Piata- intalnire a agentilor economici

1. Elemente de sinteza:

A. Relatia cerere-oferta-pret in economia de piata

B. Mecanismul concurential

C. Forme ale pietei:

Piata monetara;

Piata capitalurilor;

Piata muncii.

2. Teste

Raspunsuri la teste

1. ELEMENTE DE SINTEZǍ

A. RELATIA CERERE-OFERTA-PRET IN ECONOMIA DE PIATA

Acceptiunile termenului de piata

- spatiul economic in care se desfasoara activitatea economica

- locul de intalnire a agentilor economici: vanzatori si cumparatori

- forme de manifestare a cererii si ofertei

- locul de formare a pretului

Tipuri de piata 

a) Dupa natura economica a bunurilor schimbate:

piata marfurilor;

piata serviciilor;

piata capitalurilor;

piata valutara;

piata muncii.

b)   Dupa spatiul geografic:

piata locala;

piata nationala;

piata regionala;

piata mondiala.

c)   Dupa caracterul concurentei:

piata cu concurenta perfecta;

piata cu concurenta imperfecta.

d)   Dupa cantitatea tranzactionata:

piete dispersate;

piete concentrate.

Functiile pietei 

- formarea preturilor;

- vanzarea marfurilor si realizarea valorii lor in bani;

- satisfacerea nevoilor de consum;

- funrnizeaza informatii economice.

Pretul si echilibrul pietei

Pretul de echilibru: cererea = oferta, la nivelul celui mai mare volum de vanzari si cumparari de pe piata.

Pretul de echilibru indica:

ce bunuri sa se produca;

ce cantitati de bunuri.

Pretul de echilibru – se formeaza in conditiile concurentei libere, fara interventia statului.

Raportul cerere / oferta – pret de echilibru (Pe) si cantitate de echilibru (Qe)

a) Daca oferta (O) este constanta:

cand C creste, Pe creste, Qe creste;

cand C scade, Pe scade, Qe scade.

b) Daca cererea (C) este constanta:

cand O creste, Pe scade, Qe creste;

cand O scade, Pe creste, Qe scade.

B. MECANISMUL CONCURENTIAL

Concurenta = confruntarea intre agentii economici pentru producerea si comercializarea, respectiv achizitionarea bunurilor si pentru maximizarea profitului..

Tipuri de concurenta:

Piata cu concurenta perfecta

Piata cu concurenta imperfecta:

Monopolistica;

Oligopolistica;

Monopol;

Monopsonica;

Oligopsonica.

Strategii concurentiale:

Strategia efortului concentrat;

Strategia elitei;

Strategia costurilor;

Strategii combinate.

Preturile 

Pretul = expresia baneasca a valorii marfurilor sau suma de bani pentru care se vinde / cumpara o marfa.

Functiile preturilor:

Evaluarea cheltuielilor;

De informare;

De stimulare a producatorilor;

De redistribuire a veniturilor.

Tipuri de preturi:

Preturi libere;

Preturi administrate;

Preturi mixte.

C. FORME ALE PIETEI: PIATA MONETARA, PIATA CAPITALURILOR SI PIATA MUNCII

C. 1. PIATA MONETARA

Banii sunt foarte importanti in orice economie, asa si piata este foarte importanta, deoarece are rol de a regla masa monetara si de a compensa excedentul cu deficitul de moneda..

Acest lucru este evidentiat cu ajutorul functiilor banilor:

mijloc de schimb

mijloc de plata

instrumente de masura a rezultatelor

instrument de rezerva

Cantitatea de bani existenta la un moment dat in circulatie si apartinand diferitilor agenti economici reprezinta masa monetara.

Masa monetara (M) este formata din monede, bancnote si bani scripturali, adica din numerar (monede, bancnote) si bani scripturali (inscrisuri in conturi bancare).

Se determina masa monetara tinand cont de cantitatea bunurilor supuse tranzactionarii (Q), de pretul (P) al acestora si de viteza de rotatie a monedei (V), astfel:

M = PQ / V

Viteza de rotatie a monedei reprezinta totalitatea operatiunilor de vanzare- cumparare si plati pe care le mijloceste o unitate monetara intr-o perioada.

Puterea de cumparare reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce se poate cumpara cu o unitate monetara sau cu intreaga masa monetara.

Pcm =1 / P       Pcb = M / P

Unde:

Pcm = puterea de cumparare a monedei

Pcb = puterea de cumparare a banilor

P = pretul banilor

Din confruntarea cererii cu oferta de moneda apare pretul, care pe piata monetara poarta denumirea de rata dobanzii.

Dobanda reprezinta suma de bani pe care debitorul o plateste creditorului sau deoarece se foloseste de banii acestuia o perioada.

