Decizia de infiintare a unei unitati economice este influentata in mod capital de posibilitatile oferite de arealul geografic in interiorul caruia se doreste a se investi.

Totusi importanta locului de amplasare nu trebuie exagerata,ea depinzand in cele din urma de natura afacerilor pe care urmeaza sa le dezvolte respectiva unitate economica.

Pe langa avantajele de natura psihosociologica demonstrate deja de practica in domeniu, munca la domiciliu scuteste angajatorul de o serie de cheltuieli generate de locul de munca respectiv.

Activitatile de natura comertului en-detail, en-gros, precum si productia de bunuri si servicii (altele decat cele in care poate fi practicata munca la domiciliu) necesita un studiu atent al modului in care vor fi localizate, de cele mai multe ori amplasamentul devenind in timp un activ necorporal deosebit de valoros.

Crearea unei afaceri este un proces destul de laborios, influentat in mod hotarator de legislatia existenta in domeniu.

Uneori hatisul legislativ este de natura sa descurajeze libera initiativa, care trebuie deci garantata nu numai prin Constitutie, ci si prin orice alt act normativ emis ulterior.

Procesul de creare a unei unitati economice de la procedurile administrative initiale si pana la incasarea primelor venituri, este de cele mai multe ori laborios.

O societatetrebuie organizata conform ultimelor descoperiri din domenioul stiintei managementului , astfel incat societatea in sine sa-si atinga obiectivele pentru care a fost creata, iar functionarea ei sa urmeze un curs firesc.Organizarea structurala a unei societatise concretizeaza in gruparea functiunilor, activitatilor, atributiilor si sarcinilor conform unor criterii bine definite, totul in vederea realizarii obiectivelor prioritare ale societatii.

Obiectivele productiei societatilor pot fi sintetizate astfel:

sa acopere in totalitate CANTITATEA ceruta de piata;

sa asigure in intregime CALITATEA impusa de piata;

sa respecte intotdeauna termenele de LIVRARE;

sa respecte intocmai regulile EFICIENTEI economice (sa fie profitabila atat la nivel general, cat si la nivel de produs);

Inainte de a introduce un produs in structura desfacerilor este bine sa efectuam un studiu intemeiat al cererii pentru un asemenea produs.Acest studiu de marketing sau studiu de piata trebuie sa raspunda urmatoarelor intrebari legate de noul produs ce se doreste a fi scos pe piata externa:

Ce cosumatori vor utiliza acest produs?

Care este varsta, resedinta si ocupatia acestor consumatori?

Cati dintre consumatori vor ignora acest produs pentru ca il considera foarte scump?

Oare pretul noului produs este mai redus decat al produselor de acelasi tip si aceeasi intrebuintare existente pe piata?

Poate, oare, produsul respectiv sa concureze cu succes piata produselor de acelasi gen, din punct de vedere al calitatii, stilului sau serviciilor oferite?

Care este cererea prezenta pentru acest tip de produse?

Ce fel de intrebuintare are produsul respectiv in viata de zi cu zi a consumatorilor: permanenta sau ocazionala?

Cum va evolua cererea pentru acest tip de produs in viitorii 5-10 ani si care sunt argumentele acestei evolutii?

Introducerea unui nou produs pe piata externa este o operatiune foarte riscanta si foarte costisitoare. Pentru a reduce la minim acest risc si pierderile ce pot aparea in situatia unui esec este necesar ca firma sa efectueze un studiu aprofundat de piata in principalele zone comerciale unde doreste sa desfaca acest produs.

Intrucat majoritatea societatilor nu dispun de personal calificat in acest domeniu este bine ca acest studiu de piata sa fie incredintat unei firme specializate in acest sens.

Demersul nostru privind analiza rentabilitatii unei afaceri trebuie sa fie precedat in mod obligatoriu de o decantare lucida si logica a teoriilor economiei clasice privind "sursele" de formare ale profitului.

O prima teorie clasica o regasim in conceptia lui Adam Smith profesor al Universitatii din Glasgow si autor al celebrei opere "Avutia Natiunilor". Conform acestei teorii o forta motrice a societatii omenesti o reprezinta interesul pur egoist al fiecaruia dintre ei interes care determina actiunile fiecarui om spre maximizarea castigurilor sale.

