Comert
Calculul economic si piataTratamentul cantitativ al problemelor economice nu trebuie confundat cu metodele cantitative intrebuintate in sfera problemelor universului extern, al evenimentelor fizice si chimice. Trasatura distinctiva a calculului economic este ca nici nu se bazeaza pe, nici nu este legat de ceva care sa se poata numi proces de masurare. Un proces de masurare consta in stabilirea unei relatii numerice intre un obiect si un alt obiect, anume unitatea de masura. Fundamentul ultim al masurarii este acela al dimensiunilor spatiale. Cu ajutorul unitatii definite prin referire la intindere se masoara energia si potentialul (capacitatea unui lucru de a provoca schimbari in alte lucruri si relatii), precum si trecerea timpului. Un cadran indica direct o relatie spatiala si doar indirect alte cantitati. Presupozitia subiacenta masurarii este imutabilitatea unitatii de masura. Unitatea de lungime este stanca pe care se bazeaza orice masuratoare. Se presupune ca omul nu se poate sustrage de la a o considera imutabila. Ultimele decenii au fost martorele unei revolutii in situarea epistemologica a fizicii, chimiei si matematicilor. Ne aflam in pragul unor inovatii, a caror amploare nu poate fi prevazuta. Este posibil ca [p.210] urmatoarele generatii de fizicieni sa se confrunte cu probleme in anumite privinte similare celor de care trebuie sa se ocupe praxeologia. Poate ca ei vor fi siliti sa abandoneze ideea ca exista ceva neafectat de modificarile cosmice, care sa poata fi intrebuintat de observator ca etalon de masurare. Insa orice ne-ar rezerva viitorul, structura logica a procesului de masurare a entitatilor pamantesti din domeniul macroscopic sau molar al fizicii nu se va modifica. Masuratorile din orbita fizicii microscopice sunt si ele efectuate cu ajutorul scalelor metrice, micrometrelor, spectrografelor -- in ultima instanta cu organele senzoriale grosiere ale omului care observa si experimenteaza si care este el insusi de dimensiuni molare. [7] Ele nu se pot elibera de geometria euclidiana si de notiunea de etalon care nu se schimba. Exista unitati monetare si exista unitati fizice masurabile de diferite bunuri economice si de multe – dar nu orice – servicii care se cumpara si se vandut. Insa rapoartele de schimb de care trebuie sa ne ocupam fluctueaza in permanenta. Nu exista nimic constant si invariabil in ele. Ele sfideaza orice tentativa de a le masura. Ele nu sunt fapte in sensul in care este intrebuintat termenul acesta de catre fizician, atunci cand se refera la cantitatea unei bucati de cupru, ci sunt evenimente istorice, care exprima ceea ce s-a intamplat candva, la un moment dat si in anumite imprejurari. Acelasi raport numeric de schimb poate sa apara din nou, dar nu este nicidecum sigur daca el se va repeta intr-adevar si, daca se va repeta, ramane intrebarea daca acest rezultat identic este consecinta prezervarii acelorasi circumstante sau a unei intoarceri la ele, mai degraba decat produsul unei interactiuni dintr-o constelatie foarte diferita de factori care determina preturile. Numerele intrebuintate in procesul calculului economic, de catre omul care actioneaza, nu se refera la cantitati masurate, ci la rapoarte de schimb, a caror realizare este anticipata – pe baza intelegerii interpretative – pe pietele viitoare, catre care este indreptata intreaga actiune si care sunt singurele care conteaza pentru omul care actioneaza. In acest stadiu al investigatiei noastre nu ne preocupa problema unei “stiinte economice cantitative”, ci analiza procesului mental pe care-l desfasoara omul activ, atunci cand intrebuinteaza distinctii cantitative pentru a-si planifica conduita. Cum actiunea este intotdeauna indreptata catre influentarea unei stari de lucruri viitoare, calculul economic se ocupa intotdeauna de viitor. In masura in care el ia in consideratie evenimente si rapoarte de schimb trecute, el o face numai in vederea ajustarii actiunilor viitoare. Sarcina pe care urmareste omul activ sa o indeplineasca prin intrebuintarea calculului economic este stabilirea rezultatului actiunii, prin contrastarea inputului cu outputul. Calculul economic este fie o estimare a rezultatului anticipat [p.211] al actiunilor viitoare, fie stabilirea bilantului actiunilor trecute. Insa in ultimul caz nu este vorba doar de preocupari istorice si didactice. Semnificatia sa practica este de a arata cat este cineva liber sa consume, fara a prejudicia capacitatii viitoare de productie. Aceasta este problema in raport cu care sunt dezvoltate notiunile fundamentale ale calculului economic – capital si venit, profit si pierdere, cheltuire si economisire, cost si beneficiu. Intrebuintarea practica a acestor notiuni si a tuturor notiunilor derivate din ele este inseparabil legata de functionarea unei piete, in cadrul careia bunurile si serviciile de toate ordinele sunt tranzactionate in schimbul unui mijloc de schimb universal intrebuintat. Aceste notiuni ar fi pur academice si lipsite de orice relevanta pentru actiunea desfasurata intr-o alta lume, inzestrata cu o structura diferita a actiunii. [p.212]
