Calitatile unui bun vanzator

a)Pe plan moral : constinciozitate, cinste, sociabilitate, tact, adaptabilitate, vointa, perseverenta, combativitate, putere de munca, putere de decizie, stapanire de sine, lipsa de orgoliu, discretie, sobrietate, exactitate, optimism.

b)Pe plan profesional : cunostinte temeinice despre proprietatile, functionarea si intretinerea marfurilor.

c)Pe plan intelectual : perspicacitate, spirit de observatie, obiectivitate, memorie, claritate, ordine, initiativa, intuitie.

d)Pe plan fizic : stare generala buna, rezistenta la oboseala, prezenta placuta, usurinta in vorbire, simturi ascutite.

Doza mare de intuitie, capacitatea de a sesiza cu precizie ceea ce doreste clientul, va sesiza rapid reactiile clientului astfel incat clientul sa fie satisfacut si sa plece din magazin cu sentimentul ca a achizitionat un produs de calitate. Munca de perfectionare, pasiune, daruire, intuitie, ambitie, rabdare, politete, amabilitate, pregatire actualizata si perfectionata corespunzator ; consilier al cumparatorului, sfatuitor amabil, politicos, competent, bine pregatit, sa cunoasca bine marfa pe care o ofera clientilor, sa explice avantajele procurarii, importanta ei, sa lamureasca clientul de ce o marfa e mai scumpa decat alta.

Defectele vanzatorului

a)Pe plan moral : necinste, rea credinta, aroganta, nepasare, irascibilitate, lene, susceptibilitate, nesiguranta, pesimism.

b)Pe plan profesional : ignoranta sub toate aspectele ei.

c)Pe plan intelectual : superficialitate, lipsa spiritului de observatie, subiectivitate, confuzie, dezordine, lipsa de initiativa, memorie slaba.

d)Pe plan fizic : predispozitie la boala si oboseala, neglijenta, dificultati in exprimare.

Trasaturi de temperament : sociabilitate, dinamism, operativitate, reactii rapide, mobilitatea proceselor nervoase, optimism, capacitate de adaptare la oameni si situatii noi, calm si rabdare in relatiile cu clientii.

Aptitudini fizice si senzoriale : -constitutia fizica robusta si proportionalitatea armonioasa intre partile componente ale corpului care confera o tinuta estetica si se manifesta prin buna functionare a aparatului locomotor

-functionalitatea normala a aparatului vorbirii, care inlatura posibilitatea unui defect al vorbirii (vorbire balbaita, accent defectuos) si creaza posibilitatea unui timbru placut al vocii, intonatie corespunzatoare, dictie, claritatea vorbirii

-starea de sanatate a organismului uman care se manifesta prin vioiciune, buna dispozitie, rezistenta organismului la efort fizic si psihic

-rapiditatea reactiilor care ofera promptitudine in intelegerea informatiilor si rezolvarea diferitelor situatii care apar

-abilitatea motorie, care ceaza premisele exercitarii rapide si corecte a unor activitati in anumite conditii de calitate si de timp (manipularea aparatelor de casa, demonstrarea performantelor tehnice a unor aparate)

-acuitatea vizuala care permite perceperea detaliilor, in cazul receptiei marfurilor textile si tehnice

-acuitatea cromatica care permite distingerea culorilor de baza si a mostrelor de culori

-vederea si reprezentarea spatiala, care permite asigurarea unui plasament adecvat marfurilor in depozite si raioane

-auzul prin care se creaza posibilitatea sesizarii zgomotelor, in cazul verificarii calitative a aparatelor audio, obiectelor de cristal

-gustul si mirosul pentru cei din sectoarele de marfuri alimentare si de alimentatie publica (receptia organoleptica a produselor alimentare)

-simtul tactil care da posibilitatea determinarii insusirilor fizice la unele marfuri (finetea unei tesaturi, emolienta unei creme, netezimea suprafetelor din sticla, lemn)

Aptitudini intelectuale: -spirit de observatie ofera capacitatea supravegherii marfurilor si a salii de vanzare (autoservire)

-memoria permite retinerea sortimentelor pe masuri, preturi, a amplasarii produselor in raioane, unitati, depozite

