il socotesc drept unul dintre cei mai mari filosofi francezi de profil.

Piete externe potentiale:

Belgia - este o piata potentiala deoarece turistii din aceasta tara sunt atrasi

de turismul rural si de agroturism.

Ungaria - este o piata potentiala deoarece este apropiata spatial, iar zona Jina - Marginimea Sibiului ofera multe variante de petrecere a timpului liber si posibilitatea practicarii multor forme de turism comparativ cu oferta nationala a acestei tari.

Numarul de turisti ce se doreste a fi atras in zona depinde de interesul lor fata de elementele de atractivitate ce particularizeaza acest areal turistic, precum relieful, climatul, resursele naturale ale zonei, simbolurile, folclorul, traditia, istoria si personaje celebre, monumentele cultural - istorice, evenimentele de tipul festivalurilor, etc.

Toate aceste elemente sunt un ansamblu de componente ale produsului turistic tangibil, care scot din anonimat oferta turistica. Datorita faptului ca elementele de atractivitate se modifica in timp operatorii de pe piata turistica trebuie sa caute permanent elemente noi de diferentiere si trebuie sa le 'comunice' turistilor de pe piata interna sau externa.

Atractivitatea unei zone turistice este diminuata de instabilitate politica, actiuni de violenta, dezastre naturale, factori de mediu nefavorabili sau supraaglomerare. Nici unul din aceste riscuri nu este valabil pentru zona Marginimea Sibiului, ba mai mult, inexistenta lor se constituie in reale avantaje.

Avantajele cautate de turisti in momentul achizitionarii unui produs turistic, variabila importanta utilizata in procesul segmentarii, se refera in principal la pret, calitatea serviciilor, comoditate, relaxare, educatie, sanatate, aventura, siguranta, diversitate.

Oferta turistica a localitatilor marginene precum Jina, Rasianri, Saliste este creata de un cadrul natural deosebit de atractiv, mult mai valoros sl atractiv decat al celorlalte localitati din Marginimea Sibiului. Diversitatea formelor de turism practicabile, generate de oferta turistica, poate atrage multe si variate categorii de turisti. Calitatea serviciilor ce urmeaza a fi oferite va fi la nivelul altor zone turistice de renume din tara (intre rezultatele asteptate in urma implementarii proiectului este si cresterea calitatii serviciilor specifice si conexe). Tarifele propuse pentru serviciile generate de implementarea proiectului vor fi mai mici sau cel mult egale cu cele ale ofertelor similare din Romania si mult inferioare celor din strainatate.

Caracteristicile demografice precum varsta, sexul, marimea familiei, venitul, ocupatia, educatia, religia, rasa si nationalitatea celor care se constituie in potentiali consumatori ai unei destinatii turistice influenteaza in mod semnificativ comportamentul de cumparare al turistilor, iar corecta lor evaluare poate conduce la o estimare mai precisa a pietei potentiale, intreprinderile din turism trebuie sa fie intr-o permanenta stare de veghe pentru a reactiona in timp util la modificarile demografice, psihografice si comportamentale ale turistilor actuali si potentiali, oferind pachete de servicii adaptate noilor exigente ale acestora. De altfel, satisfactia consumatorilor si comunicarea interactiva cu acestia se constituie in premise pentru fidelizare a clientilor si obtinerea unui avantaj concurential semnificativ pe termen lung.

Variabilele demografice reprezinta criteriul cel mai des utilizat pentru diferentierea

categoriilor de consumatori. Segmentarea se realizeaza prin combinatii de criterii enumerate anterior. Acest lucru se datoreaza faptului ca dorintele consumatorilor, preferintele si frecventa utilizarii serviciilor sunt adeseori strict legate de aceste variabile.

Modul de utilizare a variabilelor demografice:

Varsta si etapa din ciclul de viata

- dorintele si posibilitatile consumatorilor se schimba cu varsta. Categorii de varsta tintite:

• 20-34 de ani
• 35 -49 de ani
• 50 -64 de ani
• 65 de ani si peste

Sexul:

nediferentiat - Barbatesc, Femeiesc

Numarul de membrii ai familiei

- nediferentiat - familii cu si fara copii

Ciclul de viata al familiei:

casatoriti care au copii sub 6 ani, 6 -14 ani;

- casatoriti care au copii peste 18 ani - adulti;

- casatoriti - in varsta;

- singuri - in varsta;

- alte categorii.

Au fost excluse categoriile: 14 - 20 ani - tineri, tineri celibatari, tineri - casatoriti si deoarece consideram ca profilul statiunii nu corespunde intereselor acestora.

Venitul:

venituri mici si venituri medii

Ocupatia: nediferentiat

Pregatirea:

absolvent de liceu / scoala tehnica / postliceala

- absolventi de facultate

- alte studii superioare

Segmentarea psihografica - consta in impartirea cumparatorilor pe categorii distincte in functie de clasa sociala, stilul de viata sau personalitatea fiecaruia. Persoanele care fac parte din aceeasi categorie pot avea un profil psihografic foarte diferit. Din aceste puncte de vedere, segmentul de piata caruia ne adresam poate fi acoperit de : familisti, interesati de pret, sociabili, implicati in activitati sociale si culturale, viata activa - odihna activa, iubitori de sport si de miscare.

Avand in vedere ca oferta turistica a zonei Marginimea Sibiului - Valea Sebesului este potrivita pentru mai multe categorii de turisti, strategia aleasa pentru pozitionarea pe piata, va fi una orientata pe produs - strategie care se concentreaza pe realizarea unui anumit produs care poate fi vandut mai multor categorii de consumatori.

Alegerea unei strategii de raportare la piata trebuie sustinuta de o pozitionare a ofertei turistice si a destinatiei. Pozitionarea se refera la modalitatea in care turistii percep pachetul de servicii oferit in raport cu oferta concurentei. Pentru ca pozitionarea sa fie eficienta, este necesara diferentierea ofertei fata de cea a concurentilor, selectarea diferentelor principale care se pot constitui in avantaje concurentiale, dar si comunicarea eficienta in randul segmentelor de consumatori vizati.

3.5. Circulatia turistica

Realizarea unei analize complete in ceea ce priveste circulatia turistica din Marginimea Sibiului este conditionata de existenta datelor care privesc fluxurile turistice si diversi indicatori despre activitatea unitatilor de primire turistica.

In spatiul analizat astfel de date nu au fost recoltate de catre institutiile competente, mai jos referindu-ne doar la o parte din localitatile marginene si privind doar anumiti indicatori.

Tabel 4 Numarul de turisti sositi in Marginimea Sibiului

Sursa: I.N.S. 2005

Localitatile prezentate in tabelul de mai sus au inregistrat conform Directiei de statistica a judetului Sibiu un numar de peste 18.000 de turisti. Ponderea turistilor straini (aproximativ 1400) este redata in graficul de mai jos.

Se remarca ponderea mica a turistilor straini, cauza principala fiind promovarea insuficienta a acestei destinatii pe piata turistica externa

In tabelul alaturat sunt sintetizate cifric informatiile legate de unitatile de cazare si de indicele de utilizare a locurilor de cazare la nivelul anului 2005.

Se poate observa ocuparea redusa a unitatilor de primire turistica, media pe cele 8 localitati marginene fiind de doar 17 %. Unitatile de primire turistica apartin categoriei pensiunilor rurale

Tabel 5 Unitati de primire si capacitatea de cazare turistica in Marginimea Sibiului

Sursa: I.N.S. 2005

In anul Capitalei Culturale Europene, numarul pensiunilor din Marginimea Sibiului s-a triplat fata de 2002.Turismul rural s-a dezvoltat foarte mult in Sibiu, depasind pana si cele mai optimiste prognoze. In primele noua luni ale lui 2007, peste 300.000 de turisti s-au cazat in pensiunile sibiene iar numarul de pensiuni rurale s-a triplat in ultimii cinci ani. (conform filialei ANTREC Sibiu)

Marginimea Sibiului, cu cele 18 localitati de la poalele Muntilor Cibinului, este de fapt motorul turismului rural din judetul Sibiu. Oamenii din aceasta zona sunt cunoscuti ca pastori care pastreaza traditiile, costumele populare si arhitectura specific romaneasca.

Toate acestea au un farmec aparte si fac din zona o atractie turistica. Asa se face ca Marginimea Sibiului are acum peste 200 de pensiuni si aproximativ 1.200 de locuri de cazare. Dintre acestea, mai mult de 50 sunt concentrate in localitatea Sibiel.

CAPITOLUL 4.

