Situatia comertului romanesc cu amanuntul pe fundalul incercarii de integrare europeana

SITUATIA COMERTULUI ROMANESC CU AMANUNTUL PE FUNDALUL INCERCARII DE INTEGRARE EUROPEANA

Comertul romanesc cu amanuntul se afla intr-o perioada de transformari, nu intotdeauna pozitive, care i-au modificat trasaturile. Printre cele pozitive se pot mentiona : aparitia si extinderea proprietatii private , prezenta unor firme straine, imbunatatirea tehnologiilor comerciale, dezvoltarea unor metode moderne de vanzare etc. intre cele negative se pot include : lipsa unui cadru legislativ corespunzator si neaplicarea normelor existente, pregatirea deficitara a intreprinzatorilor din domeniu si a personalului angajat, dezvoltarea haotica a sectorului etc.

Intrarea in tara noastra a unor mari grupuri comerciale dovedesc atractivitatea

pietei romanesti in plus, acestea au reprezentat modele pentru intreprinzatorii romani.

Desi se mentin numeroase aspecte negative in sectorul comertului cu amanuntul, exista speranta cresterii competivitatii sale, care va avea ca efect pregatirea sa pentru integrarea in Uniunea Europeana.

Comertul cu amanuntul a cunoscut, dupa anul 1989, profunde mutatii care au dus la schimbari in ceea ce priveste numarul si profilul unitatilor comerciale, metodele de vanzare, metodele de management, design-ul magazinelor etc. Din pacate, nu toate aceste mutatii au fost benefice. Insa, probabil cea mai importanta schimbare a fost introducerea proprietatii private si in acest sector, fapt care a dat intreprinzatorilor posibilitatea unei initiative largite.

1. Mediul extern in care functioneaza intreprinderile de comert cu amanuntul

Acesta cuprinde doua componente majore: micromediul-cu care intreprinderea are legaturi directe,de multe ori reciproce, impuse de necesitatea realizarii obiectului sau de activitate si macromediul -cu care relatiile sunt indirecte, de multe ori doar intreprinderea suferind influenta acestuia.

Micromediul contine furnizorii de marfuri, prestatorii de servicii, funizorii de

forta de munca, clientii, concurentii si organismele publice.

Relatiile dintre intreprinderile de comert si furnizorii de marfuri au devenit libere,

desfasurate pe principiile economiei de piata.

Desi contractul, ca instrument juridic de reglementare a acestor relatii este utilizat

de multe firme, majoritatea tranzactiilor au la baza doar comenzile.

Daca marile suprafete comerciale au relatii directe cu producatorii, micii comercianti recurg tot mai mult la diverse firme de distributie, care apar ca intermediari, pentru a realiza activitatea de aprovizionare.

O situatie aparte o constituie sistemul bancar, care de cele mai multe ori se considera un veritabil stapan al banilor clientilor lor. In plus, desi majoritatea populatiei active ocupate dispune de carduri bancare, acestea sunt cel mai adesea utilizate doar pentru retragerea de numerar, deoarece bancile asteapta ca doar comerciantii sa faca demersurile necesare pentru introducerea acestor instrumente de plata in tranzactiile comerciale.

Chiar daca clientul ar trebui sa fie in centrul preocuparilor intreprinderilor, chiar daca este cunoscuta sintagma 'clientul este rege', in realitate lucrurile sunt departe de acest principiu, acesta fiind perceput doar ca un accesoriu in activitatea comerciala a multor firme romanesti. Situatia provine atat din lipsa de pregatire si de cunostinte a patronilor, cat si din folosirea pe post de vanzator a unor persoane fara calificarea necesara.

Astfel, probabil ca nu s-ar mai intalni personal comercial care in timpul programului de lucru citeste presa, completeaza rebusuri, este neingrijit imbracat, nu foloseste un limbaj adecvat, nu cunoaste marfa pe care trebuie sa o vanda etc. La aceasta situatie s-a ajuns si pe fondul lipsei de reactie a majoritatii clientilor romani, care nu-si cunosc drepturile si interesele si care care nu intreprind nici cele mai elementare masuri pentru remedierea acestor aspecte. Schimbarea a venit doar prin intrarea in tara noastra a unor mari grupuri comerciale, care au impus politici stricte in ceea ce priveste relatiile vanzator-client.

Concurenta reala a inceput sa se manifeste pe piata odata cu implantarea firmelor straine importante in Romania, care au dus in tara noastra practicile si politicile comerciale intalnite in lumea civilizata.Abia in astfel de firme nu s-au mai gasit anunturi de genul 'marfa vanduta nu se mai primeste inapoi', 'nu atingeti marfa'etc.