-gandirea concreta ofera intelegerea si orientarea rapida in situatii neprevazute, rezolva in timp optim problemele aparute

-intelegerea prompta si fluenta verbala permite surprinderea rapida a dorintelor si intentiilor cumparatorilor si formularea unor raspunsuri clare si corespunzatoare

-limbajul permite formarea unui vocabular bogat si variat ce ofera claritate in desfasurarea dialogului si intocmirea documentelor de evidenta

-imaginatia permite intuirea cerintelor clientului, creand posibilitatea realizarii principiului verbal al simbolismului, a prezentarii modului de utilizare a produselor de consum

-atentia concentrata si distributiva permite receptionarea mesajelor clientilor, formularea de raspunsuri si recomandari concrete cu privire la calitatea si pretul marfurilor, paralel cu servirea si oferirea marfurilor, numararea banilor, ambalarea

Trasaturi de caracter : -atitudine corecta fata de clienti genereaza politete, respect, serviabilitate, sinceritate in dialogul comercial, promptitudine in servire, tact si intelegere in relatiile cu oamenii, stapanire de sine, arta de a asculta si raspunde calm

-atitudinea fata de marfa, evitarea degradarii sau distrugerii sale

-atitudinea fata de munca, profesie, grupul de lucratori din care face parte (cinste, corectitudine, disciplina si seriozitate in munca, promovarea unui climat optim de munca)

-atitudinea fata de propria persoana genereaza demnitate profesionala si umana.

Principiile generale ale tinutei vestimentare corespunzatoare : functionalitatea, comoditatea, adecvarea tinutei la activitate, sex, varsta, moda, momente ale zilei, anotimp ; estetica tinutei sa puna in evidenta trasaturile placute, estetice ale fiecarei persoane; asigurarea unei stari psihice placute purtatorului si celor cu care acesta intra in relatii sociale.

Regulile tinutei corespunzatoare a vanzatorului se refera la :

a)igiena corporala : starea de curatenie impecabila, corporala si vestimentara ; folosirea deodorantelor, apei de gura, lotiunilor dupa ras ; evitarea folosirii apelor de colonie ; folosirea de lenjerie corporala realizata din fire de bumbac si tip bumbac ; utilizarea obligatorie a centurilor din elastomeni pentru menajarea zonei lombare.

b)parul : trebuie sa fie curat si pieptanat ingrijit ; la femei parul strans (coc) sau pieptanaturi care lasa fata libera in cazul parului scurt ; coafura sa asigure un aer de distinctie ; trebuie acoperit de bonete sau cordelute ; la barbati trebuie tuns, evitandu-se excesele

c)fata : pentru machiaj se folosesc crema, fond de ten sau pudra praf cu nuanta deschisa, fard de obraz, creion dermatograf, rimel negru, ruj in nuante pastel sau crema atractiva pentru buze ; machiaj discret cu rol de protectie a tenului si infrumusetare ; machiaj refacut sau corectat pe parcursul zilei de lucru ; la barbati, fata zilnic rasa, indicandu-se folosirea lotiunilor sau solutiilor dupa ras

d)mainile : curate ; albirea se face cu solutie de sare de lamaie si apa, glicerina ; unghii taiate scurt ; nu se foloseste lac si pasta de unghii ; vanzatoarele din sectorul textile-incaltaminte si unele grupe de marfa metalo-chimice (exceptie tesaturile) au unghii mai lungi date cu oja sau pasta de unghii in nuante pastelate ; purtarea de inele sau articole de gablont, din motive igienice si etico-estetice

e)uniforma : curata, calcata ; produse industriale (deux-pieces, cu bluze asortate din materiale uni) ; produse alimentare (halate, compleuri in alb, bleu-vernil) ; alimentatie publica (costume, 2 piese din materiale uni, in culori inchise) ; purtare de ecusoane.

f)incaltamintea : comoda, usoara, flexibila, stabilitatea gleznei, in culori inchise (se interzice folosirea papucilor); curata, bine intretinuta; tocul sa nu depaseasca 4cm (minim 2cm); pentru barbati ciorapi tip bumbac; pentru femei ciorapi din relon in nuante bej.