AMENAJAREA SPATIULUI TURISTIC

4.1. Particularitati ale amenajarii turistice

Ca efect al tendintei generale de evolutie a societatii umane fenomenul turistic a intrat intr-o faza accelerata de crestere, producand o interactiune complexa, la nivelul mediului geografic. In functie de natura spatiului geografic, factorii implicati in amenajarea teritoriului manifesta interes pentru dezvoltarea zonelor turistice prin aplicarea unor principii care incearca sa imbine atat solicitarile turistilor, cat si cele legate de protectia mediului inconjurator. Astfel, amenajarea turistica se dovedeste a fi un proces continuu de proiectare a noilor dotari turistice, de reconditionare a celor existente, de redimensionare a acestora in functie de oscilatiile cererii si ofertei turistice, de rentabilizare economica a activitatii turistice.

Intr-o acceptiune moderna, amenajarea turistica se cere a fi coordonata intr-o viziune sistemica, zona sau regiunea turistica fiind considerata ca sistem recreativ socio — spatial.
La conturarea sa contribuie atat propriile structuri - pozitia in teritoriu caile de acces valoarea resurselor turistice, dotarile de baza materiala etc. cat si elementele definitorii ale cererii turistice din zonele emitente: populatie, venituri, structuri socio-economice.(Erdeli, Gheorghilas, 2006)

Cu scopul optimizarii functionalitatii Marginimii Sibiului, este nece­sara cunoasterea si descrierea comportamentului componentelor si inte­ractiunii dintre acestea, deoarece orice mutatie intervenita poate modifica echilibrul sistemului. Pentru aceasta, se stabilesc formele eventualelor mutatii, amplitudinea si intensitatea lor, corelatiile dintre ele si daca pot sau nu fi controlabile, dupa cum urmeaza:

-organizarea zonei turistice si a subunitatilor taxonomice intr-o viziune sistemica, in care elementele componente ale sistemului turism se integreaza in ansamblu retelei si a sistemelor sau subsistemelor de localitati;

-permanentizarea cooperarii intre componentele sistemului turism (statiuni, de regula) si celelalte localitati din cadrul aceleiasi zone sau intre diferite zone turistice, pentru construirea in comun a unor obiective economice, social-culturale, lucrari tehnico-edilitare, de alimentare cu apa, cu energie electrica etc, in scopul asigurarii unei eficiente economice si sociale ridicate a investitiilor;

- mentinerea conditiilor de valorificare eficienta a zonelor cu potential turistic ridicat, prin evitarea amplasarii si dezvoltarii in zonele respective sau in apropierea acestora a unor obiective care pot conduce la degradarea calitatii mediului si la perturbarea activitatii de turism;

-asigurarea unor proportii juste, corespunzatoare resurselor turistice, in dezvoltarea amenajarilor turistice, astfel incat acestea sa nu produca o degradare ca urmare a unor dezvoltari excesive a supra­fetelor ocupate cu constructii, a perimetrelor cu resurse turistice variate si cu un mediu natural valoros;

-pastrarea, conservarea si imbunatatirea conditiilor si calitatii mediului inconjurator prin amenajari si dotari corespunzatoare, prin repartitia functionala a acestora in teritoriu si prin crearea, acolo unde este cazul a unor rezervatii naturale care, intr-un cadru organizat, partial si planificat, pot fi vizitate de turisti.

4.2. Premise, principii, strategii de amenajare

La elaborarea unei strategii de amenajare turistica a Marginimii Sibiului se au in vedere mai multi factori intre care: resursele turistice naturale si antropice, gradul lor de valorificare; resursele materiale, umane si financiare aferente turismului; obiectivele politice si economice pe termen scurt, mediu si lung; realizarile din activitatea turistica in ce priveste structurile de primire, circulatia turistica si rezultatele economico - sociale.

Tinand seama de acesti factori, obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistica sunt urmatoarele:

• Valorificarea superioara a potentialului turistic; diminuarea sezonalitatii, respectiv, extinderea sezo­nului turistic prin echiparea teritoriului cu dotari exploatabile si functionale tot timpul anului;
• Atragerea, pe aceasta baza, a unui numar sporit de turisti;
• Largirea ariei geografice de provenienta a turistilor straini; sporirea eficientei economice si sociale a activitatii de turism;
• Dezvoltarea tuturor formelor de turism posibile si pretabile in teritoriul amenajat;
• Pastrarea si conservarea mediului inconjurator si a obiectivelor turistice.

In literatura de specialitate, in elaborarea si aplicarea strategiilor de amenajare turistica s-au conturat urmatoarele principii (Erdeli, 2006):

- principiul integrarii armonioase a conditiilor naturale cu suprafetele construite, cu structura edilitara si baza materiala turistica; conform acestui principiu se impune necesitatea armonizarii constructiilor turistice cu elementele arhitecturii locale, integrate in mediul geografic;

- principiul structurilor evolutive potrivit caruia structura unei zone turistice este necesar sa reprezinte un sistem multifunctional si elementele arhitecturii locale, integrate in mediul geografic;

- principiul realizarii serviciilor turistice de baza (cazare, alimentatie publica, transport) si a celor suplimentare care pun accentul pe elementul recreativ, dinamic al unei zone, subzone, centru sau punct turistic, pe diversificare;

- principiul retelelor independente intre constructiile si activitatile turistice si populatia autohtona, cu activitatile ei social - economice;

- principiul functionalitatii optime a intregului sistem turistic;

- principiul rentabilitatii directe si indirecte, sau, cu alte cuvinte, orice amenajare turistica a teritoriului care nu genereaza efecte economice si sociale favorabile, nu se justifica ca solutie de dezvoltare in profil teritorial.

In functie de factorul timp, strategiile de amenajare turistica care pot fi propuse pentru Marginimea Sibiului pot fi:

pe termen scurt (1-2 ani), ca o directie de moment la tendintele cererii turistice sau ale unor segmente ale cererii, cu efecte economice scontate;

pe termen mediu (3-5 ani), cu dezvoltari si modernizari ale spatiului deja amenajat;

pe termen lung (6-10 ani), ce vizeaza amenajarea unor noi puncte, statiuni, centre, subzone sau zone turistice moderne, menite sa raspunda unor necesitati si motivatii ale cererii turistice pe o perioada indelungata.

Intr-o alta viziune, strategiile de amenajare turistica se diferentiaza in:

a) strategia de flexibilitate sau a structurilor evolutive, ce presupune o permanenta adaptare la cerintele turistilor, zona turistica fiind amenajata polifunctional, cu efecte pe linia cresterii eficientei valorificarii si dezvol­tarii ofertei turistice;

b) strategia de diferentiere, cu accent pe originalitatea in constructiile turistice, in produsele si serviciile oferite;

c) strategia de diversificare, cu accent pe amplificarea dotarilor si echiparilor legate de serviciile suplimentare.

Amenajarea si dotarea unei zone turistice se integreaza in amplul proces de punere in valoare a unui teritoriu, a resurselor lui. Abordarea acestei actiuni trebuie realizata intr-o viziune sistemica, in cadrul sistemului general al turismului romanesc, in stransa legatura cu celelalte sisteme (politic, social, economic, demografic, natural etc.) cu care se interactioneaza spatial si functional, intr-un echilibru dinamic.

FUNCTIONALITATE OPTIMA

DIVERSIFICARE Servicii de baza Servicii suplimentare

EFICIENTA SOCIALA

EFICIENTA ECONOMICA

DE BAZA Cazare Alimentatie publica Agreement Transport

DOTARI

CULTURA

CADRU NATURAL

FLEXIBILIATE

INTEGRARE

STRATEGIA DE AMENAJARE

Fig.27 Amenajarea turistica (dupa Erdeli, Gheorghilas, 2006)

Astfel, elementele urmarite in strategia de amenajare turistica sunt:

• integrarea armonioasa a viitoarelor constructii in ansamblul cadrului natural punand, totodata, in lumina resursele turistice antropice;
• diversificarea dotarilor de baza si complementare in vederea asigu­rarii unei largi palete de prestatii turistice si eradicarii sezonalitatii
• crearea unei oferte turistice cu accentuat caracter de specificitate
  si originalitate, prin folosirea calitatii teritoriului si caracteristicilor
  civilizatiei si culturii marginenilor;
• asigurarea unei posibile flexibilitati a ofertei, in functie de preferintele turistilor, care sa permita o dezvoltare si adaptare continua;
• dimensionarea riguroasa a viitoarelor constructii si, in special, a
  statiunilor, evitandu-se fenomenul de aglomerare turistica si perico­lul de degradare a peisajului, acesta fiind considerat cel mai important factor al dezvoltarii
• asigurarea functionalitatii optime a activitatii turistice in zoni incepand cu accesibilitatea, parcajul, cazarea, masa, transporta alte servicu s, terminand cu animatia, cu ambianta generala

4.3. Amenajarea cailor de acces

Dezvoltarea activitatii de turism in zona Marginimii Sibiului presupune un efort investitional in realizarea de structuri si amenajari turistice ce ar trebuie deservite de o infrastructura moderna si functionala.