Relatiile intreprinderilor romanesti cu organismele publice sunt probabil cele mai deficitare. Acestea din urma, vad in intreprinderi doar simpli contribuabili, care de cele mai multe ori sunt presupusi a fi contravenienti sau chiar infractori, institutiile administratiei publice din Romania nu desfasoara nici un fel de activitate de instruire si consiliere.

In categoria componentelor macromediului se includ urmatoarele elemente: mediul demografic, mediul cultural, mediul economic, mediul institutional-legislativ, mediul tehnologic si mediul natural.

Mediul demografic a cunoscut o serie de schimbari care au o influenta considerabila asupra comertului, printre care: reducerea absoluta a populatiei, scaderea numarului mediu de membri ai unei familii, cresterea sperantei de viata, cresterea numarului de persoane singure, cresterea nivelului de educatie, imbunatatirea confortului cotidian etc.

Mediul cultural se caracterizeaza prin modificarea mentalitatiilor, cu consecinte

directe asupra comertului.

Astfel, asistam la tendinta de respingere a 'cantitatii' in favoarea 'calitatii vietii', la dezvoltarea culturii consumatoare, chiar daca aceasta este la multi romani intr-un stadiu incipient, la luarea in considerare a timpului ca factor de constrangere, la cultura placerii, la insistenta asupra valorii tineretii, sanatatii, aspectului fizic etc.

Mediul economic este caracterizat prin scaderea puterii de cumparare prin piete cu o dezvoltare limitata si tot mai fragmentate, printr-o cerere tot mai diversificata, care insa nu duce la progrese in volumul vanzarilor.

Mediul institutional-legislativ este in primul rand unul instabil.Chiar daca activitatea puterilor publice se manifesta in mai multe domenii, cum ar fi : protectia consumatorului, reglementari in domeniul preturilor, reglementarea concurentei, urbanismul comercial etc. exista suficiente ramaneri in urma fata de alte tari.

Mediul tehnologic a inceput sa sufere schimbari importante, reflectate prin

introducerea caselor de marcat cu scanner, a codificarii marfurilor(EAN, UPC etc.), a

de transmitere a datelor, a pregatirii automatizate a comenzilor, prin extinderea

comertului electronic etc.

2. Design-ul unitatiilor comerciale

In acest domeniu sunt de semnalat atat aspecte negative, care predomina, cat si

aspecte pozitive, care de multe ori reprezinta doar exceptia care intareste regula.

Eseu: Economia – componenta de baza a sistemului stiintelor economice Proiect: Tematica-‘‘abordarea sistematica a intreprinderii’’

Asistam la o tendinta de nerespectare a celor mai elementare principii de urbanism comercial, desfasurata insa cu acordul institutiilor 'competente'. Exista cladiri comerciale care contrasteaza vizibil cu cele din imprejurimi ca stil arhitectural, ca sisteme si materiale de constructie, ca regim de inaltime etc.

Se primesc aprobari pentru constructii desfasurate pe mari suprafete, dar care nu au proiectate spatii proprii de parcare. Se permite functionarea unor unitati comerciale in spatii neadecvate: partere si subsoluri de blocuri, spatii verzi, parcuri, plaje, domeniul public, vecinatatea institutiilor de invatamant etc.

In ceea ce priveste fatadele se remarca tendinta de a se utiliza materiale cat mai rezistente(beton,travertin,faianta etc.), dar si sticla(obisnuita sau de tip termopan). Culorile utilizate nu sunt intotdeauna cel mai bine alese, fiind neadaptate cu specificului magazinului, dar nici cu cladirile invecinate.

Observam diminuarea rolului vitrinelor prin folosirea grilajelor si gratiilor, prin

plasarea mobilierului comercial cu partea opusa a marfurilor expuse spre ferestre etc.

In privinta firmelor exista o multitudine de aspecte negative, prin care: aspecte de concurenta parazitara(IBM-IDM cu aceleasi culori alb-albastru, diferite doar ca nuanta, dar prezentate in acelasi mod ), folosirea unor denumiri care nu au nici o legatura cu genul de activitate desfasurata, protejarea necorespunzatoare a regimului marcilor, nerespectarea prevederilor legale in ceea ce priveste marimea, culorilor, amplasarea firmelor.

Ambientul exterior al multor unitati comerciale lasa de multe ori de dorit prin

depozitarea de deseuri in apropierea lor, prin lipsa de curatenie etc.