Etapa de primire a cumparatorului

Deschide actul de vanzare si are ca scop declansarea relatiei vanzator-cumparator. Se realizeaza prin:

-salutul cumparatorului, cu 'Buna ziua' (cand la raion sunt 2 cumparatori, vanzatorul interpeleaza cumparatorul in magazin ; salutul cumparatorului fiind obligatoriu) sau salutand cu inclinarea capului (gest de politete si de atentionare)

-zambetul comercial ce insoteste salutul : privire senina, destinsa, calma a vanzatorului in ochii cumparatorului ; vanzatorul sa nu fie posomorat, expresia fetei sa nu fie severa, fara mutra acra ; sa fie vesel, senin si bine dispus

-starea de comunicare psihica favorabila si atitudine serviabila : corpul se apleaca usor inainte, de la mijloc, mainile sprijinindu-se pe marginea tonetei ; corpul se inclina usor pe umarul aflat in pozitie diagonala fata de cumparator ; la expunere libera sau autoservire : corpul usor fandat de la mijloc, mainile stranse in dreptul taliei, corpul usor inclinat pe umar.

Regula de 4X20

-Primele 20secunde : vanzatorul e evaluat de client ; vanzatorul sa zambeasca, sa fie politicos, sa para entuziast, sa fie imbracat si aranjat bine, sa fie o persoana placuta si simpatica.

-Primii 20cm : aspectul fetei, expresia ei (fara monotonie, tristete sau plictiseala, fiind un semn rau pentru client, simtindu-se nedorit in magazin)

-Primele 20cuvinte : vanzatorul sa le pregateasca dinainte ; cuvinte alese, pronuntate clar si corect, sa fie rationale, sa aiba inteles ; ton politicos, amabil, plin de solicitudine, calm, potrivit ; vorbire frumoasa, politicoasa, competenta ; regula folosirii pluralului ; vanzatorul va vorbi privindu-l in fata pe client ; respectarea acordului gramatical ; denumiri straine : pronuntie corecta.

-Primii 20pasi : miscarea vanzatorului (activ, bine dispus, bine pregatit sa rezolve problemele clientului).

Etapa de cunoastere a nevoii cumparatorului

Vanzatorul identifica trebuintele cumparatorului si orienteaza nevoia acestuia catre fondul de marfa din magazin. Pozitia corpului si capului se indreapta, fizionomia devine serioasa si concentrata, privirea indreptata spre client. Punem intrebarile : Ce doriti ? Cu ce va putem servi ? Exista 4 variante de raspuns de la cumparator :

a)raspunde : Nimic, ma uitam. Vanzatorul, pe ton calm, amabil, cu zambet comercial, va spune : Va rugam, ne face placere.

b)solicita un produs existent in magazin, precizand clar caracteristicile acestuia (cerere ferma). Daca produsul are prêt relativ mic, vanzatorul va incerca sa ofere o cantitate mai mare, insistand pe calitate ; daca pretul e mare, vanzatorul va oferi accesorii, piese de schimb, ingrediente de preparare (Ar fi indicat sa asortati la poseta o pereche de manusi in aceeasi nuanta cromatica).

c)solicita un produs existent, fara sa-i precizeze caracteristicile (cerere labila). Vanzatorul va intreba clientul daca produsul e pentru el sau altcineva, care e destinatia articolului, oferind produse din magazin superioare calitativ (Cel mai bun cadou pentru un copil il constituie o cutie de bomboane, ciocolata, biscuiti, napolitane, ambalate frumos in folie de celofan).

d)solicita un produs care nu exista in magazin. Vanzatorul va oferi un articol similar sau complementar existent in magazin sau va incerca sa ofere oricare alt produs superior calitativ (Ne pare rau, nu va putem oferi produsul X, insa daca tot a-ti intrat in magazinul nostru, va rugam sa vedeti produsul Y. Vi-l prezint nu numai pentru informarea dvs., dar si pentru calitatile sale deosebite).

Conversatie calma si relaxata (naturala) ; clientul prefera sa vorbeasca ; vanzatorul nu vorbeste prea mult, nu vorbeste despre sine ; conteaza parerile clientului ; vanzatorul evita divergentele si impunerea punctului de vedere.