Propunem astfel modernizarea si construirea soselelor care fac legatura intre satele cele mai vizitate ale Marginimii Sibiului pe aliniamentul dat de Poplaca-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului precum si lucrari de intretinere si construire de poduri peste arterele hidrografice in conformitate cu strategia de dezvoltare a judetului Sibiu propusa pentru intervalul 2007-2014.

4.4. Amenajarea bazei de cazare si alimentatie publica

Pentru a asigura servicii turistice de calitate este nevoie de o baza de cazare si alimentatie publica care sa se ridice la standardele de calitate europene.

Cazarea la satean ramane simbolul turismului rural ca forma de primire turistilor la tara, evocand ospitalitatea ancestrala de care se bucura trecatorul si turistul in satul romanesc marginean, realizandu-se contactul dintre oameni si culturi diferite.

Turismul rural utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazarea, servirea mesei si beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice natura sau create de om din afara ariilor extraurbane.

Conceptul de primire la locuitori in mediul rural este fondat pe trei componente de baza: prestatia turistica este fondata pe un „adapost privat', are loc un contact direct intre persoana care primeste si persoana care este primita, aceasta referindu-se la ospitalitatea traditionala care este in acelasi timp oferita si acceptata.

Cazarea in domeniul rural se realizeaza in forme diverse dar in acord cu reglementarile legale si in functie de tipul de produs turistic in care sunt integrate. Cea mai modesta forma de gazduire in mediul rural este campingul in mediul rural. Este o forma larg raspandita in Romania dar mai rar practicata in Marginimea Sibiului si in general greu de contabilizat ca circulatie turistica.

Reglementarile in acest domeniu nu sunt foarte clare desi campingul rural se dezvolta in continuare ca o alternativa la cazarea din locuintele si spatiile special amenajate dupa criterii agroturistice.

Fig.28 Produse traditionale din Marginimea Sibiului

In marea majoritate campingul rural apare ca un set de servicii pe care turistul si-l ofera prin propriile eforturi si la standarde net inferioare formelor organizate.

Cazarea la locuitorii din mediul rural reprezinta o forma de cazare partial reglementata de legile in vigoare, dar inca nesupusa clasificarii agroturistice. Acest tip de cazare este repreznetat de camere de inchiriat in gospodarii taranesti neclasificate care au o larga raspandire in cadrul produselor agroturistice de tip „sat turistic'.

Se propune amenajarea unui numar de circa 50 de pensiuni turistice in fiecare sat turistic ce face parte din Marginimea Sibiului, ceea ce presupune o capacitate de circa 250 - 300 locuri (2-3 camere de pensiuni) in cadrul celor mai bine dotate gospodarii, avand in vedere nivelul relativ ridicat al situatiei materiale a unor localnici si implicit calitatea fondului construit. Numarul pensiunilor poate sa varieze in functie de caracteristicile singulare a fiecarui caz in parte.

Pensiunile turistice propuse vor trebui sa asigure prepararea hranei pentru turistii cazati, servind cu prioritate alimente ecologice din propria gospodarie.

Pentru turismul de tranzit, se propune realizarea unor unitati de alimentatie de tip fast food, categoria I, a cate 60 locuri fiecare, cu terasa sezoniera - 40 locuri, amplasate in centrele localitatilor (eventual prin modernizarea bufetelor, magazinelor etc).

Unitatile vor oferi de asemenea produse alimentare ecologice, cu specific local putand deveni un popas obligatoriu pentru turismul itinerant.

In zonele limitrofe satelor pastorale, precum Jina, Sadu, Rasinari, se propune amenajarea unor stane turistice (capacitate 60 locuri) unitati ce vor imbina oferta de alimentatie cu cea de agrement, ilustrand ocupatia traditionala principala a localnicilor, oieritul si practicarea activitatilor ce decurg din acesta.

Statiunea montana Paltinis va avea structuri de cazare si alimentatie ce vor totaliza 690 locuri in unitati diversificate de categorii diferite: lux, I si a ll-a.

Profilul unitatilor acopera o plaja larga de tipologii: restaurant clasic, restaurant de lux cu profil de bucatarie internationala, restaurant cu specific pescaresc si vanatoresc, restaurant italian (pizzerie - spagheterie), braserie, crama, fast-food, berarie, patiserie, cofetarie-gelaterie, bar de zi, cafenea, terase acoperite si descoperite.

• Unitatile de alimentatie aferente hotelului de 3 stele

Acestea totalizeaza 180 locuri, categoria I, in urmatoarea componenta:

bar de zi = 20 locuri

braserie (salon mic dejun - pana la ora 10) = 40 locuri

restaurant clasic = 46 locuri

terasa acoperita restaurant = 24 locuri

cofetarie = 20 locuri

crama = 30 locuri

Blocul alimentar va deservi toate unitatile si va cuprinde oficiu, bucatarie calda si rece, preparari carne, peste, legume, spalatoare vase si vesela, laborator cofetarie-patiserie, depozite de alimente si obiecte de inventar. Anexele vor fi compuse din vestiare si grupuri sanitare pentru personal, birouri si spatii tehnice.

• Restaurant international - lux

Unitate independenta, cu o capacitate de 80 locuri, ce va fi situata in zona centrala a statiunii Paltinis.Va fi o constructie reprezentativa, parter, cu finisaje de cea mai buna calitate si cu o volumetrie aparte, distincta.

Unitatea va oferi preparate diversificate din bucataria internationala.

• Restaurant cu specific pescaresc si vanatoresc

Unitate independenta, categoria I, cu o capacitate totala de 100 locuri (saloane -80 locuri si terasa acoperita - 20 locuri), construita in stil rustic, cu decoratiuni specifice (trofee de animale salbatice, blanuri, arme de vanatoare, scule pentru pescuit, elemente artizanale) si se va amplasa intr-o zona impadurita, la marginea statiunii Paltinis.

• Restaurant italian (pizzerie-spagheterie)

Unitate independenta, categoria I, avand o capacitate de 60 locuri, situata intr-o cladire parter amplasata in centrul statiunii, ce va oferi turistilor preparate specifice bucatariei italiene: diferite sortimente de pizza, spaghete, tortellini, lasagna, salate diverse, preparate din peste, etc

• Berarie de firma

Unitate independenta, categoria a ll-a, cu o capacitate de 60 locuri, ce va oferi diverse sortimente de bere ale unui singur producator de prestigiu, autohton sau strain, ce se va implica in sustinerea activitatii unitatii.

Cladirea, parter, va avea o arhitectura cu influente medievale, cu tavane realizate din bolti de caramida, decoratiuni si mobilier adecvat, specific berariilor clasice germane.

• Cofetarie-gelaterie

Unitate independenta, categoria I, cu o capacitate de 30 locuri, ce va oferi produse diversificate, intr-o ambianta intima si luxoasa.

Se propune construirea unui sat montan de vacanta in apropiere de confluenta Raului Mare cu Raului Mic iar in sectorul montan mai inalt se poate amplasa o cabana de 2 stele. Satul de vacanta poate sa atraga turisti atat vara cat si iarna.

Unitati de alimentatie la satul de vacanta

Satul de vacanta cuprinde in cadrul pavilionului multifunctional urmatoarele, unitati de alimentatie:

bar de zi - cafenea = 20 locuri

fast - food salon = 100 locuri si terasa = 40 locuri

salon braserie = 60 locuri

cofetarie - patiserie = 30 locuri Capacitate totala = 250 locuri,

Blocul alimentar deserveste toate unitatile si cuprinde un oficiu, bucatarie calda si rece, preparari, spalatoare vase si vesela, laborator cofetarie-patiserie, depozite de alimente si inventar, vestiare si grupuri sanitare pentru personal.

• Alimentatie la cabana de 2 stele

Cabana are in dotare urmatoarele unitati de alimentatie, categoria a ll-a:

bar de zi = 12 locuri

salon braserie = 52 locuri

terasa acoperita =16 locuri Capacitate totala = 80 locuri

Spatiile pentru preparare vor fi minimale, cu depozite de alimente si inventar, vestiare si grupuri sanitare pentru personal.