In ceea ce priveste design-ul interiro exista o serie de neajunsuri. Poate cel mai grav este cel reprezentat de 'initiativa' unor intreprinzatori de a desfiinta pereti sau a interveni asupra lor, desi acestia sunt de rezistenta si fara nici un fel de autorizatie .

3. Amenajarea si organizarea magazinelor

Se poate afirma ca in ceea ce priveste acest subiect lucrurile au inceput sa progreseze, indreptandu-se spre o directie corecta.Acest progres se datoreaza in mare masura firmelor straine care activeaza in comertul cu amanuntul din Romania, si care au dus cu ele solutii validate in tarile lor de origine.

Probleme mari inregistreaza inca micile firme apartinand unor intreprinzatori

romani.Din perspectiva amenajarii si organizarii asistam la o polarizare a firmelor, unele

respectand principiile de baza si semanand cu magazinele occidentale, in timp ce altele se

afla inca intr-o 'tranzactie' nedefinita, fara o directie clara.

In ceea ce priveste organizarea de ansamblu a suprafetei comerciale, inca se mai

intalnesc probleme specifice inceputului 1990.

Cele mai mari ramaneri in urma se inregistreaza in ceea ce priveste gestiunea

sortimentului de marfuri si etalarea acestora.

Inca descoperim in multe magazine etalari de genul : 'nu conteaza unde, nu conteaza ce', 'de toate pentru toti', etc. care nu au nici o logica estetica, merceologica si comerciala. Nu se respecta reguli elementare de vecinatate, de asociere a produselor in consum sau in utilizare.

Exista etalari de produse complet eterogene.Un numar insemnat de unitati comerciale practica un orar de functionare non-stop, fara nici o justificare econimica a acestui fapt. Un astfel de program genereaza mai multe costuri decat venituri.

Cu toate aceste neajunsuri, apar tot mai multe firme in care se manifesta tendinte noi de tipul trade-marketing, category management, parteneriat in afaceri etc. In paralel, multe firme nu cunosc si nu aplica nici cele mai elementare metode de fidelizare a clientilor. Observam situatii in care producatorii initieaza actiuni de promovare a vanzarilor prin recomandarea unor preturi, care nu sunt respectate de detailisti. Sunt practicate politici anticomerciale, de genul scumpirii produselor in perioade in care acestea ar trebui sa se ieftineasca.

Tendinte cu privire la evolutia comertului cu amanuntul

Evolutia de ansamblu a activitatii comertului cu amanuntul va fi marcata de incercarile intreprinderilor de a face fata unui mediu inconjurator in continua transformare. Aceste incercari se vor materializa in dezvoltarea si perfectionarea conceptelor manageriale, precum si in promovarea unor noi practici si tehnologii comerciale.

Dezvoltarea si perfectionarea conceptelor manageriale se va contura ca una dintre cele mai importante tendinte ale viitoarelor evolutii ale comertului cu amanuntul pe plan mondial, acesta fiind un proces ale carui coordonate vor fi date de diverse preocupari privind perfectionarea modalitatilor de orientare si conducere a activitatii comerciale. Dintre acestea pot fi avute in vedere : concentrarea conducerii activitatii comerciale, scaderea numarului de unitati si cresterea sensibila a suprafetei medii a acestora pentru crearea continua de noi tipuri de comert, internationalizarea unor tipuri de comert si promovarea diferitelor forme de vanzare bazate pe acordurile de franciza.

Concentrarea activitattii comerciale trebuie avuta in vedere atat sub aspectul gradului de independenta si marime a firmelor comerciale, cat si sub forma raporturilor de marime a diferitelor tipuri de unitati gestionate de o firma comerciala. Cu privire la gradul de independenta si marimea firmelor comerciale trebuie subliniat faptul ca in majoritatea tarilor cu o economie dezvoltata, modernizarea activitatii comerciale are loc in cadrul unui proces de concentrare a activitatii comerciale prin disparitia a numeroase firme comerciale mici, familiale si consolidarea unor firme comerciale care dispun de mari suprafete de vanzare sau folosesc diverse variante ale comertului fara magazine.

Comertul integrat este cel care va inregistra progresele cele mai rapide. Trebuie subliniat ca este vorba de un nou tip de comert integrat, realizat de intreprinderi ce dispun de mari suprafete comerciale si care combina diverse forme de vanzare

Scaderea numarului de unitati si cresterea sensibila a suprafetei medii a acestora constituie o alta tendinta in evolutia comertului cu amanuntul. Atat evolutia comertului european, cat si a comertului din America de Nord, s-a caracterizat in ultimele decenii, printr-o diminuare a numarului de unitati marunte si aparitia unor mari suprafete comerciale.