Pe langa interesul egoist, Adam Smith identifica un alt factor in masura sa impiedice scoaterea la mezat a societatii de catre indivizi pusi pe capatuiala: concurenta.

Meritul fundamental al acestui mare ganditor rezida insa intr-o descoperire remarcabila pentru acea vreme, si anume faptul ca mecanismul pietei libere reprezinta un sistem autoreglator care permite asigurarea regulata cu bunuri a societatii.

Mecanismul de piata regleaza si sanctioneaza automat fiecare abatere de la regula general admisa, fara interventia organismelor de planificare sau control.

Un alt punct de vedere interesant asupra sursei profiturilor l-a exprimat celebrul economist Joseph Alois Schumpeter (1883-1950).

Conform ideilor lui Schumpeter: "profiturile nu provin din exploatarea muncii sau din castigurile capitalului, ele apar intr-o economie statica atunci cand fluxul circulant inceteaza sa-si urmeze mersul sau rutinizant".

Profitul apare ca o rezultanta a capacitatii inovative a unei societati, inovatia permite fie producerea unor noi bunuri, fie producerea celor existente la costuri de productie mai reduse.

Afacerile sunt activitati orientate spre obtinerea de profituri, deoarece nimic nu poate sustine existenta si dezvoltarea acestui tip de activitate decat rentabilitatea.

In aceste conditii, la nivelul unei afaceri, patronul, administratorul, actionarii sau asociatii trebuie sa analizeze cu deosebita atentie rentabilitatea propriei afaceri, atat rentabilitatea proiectata sub forma de strategii, cat si rentabilitatea realizata, ca o rezultanta directa a celei dintai.

In dictionarul limbii romane contemporane notiunea de rentabilitate este definita astfel: "rezultat financiar al unei activitati economice, concretizat in obtinerea unor venituri care depasesc cheltuielile".

Obtinerea regulata de rezultate financiare favorabile confera unitatii economice avantaje, iar pe termen lung duce la performanta economica .

In termeni strict economici, prin rentabilitate intelegem capacitatea unei societati de a genera profit.

Profitul este efectul desfasurarii unei activitati economice rentabile, el atestand functionarea corespunzatoare a sistemului unitate economica.

Cel mai vizibil si urmarit efect este tocmai profitul, atat in varianta sa bruta (inaintea impozitarii), cat mai ales ca profit net ce ramane la dispozitia actionarilor sau asociatilor principali ai afacerii.

Trebuie sa evitam mereu judecarea eficientei economice prin prisma masei valorice a profitului (brut sau net), deoarece foarte multe unitati economice obtin profit fara a respecta corelatia de eficienta dintre efect si efort.

Activitatea de export

Pozitia actuala a industriei -de confectii si textile- romanesti in raport cu C.E. Evaluari in abordarea sectoriala.

Subsectorul de confectii-textile este unul dintre sectoarele dinamice ale industriei romanesti, cu prioritate cel de confectii, care a reusit sa-si pastreze in mare masura un grad dinalt de competitivitate, ceea ce a facut ca produsele romanesti din acest domeniu sa reprezinte 4,4% din importul Uniunii Europene (in principal in Germania si Italia). Exportul sectorului a reprezentat in anul 2001 o pondere de 26,3% din exportul total realizat pe economie, iar importul, 15,3% din total import, determinand o balanta pozitiva a sectorului si, deci, posibilitatea de a-si sustine importurile proprii prin exporturi. Productia ramurii textile-confectii realizata in anul 2001 a reprezentat 8,6% din productia industriei nationale. Numarul de angajati in acest sector reprezinta 19% din totalul personalului angajat in industrie. Din punctul de vedere al structurii proprietatii, circa 90% din totalul societatilor comerciale din sector sunt privatizate, dintre care 85% in subsectorul textile si 99,5% in subsectorul confectii.

In ultimii 11 ani in aceste domenii s-au investit circa 1.335 milioane $ (din care 720 mil.$ din surse proprii ale agentilor economici-inclusiv credite garantate de stat in valoare de 31 mil.$ si 615 mil.$ surse atrase de la investitori straini).