Marimea dobanzii depinde de:

pretul creditului

marimea creditului

perioada de acordare a creditului

In functie de durata de acordare a creditului se cunosc doua tipuri de dobanda astfel:

a) dobanda simpla, daca perioada de acordare a creditului este de cel mult un an.

D = C × d' × n

Unde:

D = dobanda

C = creditul

n = durata de acordare a creditului

b) dobanda compusa, daca perioada de acordare a creditului este mai mare de un an.

D = C ( 1 + d' )ⁿ – C

Unde:

D = dobanda

C = creditul

n = durata de acordare a creditului

Masa monetara este reglata, de banca de emisiune, operatiune ce trebuie realizata in asa fel incat sa permita o dezvoltare a economiei, dar fara a mari inflatia..

C. 2. PIATA CAPITALURILOR

Una dintre principalele forme de a investi este plasarea banilor in titluri de valoare (actiuni, obligatiuni). Acest lucru este posibil pe piata financiara sau a capitalurilor. Obiectul acestei piete il constituie titlurile de valoare (actiuni si obligatiuni), iar pretul poarta denumirea de curs.

Actiunea este un titlu de valoare cu urmatoarele insemne: numele firmei emitente, valoarea nominala, data emiterii, numar, serie, etc.

Actiunile pot fi:

actiuni nominative, cele ce detin si numele posesorului

actiuni la purtator, acelea care nu detin numele posesorului.

Obligatiunile sunt titluri de valoare ce atesta existenta unui imprumut pe termen lung.

Obligatiunile sunt considerate titluri de valoare cu venit fix, numit dobanda.

D = C × d'

Unde:

D = dobanda

C = cursul obligatiunii

d' = rata dobanzii

Piata financiara este locul in care cererea de titluri de valoare se intalneste cu oferta de titluri de valoare.

Aceasta piata are doua forme:

piata financiara primara

piata financiara secundara

Unul dintre factorii ce influenteaza cererea de titluri si, deci, marimea cursului este randamentul titlului.

Acesta se calculeaza:

r = ( Vg sau Dv / VN ) × 100

unde:

r = randamentul plasamentului

Vg = venit garantat

Dv = dividend scontat

VN = valoare nominala

Bursa de valori este institutia ce permite tranzactionarea titlurilor pe piata finaciara secundara.

Tranzactiile efectuate la bursa de valori pot fi:

operatiuni la vedere

operatiuni la termen

C. PIATA MUNCII

In conditiile trecerii la mecanizare si robotizare, munca omului este inlocuita de cea efectuata de masina, insa omul nu este eliminat in totalitate din procesul de productie. Munca este factorul activ si determinant al productiei. Factorul munca se asigura prin intermediul pietei fortei de munca.

Obiectul acestei piete il constituie forta de munca, iar pretul poarta denumirea de salariu.

Cererea de forta de munca este data de nevoia de munca salariata existenta la un moment dat in societate.

Oferta de forta de munca este data de munca depusa de populatia apta de munca, in conditii salariale.

Salariul reprezinta suma de bani primita de un salariat pentru munca depusa.

In evolutia sa, salariul a fost supus unor procese contradictorii, si anume:

proces de diferentiere

proces de apropiere – egalizare

Salariul imbraca mai multe forme:

a)   salariul nominal – reprezinta suma de bani primita de un salariat in schimbul muncii depuse.

b)   salariul real – reprezinta bunurile si serviciile ce pot fi cumparate cu salariul nominal. Salariul real depinde de salariul nominal si de nivelul preturilor.

SR = SN / P

Unde:

SR = salariul real

SN = salariul nominal

Document online: Curba “LM” in logica Macromodelului economic Referat: Aspecte teoretice privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare

P = nivelul preturilor

Pentru a arata modificarea salariului real este folosit indicatorul numit modificarea relativa (procentuala) a salariului real.

∆ % SR = ISR – 100%

Unde:

∆% SR = modificarea procentuala a salariului real

ISR = indicele salariului real

ISR =( SR1 / SR0 ) × 100

Unde:

SR1 = salariul real in perioada curenta

SR0 = salariul real in perioada initiala

c)   salariul social – reprezinta suma de bani platita de societate celor ce au suferit accidente de munca, boli profesionale sau sunt afectati de somaj.

d)  salariul colectiv – reprezinta suma de bani platita de societate angajatilor pentru participarea la obtinerea beneficiilor.

2. TESTE

I. INDICATI RǍSPUNSUL CORECT:

1. Care afirmatii definesc piata?

a) locul unde se intalnesc vanzatorii;

b) locul de intalnire a agentilor economici, unii purtatori ai ofertei de marfuri si altii ai cererii;

c) mijloc de reglare a activitatilor economice prin concurenta.

2. In ce conditii un bun are calitatea de marfa?

a)   sa fie destinat schimbului si nu consumului propriu;

b)   sa fie produs in tara si nu importat;

c)   sa satisfaca mai multe trebuinte in acelasi timp.