Desfasurandu-si activitatea in conditiile unui cadru de piata deosebit de complex si in continua schimbare, comertul cu amanuntul a fost nevoit sa-si concentreze, concomitent, cautarile si eforturile, pentru a gasi, elabora si adopta noi practici si tehnologii comerciale.

Intre practicile si tehnologiile comerciale care specialistii apreciaza ca se vor constitui in tendinte ale evolutiei comertului cu amanuntul pot fi consemnate in mod deosebit: imbunatatirea conceptelor de distributie existente, crearea de noi concepte de comercializare a marfurilor, integrarea marketingului in practica comerciala cotidiana si diversificarea continua a activitatii comerciale.

Imbunatatirea conceptelor de distributie existente, ca tendinta a evolutiei comertului cu amanuntul, are in vedere cresterea nivelurilor performante ale sistemului sau practicilor existente, prin identificarea si adoptarea unor proceduri si metode care sa aduca la atragerea si permanentizarea a noi segmeente de consumatori.

Cea mai importanta tendinta in evolutia practicilor comerciale cu amanuntul, care se va impune in viitor, ca raspuns al comertului la modificarile mediului economico- social, o va constitui crearea de noi concepte de distributie. Acestea au aparut si vor aparea, in continuare, fie ca tipuri derivate din formele existente, fie ca noi creatii menite sa asigure noi modalitati de comunicare cu comunicare cu consumatorii potentiali. Vor fi create noi tipuri de magazine: magazine specializate pe expozitii cu vanzare a articolelor casnice, magazine de uzina, magazine-depozit, drudstore, care sa practice noile sisteme cat si noile forme de discount.

S-a impus si se va impune, in continuare, ca tendinta si integrarea functionala a practicilor de marketing in activitatea comertului cu amanuntul. Procesul are in vedere, pe langa orientarea integratoare de ansamblu a comertului in evolutia mecanismului de piata si fundamentarea intregii sale dezvoltari pe baze stiintifice, si o serie de elemente specifice, generate de concurenta, care obliga la cunoasterea si satisfacerea diferentiata a fiecarui segment de cumparatori.

O latura importanta ce contribuie la conturarea noilor tendinte in evolutia comertului cu amanuntul pe plan mondial o constituie mutatiile care vor interveni in tipologia vanzarilor. Pentru a asigura o mai buna urmarire a acestor tendinte, ele vor fi structurate cu ajutorul acelorasi grupe pe baza carora a fost analizata anterior tipologia formelor de vanzare, respectiv: comertul stabil, comertul mobil, comertul fara magazine.

Comertul stabil va inregistra, potrivit unor sociologi francezi, cele mai semnificative transformari, conturand tendintele care intr-adevar, vor oglindi necesitatile timpului viitor.

Una din principalele tendinte ce vor aparea in cadrul procesului de vanzare, se refera la asigurarea unor actiuni comerciale de tipul “cumparare-spectacol”. Prin asemenea actiuni firmele comerciale vor incerca sa-si transforme magazinele in centre de atractie ale populatiei, deplasarea la cumparaturi fiind determinata de noua imagine a respectivelor unitati comerciale.

O asemenea imagine va fi creata, prin procese de aclimatizare artificiala, asigurarea unei ambiante specifice sortimentelor de marfuri comercializate, jocuri de ape si lumini etc., ca la un adevarat spectacol astfel incat, cumparatorul sa resimta atmosfera folosirii reale a unui anumit produs.

O a doua tendinta o va constitui – in cadrul comertului cu amanuntul – penetrarea si conturarea unor preocupari cu privire la organizarea diferitelor tipuri de vanzari asa-zise tehnico-informatizate. In cadrul unor asemenea sisteme de comercializare a produselor, o serie de cumparatori va putea fi efectuate de acasa, cumparatorul putand consulta reteaua televiziunii de specialitate, care va asigura gama informatiilor de rigoare cu privire la marca, pret, calitate, mod de utilizare, comparatii si, la cererea cumparatorului, si unele demonstratii. Prin intermediul tehnicilor informative se va asigura preluarea comenzilor, onorarea cu maxima promptitudine a comenzilor respective, precum si plata electronica a contravalorii marfurilor prin intermediul moneticii.