Diagnoza realizata a pus in evidenta faptul ca sectorul industrial de confectii textile este competitiv, avand urmatoarele puncete tari:

a)      nivel ridicat de performanta;

b)      grad inalt de privatizare;

c)      pondere mare a exportului;

d)      acoperirea importului prin export propriu;

e)      gradul ridicat de calificare a fortei de munca;

Analiza: Culegere de probleme la matematica: polimeri, fractionarea, reactia de polimerizare Referat: Teorema paralelelor taiate de o secanta

f)       traditia indelungata ca producator si furnizor de produse de imbracaminte pe cele mai exigente piete externe;

g)      nivelul ridicat de competitivitate a produselor destinate exportului.

Sectorul industrial de confectii imbracaminte este o componenta a economiei nationale generatoare de aport valutar, de dezvoltare regionala echilibrata, de stabilitate sociala si un mediu propice formarii initiativei particulare. Acest sector industrial are capacitatea de a se dezvolta in continuare.

Strategia de dezvoltare a industriei de confectii prevede dezvoltarea acestui sector industrial cu un ritm mediu anual de peste 8%, ceea ce va asigura cresterea volumului de export al ramurii cu circa 120 milioane $/an, crearea de noi locuri de munca si cresterea aportului la P.I.B.

Subsectorul industrial de produse textile este potential competitiv, putand deveni performant, in conditiile asigurarii surselor de finantare necesare retehnologizarii-modernizarii, neglijat datorita dezvoltarii productiei de tip LOHN pentru industria confectiilor textile.

Acest sector industrial prezinta urmatoarele puncte slabe:

ramanerea in urma din punct de vedere tehnic si tehnologic in subsectoarele primare datorita dotarii neperformante;

insuficienta resurselor financiare necesare modernizarii capacitatilor de productie viabile si dezvoltarii de noi capacitati;

decalajul tehnologic fata de tarile dezvoltate.

Dezvoltarea activitatii economice a celor doua subsectoare se estimeaza ca va fi diferentiata in perioada 2002-2004 astfel:

subsectoare producatoare de confectii, tricotaje si ciorapi vor cunoaste ritmuri mai mari de crestere (8.1%);

subsectoarele producatoare de fire si tesaturi vor cunoaste ritmuri mai mici de crestere (3%) ca urmare a unor actiuni de restructurare si redimensionare a capacitatilor la nivelul cererii pietei.

In ceea ce priveste armonizarea legislativa cu cea a Uniunii Europene in acest domeniu aceasta este deja realizata.

<< Hotararea Guvernului Romaniei - art.nr.657/20.06.2002 privind aprobarea Politicii Industriale a Romaniei si a Planului de actiune pentru implementarea politicii industriale a Romaniei. >>

CAP. II. CONSTITUIREA SI INREGISTRAREA SOCIETATII

In conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale si ale Legii nr.26/1990 privind Registrului Comertului, in vederea constituirii societatii " FLOYD" SRL a fost elaborat Contractul si Statutul acesteia, care au fost incheiate in forma autentica.

Societatea cu raspundere limitata

Este definita ca o societate constituita pe baza deplinei increderi, de doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in vederea impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile societatii in limita aportului lor.

Trasaturile societatii cu raspundere limitata

asocierea se bazeaza pe increderea reciproca a asociatilor, ceea ce arata caracterul intuitu personae al societatii cu raspundere limitata, impunandu-se in acest sens si un numar maxim prevazut de lege de 50 de asociati;

actele constitutive ale societatii sunt contractul de societate si statutul, cu exceptia societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, a carei configurare obiectiva impune doar existenta statutului;

asociatii raspund in limita aportului la capitalul social.

Adunarea generala a asociatilor

Conform art.186 alin.1 al Legii nr.31/1990 "Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala".

In ceea ce priveste locul unde se tin adunarile generale ale asociatilor, acesta este sediul social, dar intrunirea se poate face in orice loc. Initiativa convocarii trebuie sa apartina administratorilor, dar ea poate fi facuta de "un asociat sau un numar de asociati ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social". Convocarea adunarii la cererea asociatilor trbuie adresata administratorilor intrucat aceasta atributie este o obligatie legala pentru ei.