Pretul de echilibru este pretul la care:

a)   cantitatea ce se ofera dintr-un bun este egala cu cantitatea ceruta;

b)   oferta unui bun este in exces;

c)   cererea bunului este in exces.

4. Pretul de echilibru al unui bun depinde de:

a)   preturile stabilite de monopol;

b)   pretul stabilit de organele centrale de stat;

c)   pretul de echilibru al factorilor de productie.

5. Manifestarea concurentei in economia de piata este posibila deoarece:

a)   preturile sunt stabilite de organele de stat;

b)   agentii economici au libertate deplina de actiune;

c)   economia este condusa centralizat.

6. Vanzarile de marfuri diferentiate sortimental de catre un numar mare de producatori este o caracteristica a unei:

a)   pietei de monopol;

b)   pietei de tip oligopol;

c)   pietei cu concurenta monopolistica.

7. Piata cu care se aseamana cel mai mult o piata cu concurenta perfecta este:

a)   piata bursiera;

b)   piata factorilor de productie;

c)   piata muncii.

8. Produsele sunt omogene pe o piata de tip:

a)   oligopolistica;

b)   cu concurenta perfecta;

c)   monopolistica.

9. Ofertantii pot influenta preturile si productia pe o piata:

a)   cu concurenta monopolistica;

b)   cu concurenta monopsonica;

c)   de tip oligopol.

10. Care afirmatii sunt corecte?

a)   cresterea preturilor determina cresterea ofertei si reducerea cantitatii cerute;

b)   reducerea preturilor determina cresterea ofertei si reducerea cantitatii cerute;

c)   cresterea preturilor determina cresterea cantitatii cerute si reducerea cantitatii oferite.

11. Clasificarea pietelor in dispersate si concentrate, se realizeaza dupa criteriul:

a)   spatiul geografic;

b)   cantitati tranzactionate;

c)   caracterul concurentei.

12. Cand oferta creste si cererea ramane constanta:

a)   pretul de echilibru scade si cantitatea de echilibru creste;

b)   pretul de echilibru creste si cantitatea de echilibru scade;

c)   cantitatea de echilibru si pretul de echilibru raman constante.

1 Daca pretul unui bun este stabilit sub pretul de echilibru atunci:

a)   cererea este egala cu oferta;

b)   exces de cerere;

c)   exces de oferta.

14. Daca pretul unui bun este stabilit peste pretul de echilibru atunci:

a)   exces de cerere;

b)   cererea este egala cu oferta;

c)   exces de oferta.

15. Se da functia cererii C = 30 – 10p si a ofertei O = 6 + 2p. Care este pretul si cantitatea de echilibru?

a)   2 u.m. si 10 u.c.;

b)   4 u.m. si 3 u.c.;

c)   5 u.m. si 5 u.c..

16. Cunoscand functia cererii C = 40 – p si a ofertei O = 5p – 2, in conditiile in care pretul impus de guvern este 10 u.m., care este costul suportat de guvern?

a)   180 u.m.;

b)   300 u.m.;

c)   480 u.m..

17. Legea ofertei unui bun se exprima prin relatia O = 4000 + 10p. La echilibru cantitatea ceruta din bunul respectiv este 50000 kg, atunci pretul de echilibru este:

a)  

b)  

c)  

18. Cererea pentru un bun este in relatie pozitiva cu:

a)   pretul unitar al bunurilor;

b)   pretul unitar al bunurilor complementare;

c)   intensitatea nevoilor.

19. Daca x si y sunt doua bunuri substituibile, iar Px scade si Py ramane neschimbat atunci:

a)   creste cererea lui y;

b)   creste oferta lui x;

c)   scade cererea lui y si scade oferta lui x.

20. Statul poate sa influenteze indirect cresterea cererii unui bun prin?

a)   sporirea taxelor vamale;

b)   majorarea veniturilor unor categorii de populatie;

c)   cresterea fiscalitatii.

21. Functiile banilor sunt:

a)   mijloc de schimb;

b)   mijloc de plata;

c)   mijloc de schimb, mijloc de plata, instrument de masura a rezultatelor, instrument de rezerva.

22. Masa monetara este formata din:

a)   monede, numerar;

b)   numerar, bancnote;

c)   numerar, bani scripturali.

2 Dobanda poate avea formele:

a)   simpla si compusa;

b)   simpla;

c)   mixta.

24. Actiunile pot fi:

a)   actiuni nominative, titluri de valoare;

b)   actiuni nominative, actiuni la purtator;

c)   actiuni la purtator , titluri de valoare.

25. Piata financiara are formele:

a)   piata financiar primara, piata financiar secundara;

b)   piata financiar primara, piata financiar inferioara;

c)   piata financiar inferioara, piata financiar secundara.