4.5 Amenajari pentru agrement-divertisment

Pentru existenta turismului agrementul este deosebit de important, acesta fiind definit ca „activitate umana desfasurata in natura si spatii amenajate corespunzator, in scopul refacerii tonusului fizic si psihic.” (Erdeli si colab.,1999)

Activitatile ce implica agrementul si care pot fi desfasurate in zona analizata fac parte mai ales din sfera turismului de aventura si au fost prezentate pe larg in capitolul precedent :

escalada

parapanta

montain bike

tir cu arcul

pescuit sportiv

echitatie

Statiunea Paltinis va dispune de o oferta diversificata de agrement de interior, exterior si sportiv, in unitati independente sau componente ale unitatilor de cazare: sali de fitness, saune, piscine, squash, biliard, bowling, sali de jocuri, terenuri de sport multifunctionale, minigolf, paint ball, discoteci, patinoar, partii de schi alpin si nordic.

• Amenajarea domeniului schiabil

Se vor amenaja intr-o prima etapa 4 partii de schi alpin pe versantii nordici ai Muntilor Cindrel, pe valea superioara a Raului Mic si a Sadului, insumand circa 7500 m lungime.

I- Partia centrala = 2.500 m

II- Partia vestica = 3.000 m

III- Partia estica = 1.200 m

IV- Partia intermediara = 800 m

Fig.29 Partie de pe partea nord-estica a statiunii Paltinis

Nu se pune problema latimii partiilor, datorita situarii acestora in golul alpin, acesta constituind de fapt un stadion de zapada. Suprafata schiabila = peste 300 ha. Aceste partii vor fi deservite de 3 instalatii de transport pe cablu si anume:

- telegondola (1.560 m)-diferenta de nivel = 160 m

- telescaun 1.720 m -2.130 m, lungime = 2.400 m, diferenta de nivel = 410 m.

- teleschi -nord-est - limita golului alpin, lungime = 900 m, diferenta de nivel = 320 m

Telegondola serveste la transportul turistilor din statiune la baza partiilor. La coborare, turistii pot cobori si pe schiuri (partia de retragere - V), pe sub telegondola, panta medie fiind de circa 10 %.

Telescaunul serveste partiile I si II, iar teleschiul partiile Iii si IV,

De la baza partiilor III si IV se poate cobori pe schiuri paralel cu liziera padurii pana la statia telegondolei.

In zona de nord a statiunii Paltinis se va amenaja o partie pentru schi fond (nordic) si de plimbare (randonnee), si anume la altitudinea de circa 1.700 m prin padure.

Pentru diversificarea ofertei de agrement se propune amenajarea unui mini centru de echitatie, organizandu-se plimbari cu caii localnicilor pe dealurile inconjuratoare sau sania in timpul iernii.

• Complex de agrement la hotelul de 3 stele

Complexul va fi amplasat la parterul hotelului de 3 stele propus, in vecinatatea barului de zi, si va avea in componenta urmatoarele spatii: sala de fitness (minim 6 aparate), sauna, piscina, vestiare, dusuri si grupuri sanitare pe sexe, biliard, jocuri mecanice si electronice.

• Complex sportiv si de agrement

Constructie independenta, P+1, situata in zona centrala a statiunii, ce va cuprinde: piscina semiolimpica si bazin pentru copii, jacuzzi, sauna, sala fitness, vestiare, dusuri si grupuri sanitare personal, 2 sali de squash, bowling cu 6 piste, sala biliard, discoteca (200 locuri), sala jocuri mecanice, electronice si de club.

In exterior se vor amenaja 3 terenuri de sport multifunctional, dintre care unul va functiona ca patinoar in sezonul de iarna, avand reborduri si drenaj. Alaturat complexului se va amenaja un teren pentru minigolf.

• Paint - ball

In zona impadurita din sudul statiunii se va delimita si amenaja un teren pentru paint-ball, avand la intrare un pavilion cu vestiare, dusuri, grupuri sanitare si un spatiu de depozitare.

• Club de agrement la satul de vacanta

Clubul va fi parte componenta a pavilionului multifunctional din cadrul satului de vacanta si va cuprinde urmatoarele: sala fitness, sauna, vestiare, dusuri si grupuri sanitare pe sexe, biliard, jocuri electronice. in exterior se vor amenaja 2 terenuri sport multifunctional.

In prezent se afla in desfasurare un proiect de amenajare a unui centru muzeal intr-o cladire aflata in vecinatatea primariei comunei Jina , unde se vor expune costume populare, cusaturi, elemente de arta populara traditionala etc

CAPITOLUL 5

STRATEGIA DE DEZVOTARE TURISTICA A MARGINIMII SIBIULUI

1.Introducere

Prin strategia de dezvoltare turistica a Marginimii Sibiului se urmareste impulsionarea si coordonarea dezvoltarii generale a acestei zone prin valorificarea potentialului turistic, pentru a obtine o dezvoltare teritoriala durabila si echilibrata.

Directiile strategice urmarite in dezvoltarea turismului in Marginimea Sibiului

pe termen mediu si lung:

cresterea importantei turismului in economia Marginimii Sibiului

diversificarea economiilor locale si cresterea numarului de persoane ocupate in turism;

dezvoltarea armonioasa si durabila a Marginimii Sibiului

transformarea Marginimii Sibiului intr-o destinatie turistica recunoscuta;

conservarea identitatii locale a Marginimii Sibiului (arhitectura, mod de viata local si produse traditionale, etc)

2. Obiectivele generale propuse pentru dezvoltarea turismului in Marginimea Sibiului

inventarierea si analiza permanenta a potentialului turistic;

reabilitarea, conservarea si valorizarea resurselor cu importanta turistica;

cresterea competitivitatii si imbunatatirea imaginii turistice a Marginimii Sibiului la nivel national si international;

dezvoltarea formarii institutionale, continue si practice a resurselor umane din turism;

favorizarea dialogului, a sinergiei si repartizarea diferitelor misiuni de amenajare, promovare si comercializare intre structuri, operatorii si institutiile publice si private cu implicare si activitate in turism;

monitorizarea pemanenta a industriei turistice din zona .

3. Rezultatele asteptate :

o baza de date judeteana, permanent actualizata, privind capitalul turistic al Marginimii Sibiului

partimoniul cultural, istoric si traditional reabilitat, conservat si valorizat din punct de vedere turistic;

recunoasterea Marginimii Sibiului ca destinatie turistica competitiva pe pietele nationale si internationale;

posibilitati de formare in turism satisfacatoare din punct de vedere practic si calitativ;

dialog voluntar si permanent intre operatori, structuri si institutii implicate in turism si delimitarea clara a rolurilor fiecaruia dintre acestia;

cresterea veniturilor populatiei din mediul rural si reducerea diferentelor dintre mediul rural si cel urban in ce priveste nivelul de trai

cresterea competitivitatii atractiilor turistice locale bazate pe unicitate, specific cultural si natural

atragerea in circuitul turistic a unor asezari din zone izolate, fara alte alternative de venituri (Rod, Raul Sadului, Talmacel)

mentinerea si dezvoltarea functiilor economice, ecologice si sociale ale padurilor din mediile rurale;

industria turistica coordonata si monitorizata eficient.

Tabel 6 Analiza SWOT -Turismul in Marginimea Sibiului

4. Masurile urmarite pentru dezvoltarea turismului in Marginimea Sibiului :

Domeniile conexe care influenteaza turismul din Marginimea Sibiului (infrastructura de acces si dotarile tehnice, mediul inconjurator, dezvoltarea rurala, piata fortei de munca, amenajarea teritoriului, comunicatiile, etc) vor fi analizate si permanent urmarite in relatia lor cu turismul.

Masura 1. Inventarierea, reabilitarea si conservarea capitalului si a infrastructurii turistice

Obiective specifice:

- repertorierea permanenta a resurselor turistice si a necesitatilor de dezvoltare;

- construirea,modernizarea,dezvoltarea,semnalizarea si intretinerea      infrastructurii turistice de baza si a resurselor turistice locale;

- dezvoltarea turismului de nisa (turism cultural, sportiv, agroturism, ecoturism

- conservarea patrimoniului cultural, istoric si etnografic.

