Instrumente de plata neconventionale. Cardurile

Sistemele de plata electronice sunt reprezentate de mai multe categorii, dintre care cele mai cunoscute sunt:

distribuitoarele automate de numerar (Automated Teller Ma­chines – ATM). Debit-cardul se introduce in fanta aparatului, se tasteaza numarul de identificare (Personal Identification Number – PIN) si suma pe care persoana respectiva doreste sa o retraga din contul propriu;

transferul electronic de fonduri la locul vanzarii (Electronic Funds Transfer at Point of Sales – EFTPOS). Prin acest sistem se realizeaza transferul sumei direct din contul clientului in contul vanzato­ru­lui, simultan cu realizarea vanzarii, fara sa se mai emita cec sau alt in­stru­ment de plata.

Cardul este o cartela din material plastic, care are incorporate componente electronice speciale pentru decodificarea diferitelor operatiuni pentru care a fost conceput. Aceste operatiuni sunt, in principal:

permite accesul detinatorului la contul sau bancar;

efectuarea electronica a platii.

Deoarece executa aceste operatiuni, cardul poarta si denumirea de “moneda electronica” sau “bani electronici”.

In conformitate cu tipul serviciului pe care il ofera, cardurile pot fi grupate in mai multe categorii:

credit card (carte de credit);

debit card (carte de debit);

cheque quaranted card (carte de garantare a emiterii cecurilor) etc.

Emitentii de carduri sunt atat societati bancare, cat si institutii non-ban­care, cum sunt VISA INTERNATIONAL, Mastercard, Eurocard, Ame­rican Express, Diners CLUB s.a.

Din punct de vedere al circulatiei cardurilor, se cunosc:

q       carduri internationale, emise in valute convertibile si acceptate pe plan mondial. De exemplu, VISA International este o organizatie for­mata din institutii financiare, care are ca membri peste 22.000 banci din intreaga lume;

q       carduri nationale, exprimate in moneda nationala a tarii unde se afla banca sau compania emitenta, ele putand fi utilizate ca instrumente de plata numai in tara respectiva. In Romania, mai multe banci comer­ciale au emis carduri, desi acestea nu au, inca, o utilizare pe scara larga.

Cardul este un instrument electronic de plata, care inglobeaza pe banda magnetica informatii standardizate, securizate si individualizate care, prin decodificare cu ajutorul unor dispozitive speciale, permit accesul titularului la contul sau bancar, autorizarea  si efctuarea de plati din acest cont si obtinerea de numerar.

Desi exista o mare varietate de carduri, pentru ca acestea sa poata fi utilizate pe scara larga, emitentii trebuie sa le asigure urma­toarele caracteristici comune:

fabricarea din material plastic cu aceleasi dimensiuni, indiferent de emitent – in conformitate cu standardele internationale ISO 7810 si ISO 7813);

pe fata cardului sa se regaseasca anumite informatii despre client si despre banca, respectiv:

denumirea si sigla emitentului (banca sau alta institutie financiara);

numarul cardului;

numele si prenumele detinatorului;

data la care expira valabilitatea cardului;

holograma vizibila la lumina naturala.

Pe verso, se vor afla urmatoarele informatii:

banda magnetica, inregistrabila pe cel putin trei piste care respecta prevederile ISO);

spatiul de semnatura unde detinatorul semneaza la primirea cardului;

informatii pentru detinatorul cardului;

adresa bancii.

Orice persoana fizica sau juridica poate solicita bancii sau companiei emitente eliberarea unui card. Intre banca si client se incheie, cu acest prilej, un contract in care se precizeaza tipul de card emis. Contul prin care se pot face operatiuni cu carduri este un cont bancar, care poate fi asemanat cu un cont curent. In functie de practica fiecarei banci, acest cont poate fi un cont distinct, denumit cont de card sau un cont colateral contului de curent.

Obtinerea si detinerea unui card presupune plata de catre titular a unei taxe de emitere si a unei taxe de utilizare anuale, sub forma unor sume fixe.