26. Tranzactiile efectuate la bursa de valori pot fi:

a)   operatiuni la vedere si operatiuni la scadenta;

b)   operatiuni la cursul existent si operatiuni la termen;

c)   operatiuni la vedere si operatiuni la termen.

27. Obiectul pietei capitalurilor il constituie:

a)   actiunile;

b)   bursa de valori;

c)   titlurile de valoare.

28. Salariul imbraca mai multe forme:

a)   salariul nominal, salariul real, salariul social;

b)   salariul social, salariul real, salariul colectiv;

c)   salariul nominal, salariul real, salariul social, salariul colectiv.

29. Formula de calcul a masei monetare este:

a)   M = PQ / V;

b)   M = 1 / P;

c)   M = PQ × V;

30. Formula de calcul a puterii de cumparare este:

a)   Pcm = M / P;

b)   Pcm = P / Q;

c)   Pcm = Q / V .

31. Dobanda obligatiunilor are urmatoarea formula de calcul:

a)   D = C × d;

b)   D = C × d';

c)   D = P × d.

32. Randamentul plasamentului are formula:

a)   r = ( Vg sau Dv / VN ) × 100;

b)   r = V / VN × 100;

c)   r = D / VN × 100.

3 Salariul real se determina dupa formula:

a)   SR = SN / P;

b)   SR = SR1 / SR0;

c)   SR = ISR – 100%.

34. O societate comerciala detine 10000 buc. de bunuri supuse tranzactionarii, la pretul de 1000 u.m., iar viteza de rotatie a monedei este de 10 rotatii. Masa monetara este:

a) 1000000 u.m.

b) 200000 u.m.

c) 100000 u.m.

35. O societate comerciala detine o masa monetara de 1200000 u.m. si un pret al bunurilor de 1000 u.m. Puterea de cumparare a banilor detinuti este:

a) 120

b) 1200

c) 12

36. O societate comerciala detine un credit de 10000 u.m., cu o dobanda de 15%, durata de acordare a creditului este de 6 luni. Dobanda simpla va fi:

a) 1500 u.m.

b) 750 u.m.

c) 375 u.m.

37. O banca acorda un credit de 10000 u.m., cu o dobanda de 20%, durata de acordare a creditului este de 2 ani. Dobanda este:

a) 4400 u.m.

b) 14400 u.m.

c) 440 u.m.

38. O banca acorda un credit de 5000 u.m., cu o dobanda de 40%, durata de acordare a creditului este de 3 ani. Dobanda va fi:

a) 872 u.m.

b) 13720 u.m.

c) 8720 u.m.

39. O banca detine o masa monetara de 1400000 u.m. si un pret al bunurilor de 2000 u.m. Puterea de cumparare a banilor detinuti este:

a)7000

b)70

c)700

40. Daca salariul nominal al unui salariat este de 2000 RON , iar nivelul preturilor este de 2 RON, salariul real al salariatului va fi:

a)4000

b)1000

c)100

41. Cu cat trebuie sa creasca salariul nominal, lunar incat salariul real sa nu se modifice, preturile la bunurile de consum sa creasca lunar cu 25%, iar productivitatea medie a muncii sa creasca cu 15%?

a) 75%

b) 10%

c) 25%

42. La o crestere a salariului nominal cu 25% si o scadere a salariului real cu 15%, preturile bunurilor de consum:

a) au scazut cu 10%

b) au crescut cu 47%

c) au crescut cu 40%

4 Daca salariul nominal creste cu 26% si rata inflatiei este de 5% atunci salariul real va creste cu:

a) 21%

b) 31%

c) 20%

44. Cand preturile la bunurile de consum cresc de 2 ori, salariul real creste cu 100% atunci salariul nominal:

a) creste de 4 ori

b) creste cu 150%

c) scade cu 100%

45. La o crestere a salariului nominal de la 600000 RON la 700000 RON si o scadere comcomitenta a preturilor bunurilor de consum cu 3%, salariul real creste cu:

a) 21000

b) 121600

c) 118000

46. La un credit de 20 mld u.m. se plateste o dobanda de 2 mld u.m. corespunzator unei rate anuale de dobanzi de 20%, in regim de dobanda simpla. Timpul pentru care s-a acordat creditul a fost:

a)   12 luni

b)   6 luni

c)   2 luni

47. Un agent economic contracteaza un imprumut de 10 000 u.m., cu o rata anuala a dobanzii de 20% si rambursabil in doua transe egale: prima transa dupa 6 luni si a doua transa dupa un an. Dobanda platita in a doua transa este mai mare decat cea din prima transa cu:

a) 500 u.m.

b) 0 u.m.

c) 1500 u.m

48. Un agent economic contracteaza un imprumut de 2000 u.m., cu o rata anuala a dobanzii de 25% si rambursabil in 5 transe anuale egale. Dobanda se plateste la sfarsitul fiecarui an in regim de do­ban­da simpla. Dobanda platita la sfarsitul celui de-al treilea an este:

a)   600 u.m.

b)   400 u.m.

c)   300 u.m.