A.     Inventarierea si diagnosticarea permanenta a resurselor cu potential turistic din judet:

Actiuni concrete:

colectare permanenta de date si informatii turistice (istorice, naturale, traditionale, unitati de cazare si agrement, etc);

constituirea si intretinerea unei baze unitare si publice de date si informatii asupra resurselor turistice;

analiza permanenta a necesitatilor de dezvoltare, modernizare, restaurare, semnalizare si conservare a resurselor turistice in context local, national si international, prin metode si instrumente specifice (diagnostice teritoriale, studii de fezabilitate);

realizarea de cercetari si studii periodice de piata: studii de diagnostic si fezabilitate, sondaje, chestionare, etc.

B.     Reabilitarea infrastructurii turistice generale:

Actiuni concrete :

- constructia, modernizareasi semnalizarea centrelor de informare turistica;

modernizarea si intretinerea spatiilor inconjuratoare unitatilor de cazare si obiectivelor turistice

constructia, modernizarea si semnalizarea toaletelor publice in zonele turistice;

constructia, modernizarea si semnalizarea parcarilor;

dezvoltarea de facilitati pentru persoanele cu handicap si semnalizarea acestora;

modernizarea si semnalizarea punctelor de intrare in Marginimea Sibiului;

modernizarea si dezvoltarea formelor de transport turistic;

constructia, modernizarea si semnalizarea locurilor speciale de campare;

constructia, modernizarea, dezvoltarea si semnalizarea bazelor de agrement;

constructia, modernizarea, diversificarea si semnalizarea structurilor de primire turistica de baza (cazare si masa);

constructia, modernizarea si semnalizarea locurilor de desfacere a produselor artizanale, mestesugaresti si a suvenirurilor;

dezvoltarea si semnalizarea satelor de vacanta si a satelor turistice.

C.     Reabilitarea infrastructurii turistice specifice tipurilor de turism practicate in Marginimea Sibiului :

In turismul montan:

constructia, modernizarea, dezvoltarea si semnalizarea partiilor de schi;

constructia, modernizarea si semnalizarea cabanelor de creasta;

constructia, modernizarea si semnalizarea refugiilor montane;

marcarea, semnalizarea si intretinerea traseelor de drumetie.

In turismul rural:

conservarea traditiilor si a produselor traditionale locale (agricole, artizanale, etc);

protectia si conservarea arhitecturii specifice mediului rural;

conservarea meseriilor traditionale;

valorizarea materiilor prime locale (lemn, sare, gheata, etc);

dezvoltarea micro-cazarilor in zonele rurale (in satele traditionale romanesti, in zonele cu potential silvic si cinegetic);

dezvoltarea activitatilor de descoperire si interpretare a patrimoniului natural, cultural si uman rural;

modernizarea, dezvoltarea si semnalizarea serviciilor conexe in mediul rural (dispensare, farmacii, ateliere pentru reparatii, etc).

In ecoturism:

dezvoltarea infrastructurii turistice a parcurilor naturale, a ariilor protejate si a celorlalte zone naturale.

In turismul sportiv:

constructia, modernizarea si semnalizarea bazelor sportive;

constructia, modernizarea si semnalizarea pistelor pentru cicloturism;

dezvoltarea sporturilor pe luciurile de apa;

modernizarea, dezvoltarea si semnalizarea centrelor de inchiriere a materialului sportiv;

sustinerea cluburilor sportive.

In turismul istoric si cultural:

restaurarea si semnalizarea monumentelor istorice, etnografice si cultural-artistice de importanta turistica.

crearea unei retele culturale in vederea promovarii turismului cultural..

elaborarea unor trasee tematice

In turismul de evenimente:

dezvoltarea infrastructurii turistice necesare pentru desfasurarea de evenimente cu importanta turistica.

Masura 2. Cresterea competitivitatii pe pietele nationale si internationale

Obiective specifice:

-rentabilizarea si diversificarea activitatii turistice;

-alinierea industriei turistice a Marginimii Sibiului la standardele de calitate si securitate internationale;

-extinderea sezonului turistic;

-promovarea unitara si diversificata a resursele turistice existente prin mijloace si instrumente de calitate.

Profesionalizarea si diversificarea serviciilor si produselor turistice:

Actiuni concrete:

imbunatatirea calitativa si permanentizarea produselor si seviciilor turistice existente;

initierea si dezvoltarea de noi produse si servicii turistice, cu respectarea identitatii locale;

sprijinirea logistica si informationala a intreprinzatorilor in turism;

dezvoltarea de pachete si circuite turistice tematice si diversificate;

formarea de retele de distributie pentru produsele si serviciile turistice;

dezvoltarea unui sistem de rezervare;

incurajarea uniformizarii nivelurilor calitative a produselor si serviciilor turistice si crearea de etichete de calitate;

incurajarea competitiilor de calitate destinate operatorilor si structurilor din turism;

incurajarea investitiilor pentru siguranta si sanatatea turistilor si a personalului;

incurajarea investitiilor in utilitati care contribuie la reducrea consumului public (surse de energie neconventinale - solare, eoliene)

Masura 3. Formarea resurselor umane

Obiective specifice:

- dezvoltarea si diversificarea structurilor si a tipurilor de formare in turism si sprijinirea adaptarii lor la cerintele pietei turistice;

- incurajarea formarii continue si practice pentru operatorii din turism;

-imbunatatirea calitativa a programelor de formare in turism;

- imbunatatirea practicilor de management turistic;

- satisfacerea nevoilor de formare ale operatorilor si structurilor din turism.

A.     Pregatirea si perfectionarea in turism (programe educationale institutionale):

Actiuni concrete:

spijinirea furnizorilor si institutiilor actuale de formare in turism pentru mentinerea si dezvoltarea calitativa si cantitativa a ofertei educationale;

dezvoltarea unor tipuri de formare integrate, care sa raspunda nevoilor de formare de pe piata turistica;

crearea unor noi forme de educare in turism;

dezvoltarea de proiecte scolare (lectii cu caracter aplicativ, activitati practice)

asiguarea posibilitatilor de formare practica (pentru cei ce se afla in formare - elevi, studenti, cursanti, dar si pentru cei ce initiaza si dezvolta afaceri in turism).

B.     Perfectionarea informala:

schimburi de experienta si informatii cu operatorii turistici si structurile organizate din tara si strainatate;

analiza practicilor internationale in turism (in mod special a celor europene);

editarea de ghiduri de bune practici in turism;

imbunatatirea managementului siturilor si obiectivelor turistice, a ariilor naturale protejate din Marginimea Sibiului.

Masura 4. Stimularea parteneriatului public-privat in turismul Marginimii Sibiului

Obiective specifice:

- crearea unui cadru de reflectie, dezbatere, decizie si actiune public-privat, voluntar, intre toate sectoarele cu importanta pentru turism;

- coordonarea initiativele de acelasi tip cu implicatie in turismul Marginimii Sibiului si monitorizarea lor;

- favorizarea si sustinerea initiativelor de asociere profesionala a factorilor implicati in turism;

- cresterea rolului Asociatiei Judetene de Turism Sibiu de coordonator al parteneriatelor in turism.

A.     Formarea unui cadru de reflectie, dezbatere si actiune:

Actiuni concrete:

colaborarea cu structurile responsabile de planificarea si implementarea politicilor conexe turismului (infrastructura, mediul inconjurator, dezvoltare rurala, resurse umane, dezvoltarea economica, piata fortei de munca, comunicatii, IT, amenajarea teritoriului, etc) pentru rezolvarea problemelor interdisciplinare importante in dezvoltarea turismului din Marginimea Sibiului

organizarea unor grupuri de lucru intersectoriale si intrasectoriale care sa dezbata aspecte din turism (formare, informare, colaborare, derulare de proiecte etc)

organizarea de intalniri periodice: seminarii, grupuri tehnice de lucru, forumuri, conferinte, intalniri informale de partajare a experientelor;

indentificarea si colaborarea cu experti locali, regionali, nationali si internationali si implicarea acestora in proiecte (promovare, conservare, infrastructura, mediu );

organizarea operatorilor si structurilor de acelasi tip in asociatii profesionale de turism;

participarea publica la formularea initiativelor legislative in turism;

B.     Actiuni parteneriale de informare destinate operatorilor, structurilor si institutiilor implicate in turism :

crearea unei retele de informare permanente intre toti partenerii si colaboratorii intrasectoriali si intersectoriali (noutati, practici, surse de finantare, etc);

realizarea unor campanii publice de informare.

Masura 5. Dezvoltarea si permanentizarea actiunilor de monitorizare si control in turism.

Obiective specifice:

-dezvoltarea si integrarea de practici si instrumente eficiente de monitorizare si control;

-cresterea responsabilitatii Asociatiei Judetene de Turism Sibiu in monitorizare si control in industria turistica a Marginimii Sibiului

-descurajarea practicile ilegale.