Cea de-a treia tendinta se refera la promovarea unor metode de vanzare practice si rapide. Preocuparile vor consta in folosirea unor metode de vanzare care sa transforme magazinele intr-un fel de sali de expozitie, unde prezentarea produselor va fi cvasiunitara. Asemenea practici au in vedere ca solicitorul, va introduce cartea de credit intr-unul dintre lectorii magnetici instalati in dreptul produsului expus si dorit, iar la iesirea din fluxul de cumparare se va face plata prin introducerea aceleiasi carti de credit intr-un lector optic, bancar.

Pe langa transformarile avute in vedere referitor la vanzarile din reteaua traditionala de unitati ale comertului stabil, o serie de noi metode de vanzare vor fi introduse in comertul bazat pe automate comerciale. Comertul clasic, realizat prin automate, va asimila noi metode de automate comerciale, avand domenii de exploatare necunoscute panade curand. Vor aparea automate pentru vanzarea diferitelor articole alimentare, pentru tipuri de gustari si pentru tipuri de programe, destinate calculatoarelor personale.

Comertul mobil va cunoaste si el impactul influentelor generate de mediul inconjurator si de posibilitatile perfectionarii si modernizarii sale oferite de revolutia tehnico-stiintifica.

Intre acestea, cea mai importanta tendinta este aceea de a se trece la realizarea vanzarilor pe baza unui program bine organizat atat sub aspectul itinerarului, cat si sub aspectul orelor de oprire si a timpului de stationare in fiecare dintre punctele stabilite pentru zonele aprovizionate. Se va trece la proiectarea si realizarea unor linii de automatizare care urmeaza un parcurs calculat cu grija, care sa stationeze in locuri dinainte fixate si cu o durata de servire specifica fiecarei localitati. Automagazinele vor practica metoda autoservirii si vor avea stabilit un flux unic.

In cadrul comertului fara magazine, principalele tipuri de comercializare care vor cunoaste mutatii esentiale, sunt vanzarile prin corespondenta si vanzarile electronice. Se remarca astfel trei mari tendinte:

Prima tendinta are in vedere, pentru cele doua metode de vanzare, o modernizare mai accentuata. Intreprinzatorii incearca sa realizeze acest lucru printr-o extindere a tehnicilor computerizate in procesul de primire al comenzilor, tratarea acestora si pregatirea marfurilor pentru expediere. Se incearca perfectionarea proceselor de vanzare si prin largirea posibilitatilor

lingvistice de corespondenta sau de dialog intre diversele firme de

specialitate si clientela acestora.

O alta tendinta priveste incearcarea de a se asigura treptat o impletire intre practicile comerciale sau diversele forme de vanzare fara magazine cu sistemele, procedurile si metodelor de vanzare realizate prin intermediul marilor suprafete comerciale din cadrul comertului stabil. Astfel, vanzarea pe baza de catalog a fost introdusa ca forma activa de comercializare a marfurilor in marea majoritate a marilor magazine din Europa si din continentul nord-american.

O a treia tendinta consemneaza o intrepatrundere a insasi metodelor de vanzare caracteristice comertului fara magazine, completandu-si si potentandu-se reciproc.

Alaturi de cele doua importante categorii de tendinte care se refera la evolutii de ansamblu a activitatii comertului cu amanuntul si la mutatiile intervenite in tipologia vanzarilor, in ultimele decenii au intervenit fenomene interesante cu privire la conectarea activitatii comertului cu amanuntul din fiecare tara la circuitul comercial international, asemenea fenomene definind un pronuntat proces de internationalizare.

Se apreciaza, astfel, ca, date fiind conditiile economice si politice ce caracterizeaza evolutia lumii contemporane, tendinta de internationalizare a comertului cu amanuntul, in general, si cea a comertului specializat, in mod deosebit, se va accentua puternic in viitorii ani, devenind o trasatura de profil a comertului interstatal.

CONCLUZIA

Se remarca faptul ca peisajul comercial cu amanuntul s-a imbunatatit comparativ

cu anul 1990, desi inca nu exista un cadru legislativ propriu acestui sector de activitate.

Comertul electronic ‘business-to-consumer’ este si in Romania in continua ascensiune, nivelul vanzarilor si serviciilor on-line crescand zilnic, chiar daca se afla sub media celui din U.E.

Exista speranta orientarii activitatii din acest sector intr-o directie buna. Tot mai multe grupuri straine sunt interesate de piata romaneasca si investesc foarte mult in tara noastra. Acestea sunt premise favorabile pentru transformarea comertului cu amanuntul intr-unul competitiv.