49. Pretul unitar al unui bun este 5000 u.m., din care 25% profit. Pentru ca rata profitului la cifra de afaceri sa devina 30%, costul unitar trebuie sa se modifice cu:

a)   sa scada cu 250 u.m.;

b)   sa creasca cu 250 u.m.;

c)   nu se modifica.

50. Rata profitului la CA era in momentul T de 30%. In momentul T , rata profitului la CA scade cu 10%. Indicele ratei profitului este:

d)   a) 70%

e)   b) 90%

f)    c) 80%

II . RASPUNDETI LA INTREBARI:

1. Definiti masa monetara.

2. Ce reprezinta viteza de rotatie a monedei ?

Definiti dobanda.

4. Ce reprezinta obligatiunea?

5. Cum poate fi definita piata financiara ?

6. Ce reprezinta salariul ?

7. Definiti puterea de cumparare.

III. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMATII ESTE ADEVǍRATǍ SI CARE ESTE FALSǍ?

In Romania, piata autoturismelor este o piata de tip monopol.

Pe piata de tip oligopol se asigura omogenitatea produselor.

Forma de piata reala care se apropie cel mai mult de piata cu concurenta perfecta este bursa.

Un grup financiar puternic care detine pachetul actiunilor de control la mai multe firme oligopol se numeste holding.

Daca cerera si oferta cresc concomitent si in aceeasi proportie, pretul de echilibru scade.

Bancnotele sunt bucati de hartie tipizate, cu o anumita valoare.

Deficitul bugetar este situatia in care veniturile bugetare sunt mai mici decat cheltuielile bugetare.

Creditorul este agentul economic ce acorda cu imprumut o suma de bani pe o anumita perioada de timp.

Debitorul este agentul economic ce acorda cu imprumut o suma de bani pe o anumita perioada de timp.

Piata financiara primara se caracterizeaza prin emisiunea si plata titlurilor nou emise.

Valoarea nominala este suma inscrisa pe titlul de valoare.

Oferta publica de cumparare este o declaratie publica prin care un agent economic se angajeaza sa cumpere toate actiunile unei societati comerciale la un pret mai ridicat decat cursul acestora.

Pachetul majoritar sau de control permite tranzactionarea titlurilor pe piata financiara.

Salariul de echilibru este salariul ce se formeaza in situatia in care cererea de forta de munca este egala cu oferta de forta de munca.

Salariul social reprezinta suma de bani platita de societate celor care au suferit accidente de munca, boli profesionale sau sunt afectati de somaj.

Salariul real reprezinta suma de bani primita de un salariat in schimbul muncii depuse.

Bursa de valori este institutia ce permite tranzactionarea titlurilor pe piata financiara secundara.

Operatiunile la vedere se realizeaza astfel: se incheie un contract intre cele doua parti, ce contine: numele celor doua parti (vanzatorul si cumparatorul), numarul titlurilor tranzactionate, cursul existent in momentul incheierii contractului si un termen de lichidare sau scadenta.

Excedentul bugetar este situatia in care veniturile bugetare sunt mai mari decat cheltuielile bugetare.

Creditorul este agentul economic ce acorda cu imprumut o suma de bani pe o anumita perioada de timp.

IV. COMPLETATI SPATIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVITI:

Pe piata, consumatorii actioneaza pentru a gasi vanzatorul cu pretul cel mai .. .. .

Daca concurenta respecta regulile si mijloacele recunoscute legal, atunci se numeste .. .

Cand informatiile despre piata sunt larg difuzate, si permanent cunoscute, spunem ca piata este ..

Daca cererea si oferta cresc concomitent si in aceeasi proportie, pretul de echilibru este , iar cantitatea de echilibru .

Vanzatorii sunt in competitie pentru a atrage cat mai multi .., cu venituri ridicate.

Primele monede confectionate din metal pretios au aparut in secolele , asa cum mentioneaza Herodot in lucrarile sale, si au circulat pana in secolul al XVIII – lea.

Cu timpul, alaturi de monede si bancnote, au aparut banii . (inscrisurile din conturile bancare ).

adica bunurile sunt schimbate cu bani sau invers.

Masa monetara este formata, indeosebi, din bani scripturali deoarece cu ajutorul lor se realizeaza cel mai mare volum al ..

Marirea rezervei minime obligatorii la Banca Nationala, lucru ce conduce la creditelor.

Reducerea masei monetare se realizeaza prin limitarea creditelor sau . lor, adica sa nu depaseasca o anumita suma sau un procent din disponibilitatile banesti ale bancilor.