In ceea ce priveste insa forma in care se face convocarea si continutul acesteia, art.190 alin.3 al Legii nr.31/1990 instituie o norma supletiva, dand deplina libertate asociatilor de a stabili prin statut anumite reguli. Daca nu, legea prevede ca forma de convocare scrisoarea recomandata, cu cel putin 10 zile inainte de data fixata pentru adunare.

Referitor la prezenta asociatilor la adunarea generala, se pot sintetiza urmatoarele reguli:

asociatii trebuie sa participe personal la adunarea lor generala, dar ei pot fi reprezentati de alti asociati sau chiar de terte persoane care au procura speciala si autentica privind reprezentarea la acea adunare;

asociatii care nu au capacitatea legala, precum si persoanele juridice-asociati,vor fi repezentati prin reprezentantii legali, care pot da, la randul lor, procura altor asociati;

procurile (daca exista asociati reprezentanti) se depun in original la sediul social;

administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe asociati daca, fara votul lor, nu se poate obtine majoritatea ceruta de lege pentru deliberarile adunarii generale.

La adunarile generale ale asociatilor mai participa, dar fara drept de vot, administratorii si cenzorii.

Fiecare parte sociala da dreptul la un vot. Dreptul de vot nu poate fi cedat, orice alta cauza de acest gen fiind nula si ilicita.

Art.187 din Legea nr31/1990 prevede ca hotararile adunarii generale se iau prin votul care reprezinta majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.

Cum se poate observa in cazul societatii cu raspundere limitata, pentru luarea hotararilor, legea cere o dubla majoritate.Aceasta cerinta este determinata de specificul societatii, care imbina trasaturi ale societatilor de persoane si ale societatilor de capitaluri.

Daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila, din cauza neintrunirii dublei majoritati cerute de lege, se va convoca o noua adunare a asociatilor.

Trebuie aratat ca, pentru anumite probleme care privesc existenta societatii, legea impune conditii deosebit de stricte pentru luarea deciziilor. Astfel, pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara cazului in care legea sau statutul prevede altfel.

Hotararile adunarii generale , luate contrar prevederilor legale sau actelor constituite, pot fi atacate in justitie de orice asociat care nu a fost prezent la adunare sau chiar de cei care au votata contra si opozitia lor este consemnata in procesul verbal al adunarii generale.

Administrarea societatii cu raspundere limitata 

Vointa sociala a oricarei societati comerciale exprimata de adunarea generala este adusa la indeplinire prin actele de executare ale persoanelor anume investite, care realizeaza administrarea societatii.

Potrivit Legii nr.31/1990 , administratorii sunt desemnati la constituirea societatii sau, ulterior, de catre adunarea generala.

Actul constitutiv trebuie sa prevada asociatii care administreaza si reprezinta societatea sau administratorii neasociati, persoane fizice sau juridice, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat.

Pentru protejarea intereselor societatii legea interzice administratorilor sa exercite fara autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administrator, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect, precum si sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu, sau pe contul altei persoane fizice sau juridice (art.192 alin.2 din Legea nr.31/1990). Incalcarea interdictiei atrage sanctiunea revocarii si raspunderii pentru prejudiciile cauzate societatii.

Art.193 din Legea nr.31/1990 prevede obligatia administratorilor de a tine un registru al asociatilor societatii. Acest registru cuprinde: numele, prenumele si domiciliul, respectiv denumirea si sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea .

Functia de administrator al societatii cu raspundere limitata inceteaza prin: revocare, renuntarea administratorului, moartea, incapacitatea accestuia.

Controlul gestiunii societatii cu raspundere limitata

Controlul privind gestiunea societatii este incredintat unor persoane anume investite, denumite cenzori ai societatii. In unele cazuri, controlul gestiunii este asigurat de catre asociati.

Art.194 ali.2 din Legea nr.31/1990 spune ca daca numarul asociatilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.

Asa cum rezulta din lege , societatea cu raspundere limitata poate avea unul sau mai multi cenzori cu durata mandatului de 3 ani, cu posibilitatea de realegere.