Posibilitatea dezvoltarii unor activitati noi, mai ales in domeniul tehnologic si industrial, prin cresterea investitiilor straine directe; Cresterea economiilor si investitiilor populatiei prin aplicarea unor politici de impozitare mai relaxate si micsorarea fiscalitatii; Acces liber pe piata muncii in statele UE si imbunatatirea standardului de viata al populatiei; Revigorarea agriculturii si serviciilor turistice; Acces la fondurile structurate comunitare ce va permite dezvoltarea echitabila a regiunilor fiecarei tari si a dezvoltarii rurale; Modernizarea infrastructurii de transporturi si imbunatatirea calitatii mediului in perspectiva dezvoltarii durabile. 2. TESTE I. INDICATI RǍSPUNSUL CORECT: 1. Procesul prin care cel putin doua tari realizeaza un spatiu economic comun prindezvoltarea unui sistem de relatii economice reciproc avantajoase se numeste: a) globalizare b) integrare economica c) cooperare internationala 2. Circuitul economic international se realizeaza in principal pe baza: a) disparitiei granitelor ca urmare a „eroziunii statului national” b) mondializarii productiei si comertului c) dezvoltarii echilibrate a principalelor fluxuri economice mondiale 3. Punctul de start si forta motrice a procesului de globalizare il reprezinta: a) dimensiunea economica b) dimensiunea culturala c) dimensiunea economica Principala sursa a profitului vizat prin globalizare este: a) existenta societatilor transnationale b) valorificarea la nivel mondial a avantajelor ce rezulta ca urmare a diferentelor si decalajelor economice dintre tarile participante la circuitul economic mondial c) dezvoltarea tehnologiei de varf in domeniul informaticii si telecomunicatiilor 5. Uniunea Europeana va dispune de o moneda unica – EURO – ca urmare a: a) conventiei europene a drepturilor omului b) declaratia Schuman c) acordul de la Maastricht 6. Principalul organ de luare a deciziilor de politica economica economica din cadrul UE este: a) Consiliul European b) Consiliul European de Ministri c) Comisia Europeana 7. Datorita caracterului sau deschis, aderarea la UE pana la 1 ianuarie 2004 s-a realizat: a) in trei valuri, incepand din 1965 b) in patru valuri, incepand din 1970 c) in cinci valuri, incepand din 1973 8. Eliminarea barierelor comerciale a restrictiilor cantitative la intrarea si iesirea marfurilor, stabilirea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale unitare definesc; a) uniunea vamala b) zona de comert liber c) piata comuna 9. UE sprijina Romania in vederea integrarii prin: a) crearea unor noi structuri de productie b) derularea unor programe de cooperare si asistenta financiara c) extinderea pietelor de capital 10. Integrarea economica poate fi: a) integrare economica globala sau totala, integrare economica sectoriala b) cooperare internationala c) flux economic internationala 11. Indicati formele de integrare aconomica: a) sistemul monetar international si integrarea politica, sociala, culturala b) formarea de piete comune de capitaluri, marfuri si forta de munca si uniunea vamala c) zona de comert liber; formarea de piete comune de capitaluri, marfuri si forta de munca; uniunea vamala; sistemul monetar european; integrarea politica, sociala, culturala 12. Indicati institutiile UE: a) Consiliul european si consiliul european de ministri b) Comisia europeana si consiliul european de ministri c) Consiliul european; consiliul european de ministri; comisia europeana; parlamentul european 13. Integrarea economica s-a dezvoltat:
Note 1. Scoala istorica germana exprima aceasta afirmand ca proprietatea privata asupra mijloacelor de productie, schimbul de piata si banii sunt “categorii istorice”. 2. Cf. indeodebi Eugen von Böhm Bawerk, Kapital und Kapitalzins, partea a II-a, Cartea a III-a. 3. A se vedea mai jos, pp. 236-256. 4. Neglijarea problemelor schimbului indirect a fost cu siguranta influentata de prejudecati politice. Populatia nu dorea sa renunte la teza dupa care depresiunile economice sunt un rau inerent modului capitalist de productie si nu sunt nicidecum provocate de incercarile de a reduce rata dobanzii prin expansiunea creditelor. Profesori reputati de stiinte economice apreciau ca “nestiintifica” explicarea depresiunilor ca fenomene provocate “doar” de evenimente survenite in sfera monedei si a creditului. Existau pana si expuneri ale istoriei teoriei ciclurilor de afaceri care omiteau complet sa discute teza monetara. Cf., e.g., Eugen von Bergmann, Geschichte der nationalëkonomischen Krisentheorien, Stuttgart, 1895. 5. Pentru o analiza critica si o respingere a argumentului lui Fisher, cf. Mises, The Theory of Money and Credit, trad. H. E. Batson, Londra, 1934, pp. 42-44; pentru o critica similara a argumentului lui Wieser, Mises, Nationalökonomie, Geneva, 1940, pp. 192-194. 6. Cf. Friedrich von Wieser, Der natürliche Wert, Viena, 1889, p. 60, n. 3. 7. Cf. A Eddington, The Philosophy of Physical Science, pp. 70-79, 168-169.
|