Tranzactiile se realizeaza cu ajutorul agentilor specializati numiti , dar si prin intermediul bursei de valori.

Cererea de forta de munca se formeaza intr- o perioada lunga de timp, pentru a crea noi locuri de munca, o firma are nevoie de timp pentru a obtine si a investi.

Salariul nominal net este salariul pe care il primeste un angajat dupa ce i s-au oprit . .

Cererea de munca depinde de . . . . . . .. marginala a muncii.

Cererea nominala de bani este direct proportionala cu nivelul . . . . . . . .

Cererea de munca se exprima prin numarul de locuri de munca existente sau prin . . . . . . . de locuri de munca.

Salariul . . . . . . este suma de bani platita de firma/ primita de salariat in schimbul muncii depuse.

Salariul . . . . . .este cantitatea de bunuri sau servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal.

Salariul reprezinta . . . . . . .. pentru angajator si . . . . . . .. pentru angajat.

V. TEXTE DE COMENTAT

„In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al concurentei joaca rolul unei „maini invizibile”, care va directiona optiunile economice ale fiecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci? Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?”.

(Michel Didier, Economia: regulile jocului, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1989)

„ nu este pur si simplu posibil sa beneficiezi de binefacerile sistemului de preturi ca mecanism de informare, care isi trage eficienta din faptul ca lasa indivizii liberi sa reactioneze ei insusi la informatiile care le parvin, fara a lasa simultan libera functionare a preturilor care determina in intregime sau in masura distribuirea veniturilor. A uita aceasta caracteristica fundamentala a mecanismelor pietei nu poate decat sa le reduca eficienta spontana si, astfel, sa conduca, fara a ne da seama, la alte interventii ale statului care, la randul lor, vor degrada si mai mult eficienta naturala a pietei.”

(Henri Lepage, Planification et économie de marché, Éditions de l’institut Économique de Paris, 1983)

„Bancile acorda particularilor si intreprinderilor credite a caror finantare este asigurata prin resursele create de ele insele sau colectate de la diferiti agenti economici. Daca ele acorda mai multe credite decat pot finanta, sunt nevoite sa se refinanteze pe piata monetara pe langa institutiile financiare care dispun de un excedent de resurse”.

(Bernier B., Simion V., Initiation a la macroeconomie, 2-e dition DUNOD Paris, 1987)

„Ce este Bursa in sensul contemporan al termenului? Este locul unde se intalnesc intermediari calificati pentru a negocia intre ei valori mobiliare, adica valorile fiduciare reprezentand o fractiune din proprietatea dintr – o societate sau drepturile rezultate dintr–o operatiune de credit cu o colectivitate”.

(Alfred Collins, La prodigieuse histoire De la bourse, Editions S.E.F., Paris,31, Rue de Rome, 1949)

„Sindicatele vor sa lucreze mai putin, sa aiba timp pentru a trai, fara diminuarea salariului. Aceasta-i o revendicare laudabila, dar total inacceptabila in lumea noastra actuala, pentru ca este nerealista din punct de vedere economic. A reduce durata muncii mentinand remuneratia neschimbata inseamna a mari substantial costurile noastre de productie si, ca urmare, sa se piarda competitivitatea noastra pe pietele externe si chiar interne. Saptamana de lucru de 35 ore inseamna a conduce intreprinderea spre pierderi, balanta comerciala spre deficit si populatia ocupata spre somaj inca si mai generalizat”.

(Declaratia secretarului general al Consiliului National al Patronatului Francez. Le francais commercial, Presses Paccket, 1985)

„A pretinde ca in general inflatia este in mod necesar un rau si ca saraceste intotdeauna si pe toata lumea deopotriva nu are temei stiintific. La fel de gresit este, bineinteles, sa se sustina ca ea reprezinta un bine”.

(Rene Mauri, Le societe d' inflation, Edition Du SEUIL, Paris, 1973)

„Un mod ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al concurentei joaca rolul unei „maini invizibile”, care va directiona optiunile economice ale fiecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produca? Cum sa produci ? Cum sa remunerezi personalul?”

(Michel Didier, Economia: regulile jocului, Editura Humanitas, Bucuresti)

RASPUNSURI LA TESTE

I. INDICATI RǍSPUNSUL CORECT:

1- b; 2 - a; 3 - a; 4 - c; 5 - b; 6 - c; 7 - a; 8 - b; 9 - c; 10 - a; 11 - b; 12 - a; 13 - b; 14 - c; 15 - a; 16 - a; 17 - b; 18 - c; 19 - c; 20 – b; 21 – c; 22 – c; 23 – a; 24 – b; 25- a; 26 – c; 27 – c; 28- c; 29- a; 30 – a; 31 – b; 32 – a; 33 – a; 34 – a; 35 – b; 36 – b; 37 – a; 38 – c; 39 – c; 40 – b; 41 – c; 42 – b; 43 – c; 44 – a; 45 – b.;46 – b; 47 – a; 48 – c; 49 – a; 50 – b.