Legea nr.31/1990 prevede ca cenzorii trebuie sa respecte conditia ca unul dintre ei sau singurul cenzor sa fie contabil autorizat, ei trebuind sa fie asociati, cu exceptia cenzorului contabil care poate fi si neasociat.

In ceea ce priveste modul de lucru , cenzorii vor intocmi impreuna raportul privind bilantul si contul de profit si pierderi destinate adunarii asociatilor. Tot impreuna vor delibera si asupra propunerilor privind bilantul si repartizarea beneficiilor.

Revocarea cenzorilor se poate face numai de catre adunarea asociatilor, cu respectarea conditiilor cerute de art.187 alin.2 din Legea nr.31/1990 in ceea ce priveste votul cerut in adunarea asociatilor.

Daca in societatea cu raspundere limitata nu exista cenzori , controlul gestiunii se asigura de catre asociati. In acest sens , atr.194 alin.4 al Legii nr.31/1990 prevede ca , in lipsa cenzorilor, fiecare dintre asociati , care nu este administrator al societatii, va exercita dreptul de control. Asociatii efectueaza controlul prin exercitarea drepturilor pe care le confera calitatea de asociat in societatea cu raspundere limitata.

Contractul de societate si Statutul au fost depuse la instanta in a carei raza teritoriala societatea si-a stabilit sediul (Timisoara) in termen de 15 zile de la autentificare, impreuna cu cererea de autorizare si dovada efectuarii varsamintelor pentru obtinerea autorizatiei de functionare.

Conform art. 23 din Legea nr.31/1990, Presedintele Instantei, privind cererea de autorizare, a fixat un termen de infatisare si a cerut avizat Camerei de Comert si Industrie a judetului Timis, in ce priveste utilitatea societatii, marimea capitalului fata de scopul urmarit, onorabilitatea asociatilor. Avizul Camerei de Comert si Industrie este consultativ.

Impotriva sentintei instantei se poate face recurs in termen de 15 zile de la pronuntare.

Reprezentantii societatii numiti prin contractul de societate au depus la Registrul Comertului semnaturile lor in termen de 15 zile de la data inmatricularii societatii.

Sentinta a fost depusa in termen de 15 zile de la data cand a ramas definitiva impreuna cu contractul de societate la Registrul Comertului pentru a fi inscrise la Administratia Financiara. Sentinta, contractul si statutul de societate vor fi publicate in Monitorul Oficial.

Societatea este persoana juridica din ziua inmatricularii in Registrul Comertului.

Pentru ca activitatea internationala sa fie integrata armonios in ansamblul eforturilor firmei de realizare a obiectivelor de afaceri, sa constituie parte integranta a conceptiei de management, a sistemului de organizare al firmei, a sarcinilor cadrelor de conducere si ale personalului de executie, un rol important ii este atribuit compartimentului de export din structura firmei.

Societatea comerciala si-a construit o structura ierarhic-functionala in care departamentul de export este plasat astfel incat pozitia sa ierarhica sa-i permita luarea de decizii calificate, operative in raport cu situatiile conjuncturale concrete. In cadrul acestei structuri autonome dar care ramane implicata in definirea politicii comerciale de ansamblu, activitatea pe piata externa se afla in sarcina unui personal specializat.

Statutul Societatii Comerciale "FLOYD" SRL.

Cap. 1. Denumire; forma juridica; sediu; durata.

Art. 1. S.C. organizata prin prezentul statut va purta denumirea "FLOYD" S.R.L. si va imbraca forma juridica de societate cu raspundere limitata, persoana juridica romana.

Art. 2. S.C. "FLOYD" S.R.L., este infiintata prin vointa asociatului Calin Alexandru posesor al B.I - seria B.T., nr. 202368 eliberat de politia municipiului Timisoara cu domiciliul in Timisoara, str. Daliei , nr.2., Bl. B1, scara B, etaj 2, ap. 8, cetatean roman; Maier Liviu - posesor al BI seria BT nr. 356721 eliberat de politia Timisoara cu domiciliul in Timisoara, str. Ofcea, Nr.19 de cetatenie romana, Coman Dana posesoare a B.I. seria GK. Nr. 563178 eliberat de politia municipiului Timisoara cu domiciliul in Timisoara, str. Gh. Lazar, nr.1 cetatenie romana.