Etapa de prezentare si oferire a produselor

Vanzatorul pune in valoare calitatile si parametrii functionali ai produselor. Prezentare verbala pe principiile :

a)individualitatii (calitatile deosebite si caracteristicile tehnice ale produsului se scot in evidenta, iar cumparatorul va fi tratat ca un individ cu o personalitate si gusturi deosebite) : Pentru dvs., in mod special, va pot oferi produsul X de o calitate deosebita.

b)esteticului : latura estetica a produsului (Bluza va vine perfect ! Modelul si culoarea se armonizeaza perfect cu conformatia dvs., cu nuanta tenului si a parului).

c)simbolismului : imagini detaliate despre utilizare, preparare, combinare, asortare a produselor in viata cotidiana (clientul e interesat cum se intretine un tricotaj, cum se poarta, cu ce-l poate asorta, ce accesorii sa-i adauge).

d)realismului si adaptarii (sa nu insele cumparatorul, sa nu-l induca in eroare, sa nu exagereze, sa prezinte adevarul).

e)aisbergului (vanzatorul sa nu accepte neconditionat motivul de necumparare declarat de client, ci prin intrebari si contraargumente bine alese, sa caute sa afle motivul real) : la produsele de lux (bijuterii, confectii, blanarie) se stimuleaza dorinta de cumparare, inlaturand motivele financiare.

Combinare a acestor principii, o mimica sugestiva si gestica adecvata (ochi si expresie).

Reguli generale de oferire a produselor

a)umanizarea produsului : particularitati, utilizare, purtare, folosire

b)gesturi controlate, rapide, gratioase ; produse oferite cumparatorilor in mana, intimizarea servirii ; fara miscari bruste, trantirea produselor, oferirea lor blazata, indiferenta

c)evidentiaza calitatile, performantele tehnice si estetice a produselor, declansand dorinta de posesiune a cumparatorului

d)produsele mici se ofera apucate de extremitati, prinse cu varful degetului mare, aratator si mijlociu ; o prezentare obturata in palma e inestetica si blocheaza emotia psihica

e)pentru probarea produselor, se cere acordul cumparatorului (imixtiunea in independenta si intimitatea cumparatorului deranjeaza)

f)la produse textile-incaltaminte, vanzatorul va folosi tusajul tactil cu mana pe partea interioara a incheieturii mainii, in zona gatului, dupa urechi, in zona toracelui si portiunile subaxiale. Tusaj efectuat cu profesionalism, decenta si seriozitate, pentru a nu degenera in indecenta, agasare sau agresare a cumparatorului.

Demonstratie prezentata clar, amanuntit, calm ; se expun maxim 3 produse, clientul refuza unul, el este imediat indepartat ; daca nu se poate hotari in alegerea unuia, vanzatorul va interveni cu argumente. Produsele nu se arunca pe tejghea sau pe podea (produse lipsite de valoare in mintea clientului). Pe client il intereseaza avantajele si serviciile oferite de produs. La obiectiile clientului : nu te enerva (grija de a nu-ti arata nemultumirea) ; asculta cu interes ; caracterizeaza obiectia clientului ; dezarmeaza clientii ; discuta obiectiile formulate de client ; tine cont de obiectiile si retinerile clientului ; lasa clientul sa raspunda ; continuarea prezentarii.

Etapa de calcul a contravalorii produselor si intocmirea bonului

Incasarea banilor si intarirea deciziei de cumparare. Mimica vanzatorului reia zambetul comercial, miscare rapida, coordonata, sistematica care reflecta probitatea profesionala ; la intocmirea bonului se spune amabil Va fac imediat bonul ; bonul se inmaneaza cumparatorului cu pozitia corpului si a capului putin inclinata ; vanzatorul indica verbal si prin gesturi pozitia casei de marcat.