C = 30-10 P

O= 6 + 2P

Pe, Qe= ?

C= O la echilibru

30-10P= 6 + 2P

12 P = 24, P= 2u.m.

C= O= 6+ 2· 2= 10u.c.

Raspuns corect a)

C= 40- P

O= 5P- 2

Pi= 10 u. m.

Costul=?

C= 40- 10= 30

O= 5· 10- 2= 48

O- C= 48 - 30= 18, exces de oferta

Costul = 18· 10 u.m.= 180 u.m.

Raspuns corect a)

O= 4000+ 10 P

Qe= 50000Kg

Pe= ?

O = Qe

4000+ 10 P= 50000

10P= 46000

Pe= 4600

Raspuns corect b)

Q = 10000 buc.

P = 1000 u.m.

V = 10 rotatii

M = QP / V = 10000 × 1000 / 10 = 1000000 u.m.

Raspuns corect a)

M = 1200000 u.m.

P = 1000 u.m.

P = M / P = 1200000 / 1000 = 1200

Raspuns corect b)

C = 10000 u.m.

d' = 15%

n = 6 luni = 1 / 2 ani

D = C × d' × n = 10000 ×15% × 1/2 = 1500 × 1/2 = 750 u.m.

Raspuns corect b)

C = 10000 u.m.

d' = 20%

n = 2 ani

D = C (1 + d' )² - C

D = 10000 ( 1 + 20% )² - 10000

D = 10000 ( 1,2)² - 10000

D = 14400 – 10000 = 4400 u.m.

Raspuns corect a)

C = 5000 u.m.

d' = 40%

n = 3 ani

D = C (1 + d' )³ - C

D = 5000 (1 +40%)³ - 5000

D = 5000 (1,4)³ - 5000

D = 5000 × 2,744 – 5000= 13720 – 5000 = 8720 u.m.

D = 8720 u.m.

Raspuns corect c)

M = 1400000 u.m.

P = 2000 u.m.

Pcb = M / P = 1400000 / 2000 = 700

Pcb = 700.

Raspuns corect c)

SN = 2000 RON

P = 2 RON.

SR = SN / P

SR = 2000 / 2 = 1000

SR = 1000

Raspuns corect b)

SR = SR , Ip

∆WmL

ISN =?

ISR = ISN /Ip

100 % = ISN /125%

ISN =125% → SN creste cu 25%

Raspuns corect c)

∆SN = 25%

∆SR = - 15%

Ip

ISN = 125%

ISR = 85%

ISR = ISN /Ip

85% = 125% / Ip

Ip

Raspuns corect b)

∆SN = 26%

Ri

ISR = ?

ISN = 126%

Ri Ip

5% =Ip

Ip

ISR = ISN /Ip

ISR = 126% / 105% = 120%

SR creste cu 20%

Raspuns corect c)

Ip

ISR = 200%

ISN =?

ISR = ISN /Ip

200% = ISN / Ip

200% = ISN/ 200%

ISN = 400%

SN creste de 4 ori

Raspuns corect a)

SN = 600000 RON

SN = 70000 RON

Ip

∆SR = ?

ISN = (SN / SN

SR = SN / Ip =

SR

SR - SR

Raspuns corect b)

C = 20 mld u.m.

D = 2 mld u.m.

d’ = 20%

n = ?

Dobanda simpla pe un an:

D’ = C x d’ = 20 mld x = 4 mld

=>D = => n = 6 luni

Raspuns corect b)

C = 10 000 u.m.

d’ = 20%

n = 6 luni

n = 1 an

D – D

C = 50 000 u.m.

C = 5 000 u.m

D = = 5000 x 10% = 500 u.m.

D = C x d’ = 5000 x 20% = 1000 u.m.

D – D = 1000 – 500 = 500 u.m.

Raspuns corect a)

C = 2000 u.m.

d’ = 25%

Transele anuale de plata: 400 u.m.

D = 2000 x 500 u.m.

D = 1600 x 400 u.m.

D = 1200 x 300 u.m.

Raspuns corect c)

Pu = 5000 u.m.

Pru = = 1250 u.m.

Rpr (CA) = 30% => CTM = 3750 u.m.

Rpr CA) = (Pr/CA) 100 = (1250/5000) 100

= = 25%

R’pr CA) = (Pr+x)/CA x 100

30% =

30 = => 1250+x =1500

X = 250

Raspuns corect a)

Rpr

Rpr

IRpr

Rpr = = 30%

Rpr = = 30% - 10% x 30% = 30% - 3% = 27%

IRpr = = = 90%

Raspuns corect b)

II. RASPUNSURI LA INTREBARI:

1. Masa monetara reprezinta cantitatea de bani existenta la un moment dat in circulatie si apartinand diferitilor agenti economici .