Art. 3. in toate actele, scrisorile, publicatiile emanind de la societate, denumirea acesteia va fi precedata sau urmata de mentiunea : Societate cu raspundere limitata sau SRL, de sediul societatii, capitalul social, de numarul si anul inmatricularii in Registrul Comertului .

Art. 4. Societatea va avea sediul in localitatea Timisoara str. Dorobanti, nr.15, judetul Timis.

Art. 5. Sediul societatii va putea fi schimbat prin vointa asociatilor cu respectarea prevederilor de forma si publicitate prevazute de lege.

Art. 6. Societatea va putea deschide in functie de necesitati si prin decizia asociatilor sucursale, filiale, reprezentante, birouri, magazine, depozite si in alte localitati din tara sau strainatate cu respectarea prevederilor legale.

Art. 7. Durata societatii este de 10 ani incepind cu data inmatricularii ei la registrul comertului cu posibilitatea prelungirii duratei respectind prevederile legale.

Cap. 2. Obiectul de activitate

Art 8. Obiectul de activitate al societatii infiintate conform prezentului Contract consta in:

prelucrarea , comercializarea confectiilor pentru femei si barbati.

comercializarea bunurilor produse in tara si strainatate prin depozite, puncte de desfacere si de lucru, unitati proprii, expozitii interne si internationale.                                                                                                        

Art 9. Obiectul de activitate poate fi modificat, completat prin hotararea asociatilor conform legislatiei in vigoare.

Cap. 3. Capitalul social

Art. 10. Capitalul social subscris este stabilit la suma de 200.000.000 lei , atat aport in numerar cat si aport in natura.

Art. 11. Capitalul social este impartit in 1000 parti sociale a cate 200.000 lei fiecare.

Aportul fiecarui asociat este urmatorul:

Calin Alexandru aduce un aport in natura in valoare de 120.000.000 lei, 5 masini de cusut si 2 fiere de calcat, revenindu-i astfel 600 parti sociale

Maier Liviu subscrie suma de 40.000.000, respectiv 200 parti sociale.

Coman Dana subscrie suma de 40.000.000 lei respectiv 200 parti sociale.

Ar.t 12. Societatea va tine prin grija administratorului un registru in care se vor inregistra numele si prenumele, denumirea , domiciliul sau sediul fiecarui fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social sau orice alta modificare privitoare la aceasta.

Art. 13. Administratorul raspunde personal de orice dauna pricinuita prin nerespectarea prevederilor legale.

Art. 14. Partile sociale sunt indivizibile in sensul ca pentru fiecare parte sociala poate exista un singur detinator.

Art. 15. Registrul asociatilor va fi sigilat si parafat de asociati si va fi pastrat la sediul societatii.

Art. 16. Registrul asociatilor poate fi cercetat de creditorii societatii si de organele imputernicite prin lege.

Art. 17. Partile sociale pot fi transmise la terti prin vointa asociatilor si cu respectarea prevederilor de forma si publicitate prevazute de lege.

Art. 18. In cazul cesiunii de parti sociale se vor face  modificari la statutul societatii completindu-se cu contractul aferent.

Art. 19. In cazul in care se decide reducerea capitalului, aceasta se va putea face numai dupa trecerea a doua luni de la publicarea hotaririi de reducere in Monitorul oficial.

Art. 20. Decizia de reducere trebuie sa respecte limita minima a capitalului social, sa arate motivele pentru care se face si procedeul care va fi utilizat pentru efectuarea ei. Orice creditor poate face opozitie la instanta anterior hotaririi de reducere in termen de 2 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial.

Art. 21. In cazul majorarii de capital, administratorul este raspunzator de exactitatea celor aratate in hotarirea publicata in monitorul oficial, in publicatia facuta de societate sau in cercetarile adresate R. C. in vederea maririi capitalului social.

Cap. 4. Participarea la beneficii si pierderi

Art. 22. Cota parte din beneficiu -dividendele- se va plati numai din beneficiile reale rezultate din bilantul aprobat in conditiile legii.