Etapa de incheiere a vanzarii si a despartirii de cumparator

Intarirea convingerii cumparatorului ca alegerea facuta e cea mai buna. La primirea bonului, vanzatorul nu va lasa clientul sa astepte, oprind servirea celorlalti si oferind prompt pachetul. La inmanarea pachetului se va spune Multumesc si Alegerea facuta de dvs. este foarte buna, folosindu-se zambetul comercial. Transformarea cumparatorului in client permanent la despartire, folosind zambet comercial si Va rugam sa mai treceti pe la noi. Pentru dvs., vom avea intotdeauna ceva deosebit sa va oferim. Cumparatorul va fi condus la iesirea din magazin, daca e posibil.

Etapele de derulare a comportamentului unui consumator

a)Starea de activare a nevoii: mobilizarea unei trebuinte ce trebuie satisfacuta (senzatia de sete genereaza trebuinta unei bauturi).

b)Starea de disconfort sau disonanta: luarea la cunostinta a ofertei de produse ce satisfac trebuinta activata (cumparatorul se opreste in fata unui chiosc cu bauturi racoritoare si priveste fondul de marfa).

c)Analiza cognitiva : cumparatorul suprapune oferta de produse necesitatilor sale.

d)Alegerea alternativei : cumparatorul alege varianta optima

e)Evaluarea post-cumparare : cumparatorul verifica prin consum valoarea alegerii facute.

Tipuri de clienti

a)In functie de trasaturile de temperament:

-tipul de client coleric : vorbeste urat, tare, cu ton ridicat, cu o mimica si gestica foarte bogate, irascibil, impulsiv, inegal in manifestare. Vanzatorul sa vorbeasca mai putin, la obiect, ton calm, politicos, cu mimica si gestica reduse, sa se situeze pe punctul de vedere al cumparatorului ; evita contrazicerea clientului, prelungirea discutiei, tonul ridicat, nervozitatea.

-tipul de client flegmatic : vorbeste calm, lent, cu pauze, exprimare nesigura, mimica si gestica mai putin expresive, atitudine rezervata si timida, nu-si exprima clar gesturile, rabdator, pasiv, receptiv la recomandari. Vanzatorul vorbeste mai mult, cu fraze ample, ofera informatii suplimentare despre marfuri, ton vioi si convingator, mimica si gestica mai bogate pentru convingere ; el va deschide discutia, va expune faptele clar si precis ; se evita pasivitatea, indiferenta, vorbirea monosilabica, neoferirea de informatii suplimentare, de recomandari.

-tipul de client sangvin :  vorbeste energic, egal ca intensitate, clar si organizat, mimica si gestica moderate, sociabil, vioi, optimist, indraznet, sigur pe el. Vanzatorul foloseste ton vioi, binevoitor, mimica si gestica moderate, serveste rapid, fara a pierde timp si fara a prelungi inutil discutia ; se evita recomandari si sfaturi repetate, insistente, nedorite.

-tipul de client melancolic : vorbeste putin, ton scazut, mimica si gestica foarte putin expresive, total nesociabil, impresionabil, linistit, sensibil, hotarat. Vanzatorul vorbeste mai mult, fraze ample, ton atent, binevoitor, bland, mimica si gestica mai bogate, deschide discutia, evidentiaza calitatile marfii, informatii suplimentare si sfaturi ; evita lipsa de tact, delicatetea.

b)In functie de trasaturile de caracter :

-clienti dificili : foarte vorbareti sau foarte tacuti, precauti, mimica si gestica bogate, nervozitate, pretentiosi, se hotarasc greu, resping argumentele vanzatorului. Vanzatorul vorbeste moderat, corecteaza cu tact informatiile eronate ale clientului, mimica si gestica moderate, rabdator, tact, stapan pe sine ; evita contrazicerea clientului indiferent de tonul acestuia.

-clienti atotstiutori : vorbesc energic, le place sa fie ascultati, mimica si gestica moderate, convinsi de corectitudinea informatiilor detinute, nu recunosc ca au gresit, se enerveaza usor cand e contrazis. Vanzatorul cu ton calm, politicos, mimica si gestica moderate, binevoitor, sa nu-l contrazica ; evita lipsa de delicatete si rabdarea in incercarea de corectare a erorilor strecurate in informatiile cumparatorului, intreruperea din expunere a acestuia.