Actiuni concrete:

crearea si utilizarea unui sistem de indicatori;

monitorizare prin dialog permanent cu asociatiile profesionale active in turism si administratiile locale din judet si din tara

monitorizare in mass-media;

intalniri periodice de monitorizare si informare intre operatorii si structurile active in turismul Marginimii Sibiului ;

elaborarea de rapoarte periodice de monitorizare si control;

utilizarea formelor de audit pentru monitorizarea standardelor de calitate

monitorizare periodica a grupurilor de lucru sectoriale.

CAPITOLUL 6

PROMOVAREA TURISMULUI IN MARGINIMEA SIBIULUI

Agroturismul din tara noastra se afla intr-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale atat pe piata romaneasca, cat si pe cea internationala. Pana acum promovarea agroturismului s-a facut intr-o masura relativa pe piata interna, dar mult mai important este faptul ca trebuie popularizat conceptul, argumentand ca un astfel de turism este accesibil in Romania.

Pentru a putea valorifica prin turism centrele rurale din Marginimea Sibiului, au fost propuse, in lucrarea de fata, modernizari si/sau reabilitari ale infrastructurii, amenajarea unor structuri de primire turistica si echipare edilitara. Produsul turistic se va situa la nivelul cerintelor europene in materie si va fi sustinut de o promovare adecvata pentru a putea face fata concurentei.

Acest produs turistic si bineinteles promovarea lui au fost neglijate in ultimii ani, conducand la pierderea unor valori prin lipsa de protectie, la ignorarea potentialului activitatii de turism din zona si in general la pierderea unor venituri potentiale. Consideram ca prin acordarea atentiei cuvenite, centrele rurale valorificate prin turism din Marginimea Sibiului vor putea contribui la o relansare a turismului romanesc.

Reperele campaniei publicitare a noului produs turistic „Descopera Marginimea Sibiului”

Patrunderea pe piata turistica a satelor din Marginimea Sibiului necesita adoptarea unei conceptii de marketing in lansarea si includerea lor in circuitul turistic. in acest sens, se are in vedere elaborarea unor strategii de promovare bine fundamentate, adaptate atat la specificul cererii, cat si la caracterul si continutul noului produs.

Promovarea trebuie sa creeze un sistem de comunicatie cu forme variate de informare si stimulare a turistilor menite sa prezinte serviciile oferite in zona montana, producand modificari favorabile in mentalitatea si obiceiurile de consum ale produselor turistice aferente agroturismului.

Primul pas in elaborarea unui program de publicitate il reprezinta stabilirea obiectivelor care sa corespunda deciziilor referitoare la piata - tinta, pozitionarea marcii si mix-ul de marketing. Toate acestea definesc scopul final pe care campania de promovare, ca o componenta a programului de marketing, trebuie sa-l atinga.

Introducerea pe piata a unui nou produs presupune rezolvarea urmatoarelor probleme:

stabilirea publicului tinta, stabilirea obiectivelor de marketing si de comunicare si construirea strategiei de actiune pentru campania publicitara.

Stabilirea publicului tinta

Segmentarea publicului tinta (targetarea de masa) a unei campanii de fata este o strategie folosita pentru a decide care este publicul cel mai potrivit pentru comunicarea acestui produs de promovat. Sunt multe beneficii ale impartirii publicului tinta, principalele fiind: simplificarea comunicarii (este mai usor sa te adresezi unui grup mai restrans de public, mai ales daca ei au multe caracteristici in comun), gasirea unor nise (segmentarea permite identificarea unor piete nesatisfacute) si eficientizare (segmentarea reprezinta un mod de folosire mai eficienta a resurselor prin concentrarea pe segmentele cele mai potrivite pentru acest produs turistic de a-l promova).

Segmentele propuse ale publicului tinta pentru campania de promovare a produsului turistic „Descopera Marginimea Sibiului' sunt:

-grupul tinta strategic - descrierea psiho-demografica a target-ului produsului vizat promovarii:

• familii cu copii (25 - 85 ani);
• practicanti ai sporturilor de iarna;
• mediul de provenienta: urban;
• venit mediu si inalt.

- grupul tinta secundar:

• specialisti in domeniul vanatorii si pescuitului;
• oameni de afaceri care provin din localitatile judetului Sibiu, dar si din judetele limitrofe.

Stabilirea obiectivelor de marketing si de comunicare in cadrul promovarii turistice

Obiective de marketing:

cresterea circulatiei turistice in zona;

dezvoltarea sectorului privat prin activitati conexe care vor sustine activitatea de turism - atragerea de investitii in satele din Marginimea Sibiului

dezvoltarea economica a zonei prin cresterea proportionala a veniturilor

din turism, avand in vedere cresterea estimata a numarului de turisti;

cresterea locurilor de munca in turism;

dezvoltarea zonala si imbunatatirea nivelului de trai al locuitorilor zonei.

Obiective de comunicare:

pe termen scurt

informarea pietei turistice despre existenta satelor turistice din Marginimea Sibiului;

definirea imaginii acestui nou produs turistic;

amplificarea activitatii turistice din judetul Sibiu, mai ales dezvoltarea agrementului din centrele rurale si statiunea montana Paltinis;

atragerea preferintelor turistilor pentru aceste zone turistice din Muntii Cindrel.

pe termen mediu si lung

mentinerea numelui de marca a zonei turistice din Marginimea Sibiului in
atentia publicului tinta si promovarea imaginii centrelor rurale din

aceasta zona, astfel incat acestea sa devina atractiile reprezentative ale Romaniei;

construirea unei imagini de marca solide pentru publicul tinta care sa
plaseze centrele rurale din Carpatii Meriodionali in lista lor de optiuni pentru destinatii turistice

acest produs turistic sa valorifice pe de o parte potentialului turistic local,
iar pe de alta parte sa dea o sansa de afirmare si dezvoltare globala a

regiunii;

castigarea si extinderea pietei agroturistice din Romania;

Romania trebuie sa investeasca in dezvoltarea de programe pentru
castigarea pietei turistice interne si a pietelor externe traditionale din
Europa.

Ca o concluzie, obiectivele de comunicare urmaresc crearea notorietatii marcii si prezentarea avantajelor produsului agroturistic, imbunatatirea imaginii centrelor rurale din aceasta zona, castigarea unei pozitii mai bune in ierarhia domeniului turistic si fidelizarea turistilor de pe cele doua piete: interna si externa.

Generarea mesajelor de comunicare

Marginimea Sibiului are nevoie de o promovare turistica ce trebuie adaptata in sensul transmiterii de mesaje menite sa informeze publicul tinta asupra punctelor de atractie, sa le dezvolte o atitudine pozitiva in ceea ce priveste imaginea acestei regiuni turistice.

Mesajul reprezinta ideea care sta la baza comunicarii si trebuie sa tina seama de publicul vizat si de obiectivele publicitatii (felul raspunsului sugerat de mesaj celor care-l receptioneaza). Pentru a alege mesajul de comunicare, acesta trebuie sa aiba trei caracteristici: sa aiba un inteles scotand in evidenta avantajele care fac produsul mai interesant pentru publicul tinta, sa fie distinct, comunicand publicului prin ce se impune produsul in fata marcii concurente si sa fie credibil.

Conceptul de publicitate a produsului turistic „Descopera Marginimea Sibiului' este fondat pe personalitatea marcii - de aici si o varietate de sloganuri:

Vacanta petrecuta in Marginimea Sibiului este o placere

Marginimea Sibiului - odihna si distractia sunt garantate

Vacanta la tara: confort si relaxare

Confortul si relaxarea „se simt bine” la noi - Marginimea Sibiului

Construirea strategiei de actiune a campaniei publicitare

Campania de promovare agresiva a noului produs turistic trebuie integrata in strategiile de comunicare, mizand pe simplitate si usurinta in descifrarea mesajului, pe crearea unei situatii familiare cu care oricine se poate identifica.

Campania publicitara este axata in special pe un „front publicitar' combinat: campanie de imagine (construirea unei imagini consistente care sa trezeasca interesul publicului tinta si sa

Tabel 7 Analiza SWOT a marcii produsului turistic „Descopera Marginimea Sibiului”

creasca increderea, preferinta fata de acest produs turistic complex) si campanie de relatii publice (campanii tactice - comunicarea pe perioade scurte a ofertelor speciale sau a evenimentelor care au loc in cadrul centrelor rurale din Marginimea Sibiului

Din analiza elementelor de mai sus se poate trage o concluzie - Romania trebuie sa investeasca in dezvoltarea de programe pentru recastigarea pietei turistice interne si a pietelor externe traditionale din Europa, precum si a altor piete netraditionale.