2. Viteza de rotatie a monedei reprezinta totalitatea operatiunilor de vanzare – cumparare si plati pe care le mijloceste o unitate monetara intr- o perioada.

Dobanda poate fi definita ca o suma de bani pe care debitorul o plateste creditorului sau deoarece se foloseste de banii acestuia o perioada.

4. Obligatiunea reprezinta titluri de valoare ce atesta existenta unui imprumut pe termen lung.

5. Piata financiara este locul in care cererea de titluri de valoare se intalneste cu oferta de titluri de valoare.

6. Salariul reprezinta suma de bani primita de un salariat pentru munca depusa.

7. Puterea de cumparare reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce se poate cumpara cu o unitate monetara sau cu intreaga masa monetara.

III. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMATII ESTE ADEVǍRATǍ SI CARE ESTE FALSǍ?

1- F; 2 – F; 3 – A; 4 – A; 5 – F; 6 – A; 7 – A; 8 – A; 9 – F; 10 – A; 11 – A; 12 – A; 13 – F; 14 – A; 15 – A; 16 – F; 17 – A; 18 – F; 19 – A; 20 – A.

IV. COMPLETATI SPATIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVITI:

1- mic;

2- loiala;

3- transparenta;

4- constant, creste;

5- cumparatori;

6- VII – VI i.Hr.;

7- scripturali;

8- mijloc de schimb;

9- tranzactiilor;

10- micsorarea;

11- plafonarea;

12- brokeri;

13- profit;

14- impozitele;

15- productivitatea;

16- preturilor;

17- oferta;

18- nominal;

19- real;

20- cost, venit.

V. TEXTE DE COMENTAT

1) Rolul preturilor si al concurentei in societate. Economistul scotian Adam Smith, autorul sintagmei „mana invizibila”:

a) considera libertatea de actiune ca fiind indispensabile economiei de piata si obtinerii bogatiei;

b) nu exclude rolul statului in economie;

c) este adeptul libertatii economice si politice;

d) arata legatura dintre functionarea organismului economic si evolutia preturilor.

Relatia cerere – oferta determina producatorul sa aleaga ce sa produca si cum sa produca.

2) Piata:

locul esential in activitatea agentilor economici;

mijlocul final care valideaza eficienta activitatilor agentilor economici;

Pretul in economia de piata interactiunea cererii cu oferta.

Rolul interventiei statului asupra mecanismelor pietei: pretul – cerere – oferta

bunurile realizeaza operatii de finantare acordand credite agentilor economici publici si privati pe piata monetara;

se desfasoara pe baze comerciale;

unitatile bancare au un dublu rol: sa garanteze depozitele celor care doresc sa le economiseascasisa acorde imprumuturi celor care vor sa investeasca;

masa monetara este functie de volumul tranzactiilor ce au loc in economie, de pretul bunurilor si serviciilor, de viteza de circulatie a banilor, de preferinta agentilor pentru lichiditate.

plasarea economiilor agentilor economici in hartii de valoare si alimentarea pe aceasta cale a intreprinderilor cu capital;

finantarea trezoreriei publice prin creditarea titlurilor de credit;

asigura mobilitatea capitalurilor si posibilitatea schimbarii plasamentelor actionarilor;

pune in evidenta starea conjuncturala a economiei;

agentii economici care au plasat capitalurile pe piata primara pot reintra in posesia capitalurilor inainte de scadenta..

rolul si functiile sindicatelor privesc imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor si indeplinirea obligatiilor contractuale asumate de patron;

in bugetele tarilor capitaliste dezvoltate sunt prevazute importante sume banesti pentru sanatate, educatie si securitate sociala;

masuri preconizate in programele guvernelor din unele tari, a caror aplicare practica s-a lovit de o rezistenta rar intalnita.

inflatia afecteaza intreaga societate direct si indirect:

exista si agenti economici care speculeaza fenomenul in favoarea lor;

inflatia de multe ori duce la redistribuirea venitului national in favoarea celor bogati si in defavoarea acelor paturi ale populatiei care au venituri fixe.

- autorul se refera la economia de piata, si nu la economia centralizata in care se manifesta cvasitotalitar statul;

libertatea de actiune este indispensabila economiei de piata si obtinerii bogatiei;

functionarea organismului economic asigura evolutia preturilor in sensul in care cererea pentru produse este functie de pret;

economia se autoregleaza,

remunerarea personalului este pentru producator un cost care se va reflecta in pret, iar jocul cererii si al ofertei va determina vanzatorul sa aleaga ce sa produca si mai ales cum sa produca.