Art. 23. Plata dividendelor se face numai dupa achitarea tuturor datoriilor legale, dupa retinerea unei cote de 5% din beneficiu in vederea constituirii unui fond de rezerva pina la atingerea valorii de 20% din Capitalul social.

Art. 24. Participarea la beneficii se va face in raport cu proportiile participarii la constituirea societatii, in acest caz ele revin celor 3 asociati-Calin Alexandru, Maier Liviu si Coman Dana.

Art. 25. In cazul in care se inregistreaza pierderi acestea se vor recupera conform legii in vigoare in aceeasi preportie cu participarea la beneficii.

Cap. 5. Administrarea societatii

Art. 26. Administrarea si reprezentarea societatii se face de catre asociatii Calin Alexandru si Maier Liviu .

Art. 27. Numirea si inlocuirea asociatilor se face exclusiv de Adunarea Generala a Asociatilor.

Art. 28. Societatea va intocmi bilant contabil conform normelor legale.

Art. 29. Asociatii vor decide cu privire la angajarea personalului si salarizarea acestuia. Angajarea personalului se face prin contract individual de munca. Cuantumul salariilor se stabileste prin negocierea directa dintre parti cu respectarea prevederilor legislatiei muncii in vigoare.

Art. 30 Exercitiul economico-financiar incepe de la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie a fiecarei an. Primul exercitiu financiar incepe la data inmatricularii societatii in Registrul Comertului.

Cap. 6. Modificarea formei juridice. Dizolvarea si lichidarea.

Art. 31. Forma juridica a societatii poate fi modificata prin vointa asociatilor cu respectarea prevederilor legale.

Art. 32.Societatea se va dizolva intr-una din urmatoarele situatii:

in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate.

in caz de faliment

in cazul hotaririi Asociatiei Generale.

in cazul reducerii capitalului social sub minimul legal,daca asociatii nu hotarasc copletarea lui.

in cazul expirarii duratei de functionare prevazuta in statut, daca asociatii nu decid prelungirea ei.

Art. 33. In caz de dizolvare societatea va fi lichidata de catre lichidatori numiti de asociati.

Art. 34. Actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care-i tine locul si orice act interior care ar aduce schimbari in personalul acestora trebuie depuse prin grija lichidatorului la registrul comertului pentru a fi scrise si publicate in Monitorul Oficial.

Art. 35. Dupa indeplinirea formalitatilor de mai sus lichidatorii vor depune semnatura lor in registrul comertului si vor intra in functiune.

Art. 36. In urma efectuarii formalitatilor prevazute prin lege nici o actiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decat in numele lichidatorilor sau impotriva lor.

Art. 37. Toate actele emanand de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare.

Art. 38. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. Ei sunt datori sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a pasivului si activului societatii si sa le semneze.

Art. 39. Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa intocmeasca bilantul de lichidare si sa propuna repartizarea activului intre asociati.

Art. 40. Lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din Registrul Comertului. Lichidarea nu elibereaza pe asociati si nu impiedica declararea in stare de faliment a societatii.

Art. 41. Lichidarea se va efectua in conformitate cu prevederile legislative.

Art. 42. Litigiile societatii cu persoane fizice sau juridice romane sunt de competenta instantelor judecatoresti romane.

Art. 43. Litigiile nascute din raporturile contractuale dintre societate si persoane juridice romane se pot solutiona pe cale amiabila prin arbitraj sau de catre instantele judecatoresti potrivit legii.

Art. 44. Litigiile nascute in cadrul raporturilor de munca dintre societate si personalul angajat de societate se solutioneaza potrivit legislatiei in vigoare.

Cap. 7. Dispozitii finale

Art. 45. Toate cheltuielile ocazionate de infiintarea societatii se returneaza in sarcina societatii.

Art. 46. Dispozitiile prezentului statut se completeaza cu prevederile legale in vigoare pe toata durata de existenta a societatii .

Art. 47. Prevederile prezentului statut intra in vigoare in momentul autentificarii sale.

Art. 48. S-a intocmit prezentul statut in 5 exemplare in original.

Semnatura asociatilor