Elaborarea campaniei promotionale combinate pentru produsul turistic complex „Descopera Marginimea Sibiului'

Acest produs turistic complex trebuie promovat prin intermediul unei marci puternice bazate pe intelegerea consumatorului, incluzand elemente executionale - mijloace si instrumente de lucru ale politicii promotionale. Programul de promovare creat este eficient in domeniul comunicarii integrate si este construit pe idei creative, elementul central al acestei comunicari, fiind „marca'.

Planul de comunicare a produsului turistic „Descopera Marginimea Sibiului' trebuie adaptat in sensul transmiterii de mesaje menite sa informeze publicul tinta asupra caracteristicilor produsului turistic si asupra naturii specifice a elementelor, sa le dezvolte o atitudine pozitiva catre imaginea acestei regiuni turistice.

Integrare de forma - utilizarea unui element vizual cheie in toate mediile de comunicare

Integrarea de fond - comunicarea aceluiasi mesaj esential si acelorasi idei creative in toate mediile

Integrarea temporala activitatile se vor sustine una pe alta intr-un interval temporal bine definit

Pentru atingerea obiectivelor de comunicare propus sunt trasate intr-un plan de campanie pe doua directii:

„PULL” - componenta campaniei care atrage publicul catre produsul turistic prin intermediul mass media facandu-se la nivelul publicitatii clasice - televiziune, presa, radio, panotaj stradal (obiectivul ei principal de comunicare este construirea imaginii marcii);

„PUSH” - componenta campaniei care impinge produsul catre publicul tinta se face la nivelul publicitatii neconventionale - materiale promotionale, evenimente, activitati relatii cu publicul, manifestari promotionale (obiectivul ei principal de comunicare este construirea imaginii marcii, iar obiectivul ei secundar este sprijinirea si mentinerea numelui de marca).

Prezentare media

Activitati media campanie de popularizare a imaginii produsului turistic

Obiective media:

• Expunerea continua a mesajului publicitar prin intermediul modalitatilor concrete de promovare: televiziune, presa, radio, outdoor, publicitate interioara
• Crearea notorietatii produsului turistic
• Expunerea mesajului publicitar unui cat mai mare procent din publicul tinta, la o frecventa medie de vizualizare

Strategie media

MIX-UL DE MEDIA este combinatia optima de canale prin care se va comunica mesajele. Categoriile de media care se pot utiliza in aceasta campanie de promovare
sunt: televiziunea, presa scrisa, outdoor, internet si direct mail. Mix-ul de media este
determinat de consumul de media al publicului tinta, tipul mesajului, strategia de
comunicare si de bugetul campaniei.

Mediul de informare care influenteaza in cea mai mare masura consumatorul in Romania este televiziunea

Pentru atingerea obiectivelor stabilite, recomandam folosirea televiziunii ca principal suport media, aceasta fiind cea mai eficienta cale de atingere a grupului tinta.

Televiziunea ofera posibilitati excelente de comunicare a mesajului publicitar, avand cel mai mare impact asupra populatiei, oferind in acelasi timp o combinatie completa intre vizual, sunet si emotii.

Ca suport media de sustinere a campaniei TV recomandam si folosirea presei. Prin intermediul cotidianelor ce se adreseaza publicului tinta vom atinge persoanele care obisnuiesc sa priveasca mai putin programele TV. Presa ofera posibilitatea de a da informatii despre produse, mai mult decat un spot TV, iar prin calitatea imaginii si a graficii se poate induce in mintea consumatorului dorinta de cumparare a produselor turistice.

Radioul constituie un alt suport al publicitatii media care acopera in mod rapid si cu regularitate cea mai mare a publicului. Pentru a cuprinde intreaga gama de mijloace media, radioul asociaza mesajul publicitar cu emisiunile in cadrul carora este difuzat, imaginea acestora fiind transferata asupra produsului promovat.

Panourile publicitare (outdoor) completeaza campania de comunicare datorita expunerii 24 de ore din 24 fiind o prezenta ce nu poate fi evitata. Publicitatea pe panourile stradale este intr-o continua crestere si tinde sa devina din ce in ce mai sofisticata

Tactici media care permit realizarea informarii si indeplinirea obiectivelor propuse:

• Tactici media - TV

Campania TV va fi de tip 'flighting', adica mesajul va fi expus pe toata perioada campaniei publicitare dar frecventa de inserare a spoturilor va varia.

Posturile TV propuse pentru inserarea spoturilor sunt: TV Romania 1, PRO TV, ANTENA 1 si DISCOVERY (Adventure & Travel). Sunt alese aceste televiziuni datorita acoperiri teritoriale (TV Romania 1), datelor de audienta mare (PRO TV, ANTENA 1) si asigurarea unei frecvente de expunere nationala si internationala (DISCOVERY - Adventure & Travel).

Folosind aceste patru canale TV asiguram atat o acoperire foarte mare din publicul tinta, cat si un nivel mare de expunere a mesajului publicitar.

Strategia de campanie trebuie sa cuprinda o acoperire corecta, echilibrata si mai ales eficienta a tuturor spatiilor, evident pentru a atinge tintele pe care le reprezinta audientele lor standard.

Reclama desi va fi expusa continuu, posturile TV pe care le vom folosi vor alterna, asigurand in acest fel expunerea continua a consumatorului la mesajul publicitar.

Reclamele vor fi plasate in orele de maxima audienta pentru publicul tinta (16.00 - 23.00), precum si in programele ce trateaza ca subiect: istorie, geografie, turism.

Ca programe, inserarea reclamelor vor fi in stiri, meteo, filme, talk show-uri si in alte emisiuni specializate (turism, cultura).

Selectie media:

• TV Romania 1

-singurul post public

-acoperirea teritoriala cea mai mare (cea. 87%)

-programele sunt continuu imbunatatite inregistrandu-se o crestere a audientei de la an la an

• PROTV

-post privat

-cca. 55% acoperirea teritoriala

- numarul 1 in topul audientei

-cel mai dinamic si modem canal de televiziune din Romania

-programele sunt de calitate: stiri, concursuri, sport, filme, programe pentru copii

• ANTENA 1 TV

-post privat

-cca. 45% acoperirea teritoriala

-relansare - programele sunt imbunatatite continuu, productiile locale bucurandu-se de un real succes

Propuneri de creatie:

emisiuni matinale in perioada campaniei promotionale realizate in fiecare sat turistic din Marginimea Sibiului (PROTV)

emisiuni intersactive la televiziunile locale (TV Eveniment, PROTV Sibiu etc)

Tactici media - presa

Recomandam folosirea publicatiilor care au audienta mare, tiraj mare si care se adreseaza publicului tinta. Aceste publicatii sunt: cotidianele zilnice Adevarul,
Romania Libera, Libertatea, cotidiane saptamanale (Formula AS), reviste care se
adreseaza publicului tinta (Vacante si Calatorii, Romania Pitoreasca, Lumea
Magazin, Almanahuri).

Tactici media - radio

Excelent mijloc de transmitere a mesajului catre publicul tinta datorita faptului ca posturile de radio „Romania 1', „Romania Tineret', „Europa FM' au un public fidel, bine determinat si asigura transmiterea acestui mesaj si catre publicului aflat in autovehicule. Pentru a difuza mesajul pe posturile de radio alegem orele de dimineata si de pranz.

Tactici media - publicitate interioara

Postere, afise, pliante de prezentare - se vor expune in centrele rurale din Marginimea Sibiului, in resedintele judetelor din tara si municipiul Bucuresti (in
unitati culturale, hoteluri, agentii de turism, farmacii, spitale, alte centre medicale,
in interiorul mijloacelor de transport urban, gari si aeroport), care trebuie sa contina ilustratii iar textul sa fie concis, persuasiv si informativ.

Tactici media - panotaj stradal

Se vor realiza panourile de durata (3 luni), realizate pe suporturi dure (lemn) si se vor viza spatiile de circulatie pietonala si auto, la intrarea in localitatile vizate

O conditie de baza pentru eficienta unei campanii de publicitate prin afisaj o reprezinta asigurarea vizibilitatii.

Tactici media - publicitate prin intermediul Internetului

In cazul internatului, principalul mijloc de promovare este site-ul. Acesta practic ofera o imagine virtuala a produsului turistic promovat si asigura legatura facila cu publicul tinta. Site-ul produsului poate oferi si un instrument puternic de relatii cu publicul.

Alte mijloace de promovare pe Internet sunt comunitatile online ale
publicului prin liste de discutii, chat-uri, newslettere. Acestea se construiesc de
obicei, tot in jurul site-ul produsului. De asemenea, prezenta site-ului in

motoarele de cautare este o forma de promovare eficienta.

Principalele forme de publicitate a produsului turistic: bannere, direct-emalingul, ferestrele pop-up se pot realiza pe site-uri de internet specializate pe turism (vww.mturism.ro, www.turism.ro www.infotravelromania.ro www.turisminfo.ro, www.romaniatourism.com www.sibiu.ro . Cele mai evidente sunt bannere care seamana cu cele din publicitatea outdoor, dar exista si o mare diferenta fata de mijloacele clasice de publicitate.
Aceasta inseamna ca cel expus la reclama poate interactiona cu ea si obtine
informatii suplimentare despre produsul turistic. Interactivitatea este diferenta care ofera putere si importanta atat de mare promovarii si publicitatii pe internet.

Manifestari si materiale promotionale

In ultimii ani, activitatile de publicitate neconventionala au dovedit ca au un impact din ce in ce mai mare, datorita implicarii directe a consumatorului. Obiectivul principal de comunicare este construirea imaginii marcii, iar obiectivul ei secundar, sprijinirea continua a acestei imagini. Pentru a le atinge, ea trebuie sa contina:

participarea la manifestari cu caracter expozitional se realizeaza prin
organizarea de pavilioane sau standuri proprii la targuri de turism, expozitii de
fotografii, saloane nationale si internationale

afisele si pliantele se vor distribui si cu ocazia manifestarilor promotionale

calendare personalizate
-agende personalizate

materiale promotionale la punctele de vanzare - CD-uri cu prezentarea
localitatilor, ambalaje, felicitari, pixuri, agende, calendare, ghiduri,
harti, semne de carte etc, cu imagini legate de zona sau inscrisuri sugestive.

CONCLUZII

Marginimea Sibiului este o zona cu o valoare turistica deosebita, prin frumusetea peisajului, dar mai ales prin valorile etnoculturale pe care le poseda.

Pozitia in centrul tarii, intr-o zona destul de accesibila pentru populatia din zonele aflate in apropiere, ii sporesc atractivitatea turistica. Cu toate ca exista structuri de primire turistica in zona, majoritatea de tipul pensiunilor turistice, activitatea turistica se desfasoara doar pe perioada sezonului cald, din lipsa agrementului, a infrastructurii de acces care nu asigura siguranta circulatiei pe toata perioada anului.

Dezvoltarea turistica a zonei nu a fost stimulata datorita lipsei infrastructurii de acces si a costurilor ridicate pentru realizarea lor, acestea fiind o piedica in atragerea de investitii private

Lipsa structurilor turistice de agrement (partie de schi, transport pe cablu) realizate la standarde competitive, a determinat stoparea dezvoltarii turistice firesti a zonei si functionarea ei sezoniera cu precadere in perioada sezonului cald.

Statiunile concurente (Valea Prahovei) se afla la distante mari fata de zona studiata, fiind mai greu accesibile din punctul de vedere al potentialilor clienti din judetele Sibiu si Alba, dar si judetele invecinate.

Printr-o promovare eficienta si competitiva la nivel national si international, in zona analizata vor fi atrase importante fluxuri de turisti, dirijate in prezent spre alte destinatii turistice, conducand la castigarea si extinderea pietei turistice montane, dar si la cresterea cererii turistice interne si internationale.

BIBLIOGRAFIE

1.     Badea L., Caloianu N., Dragu Gh. (1979), Judetul Sibiu, Editura Academiei

2.     Badea L., Josan N., (1979), Sibiu- Ghid Turistic al Judetului, Editura Sport-Turism, Bucuresti

3.     Buckley R., (2006) Adventure tourism, MRM Graphics Ltd, Winslow

4.     Bucur C. (1997), Noi dovezi etno-lingvistice ale permanentei populatiei autohtone in Marginimea Sibiului, Repere Sibiene, Sibiu

5.     Buza M., Hozac I. (1985), Valea Sebesului, Editura Sport-Turism, Bucuresti

6.     Candea M, Erdeli G., Simon T. (2000) ROMANIA. Potential turistic si turism, Editura Universitatii, Bucuresti

7.     Candea M, Bran F. (2001) Spatiul geografic romanesc. Organizare-Amenajare- Dezvoltare, Editura Economica, Bucuresti

8.     Conea I. (1965), Margini si margineni, SSG , III, Bucuresti

9.     Conea I. (1982), Plaiuri carpatice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

10.  Cristureanu C., Baron P. (1987), Economia Turismului, A.S.E, Bucuresti

11.  Erdeli G., Candea M, Braghina C, Costachie S, Zamfir D. (1999) Dictionarul de geografie umana, Editura Corint, Bucuresti

12.  Erdeli G., Istrate I. (1996) Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitatii Bucuresti

13.  Erdeli G., Gheorghilas A., (2006) Amenajari Turistice, Editura Universitara, Bucuresti

14.  Geletu M (1997) Muzee si case memoriale ale scriitorilor, Editura Aldin, Bucuresti

15.  Ielenicz M., Comaneascu L. (2006), Romania-potential turistic, Edit. Universitara, Bucuresti

16.  Ionescu I. Turismul fenomen socio-economic si cultural, Editura Oscar Print, Bucuresti

17.  Irimie C. (1985), Marginimea Sibiului, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti

18.  Istrate I, Bran. F (1996), Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti

19.  Matei I, Mihailescu E., (1985) Satul Romanesc, Editura Academiei RSR, Bucuresti

20.  Matei E. (2004) Ecoturism, Editura Top Form, Bucuresti

21.  Neacsu N., Cernescu A. (2002), Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti

22.  Neacsu N. (2000), Turismul si dezvoltarea durabila , Editura Expert, Bucuresti

23.  Voicu V. (1984) Marginimea Sibiului – Aspecte geografice, Studii si cercetari, Seria Geografie, XXI, Bucuresti

24.  Anuarul Statistic al Romaniei (2005,2006), Institutul National de Statistica, Bucuresti

25.  *** (1972-1979)- Atlas R.S Romania, Institutul de Geografie, Editura Academiei, Bucuresti

26.  *** (1983-1987)- Geografia Romaniei, vol. I, II, III, Editura Academiei, Bucuresti

27.  *** (1991-2007)- Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Bucuresti

28.  *** (1994)- Recensamantul general al populatiei si locuintelor din 7 ianuarie 1992, Comisia Nationala pentru Statistica, Bucuresti

29.  *** (2003)- Recensamantul populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002, vol. I, II, Institutul National de Statistica, Bucuresti

30.  Studii asupra viitorului turismului in judetul Sibiu, elaborat de Frederic Kervern, expert Departamentul de economie si Amenajarea Teritoriului – Consiliul General al Departamentului Ille-et-Villaine, Franta, 18-23 Martie 2005

31.  Program de Dezvoltare Durabila a Turismului din Judetul Sibiu 2000-2004, document programatic elaborat de un colectiv desemnat de Conducerea Executiva a Consiliului Judetean Sibiu; beneficiar: Consiliul Judetean Sibiu

32.  “Raport privind starea mediului pe anul 2005 in judetul Sibiu”, Agentia regionala de protectia mediului Sibiu

33.  ”Breviar statistic - judetul Sibiu”, Institutul National de Statistica, Directia Judeteana de Statistica Sibiu, tiparit la D.J.S. Sibiu, 2003, Sibiu;

34.  ”Planul de amenajare a teritoriului judetului Sibiu”, Institutul National de Cercetare –Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea Teritoriului, vol I, II si III, 2003, Bucuresti;

35.  Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii generale si de turism in arealul turistic Marginimea Sibiulu-Valea Sebesuluii (2005), Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Turism, Bucuresti

36.  Valorificarea patrimoniului cultural al judetului Sibiu prin turism (2005), Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Turism, Bucuresti

Site-uri consultate in intervalul 15 aprilie-30 mai 2008:

www.sibiu.ro

http://www.cjsibiu.ro

http://ruraltourism.ro

http://www.muzeulastra.ro/proiecte/sibiu2007.php

http://www.incogniterra.org/pages/tiles/stories/marginimea/story_marginimea_ro.jsp

http://www.sibiu.djc.ro

http://www.cimec.ro/Monumente/UNESCO/UNESCOro/index2C11.htm

www.insse.sibiu.ro

Anexa I Marginimea Sibiului - Monumente istorice recunoscute de Ministerul Culturii si Cultelor