-clienti entuziasti : vorbesc mult, neintrebati, lauda excesiv produsele ce ii plac, mimica si gestica bogata, explicatii, impresionat repede de produse, pe care le recomanda si celorlalti cumparatori. Vanzatorul cu ton calm, politicos, aprobator, mimica si gestica moderate, intaresc entuziasmul, apreciindu-i alegerea facuta si simtul estetic ; evita intreruperea clientului din expunerea sa, lipsa de atentie si apreciere pentru alegerea facuta.

-clienti economi : pun multe intrebari pentru a se hotari ce sa cumpere, enerveaza, mimica si gestica moderate, foarte atenti la pretul produselor si la argumentele vanzatorului, chibzuieste foarte mult pana se decide sa cumpere ceva. Vanzatorul raspunde vioi si convingator, fara pauze, insista pe calitatea marfurilor si nu pe prêt ; evita insistarea asupra pretului, pasivitatea, neintretinerea dialogului comercial.

c)In functie de varsta :

-copii : limbaj si mimica in functie de temperament, influentati de culori vii, afectivi si sensibili. Vanzatorul cu ton bland, atent si binevoitor, gingas, plin de solicitudine ; evita desconsiderarea personalitatii lor ca potentiali cumparatori.

-adolescenti : limbaj si mimica in functie de temperament, imita adultii, cand sunt singuri sunt timizi, in grup sunt indrazneti, sensibili la prezentarea estetica, independenti in decizii. Vanzatorul binevoitor, recomanda, da informatii suplimentare, recomanda produse moderate ca prêt, atitudine atenta, consideratie ; evita lipsa de consideratie pentru personalitatea si gustul estetic al acestor clienti.

-adulti : vorbire mai lenta, intrebari multe, reveniri enervante, mimica si gestica reduse ca amplitudine si intensitate, atasament fata de produsele cunoscute, fata de vanzatorii mai varstnici, economi si incerti. Vanzatorul cu ton calm, rabdator, informatii suplimentare, insista pe utilitate, pe rezistenta si intretinere usoara a marfurilor ; evita nervozitatea, lipsa de respect si tact, ton ridicat si agresiv, lipsa de respect fata de varsta.

-clienti mai in varsta : comportament constant de consum, experienta, decid singuri ce cumpara. Vanzatorul cu ton calm, rabdator, respect pentru varsta lor, informatii suplimentare insistand pe utilitate, rezistenta.

d)In functie de sex :

-femei : sensibilitate accentuata, influentabile la cumparare, manifesta exigenta fata de marfuri si comportamentul vanzatorilor, receptive la esteticul ambiant al magazinului. Vanzatorul va manifesta multa solicitudine, atentie deosebita.

-barbati : mai decisi la cumparare, incredere mare in propria persoana, evita cumparaturile care ii pun in dificultate. Vanzatorul e sobru, politicos, apreciind siguranta si priceperea ; se evita neaprecierea cunostintelor acestora, a priceperii si sigurantei lor.

Conditii imperative pentru a fi un bun vanzator

1.Comportament adecvat fata de client :

-prezenta de spirit si aer optimist chiar daca vanzarile scad

-acorda importanta vanzarii, indatoririi sociale fata de client

-manifesta placere pentru ce faci, capatand interesul clientului

-actioneaza cu siguranta si calm pentru a castiga increderea clientului

2.Incredere in fortele proprii :

-sa cunoasteti temeinic produsele pe care le vindeti, cu avantajele si inconvenientele lor, comparativ cu produse similare existente pe piata (clientul va avea certitudinea ca vanzatorul stie ce vinde)

-invatati si practicati metode si tehnici de vanzare diferite.

3.Trebuie sa fiti tenace si perseverent :

-un client bine informat, chiar daca nu a cumparat imediat, va reveni

-chiar daca clientul spune Nu, sa nu va lasati descurajat de esecuri

-daca sunteti abil si va cunoasteti clientii, exista multe sanse sa va vindeti marfa, aplicand tactica cea mai adecvata.

4.Trebuie sa respectati etica, sa nu vindeti orice si oricui :

-analizati nevoile reale ale clientilor pentru satisfacerea lor

-multumiti clientii, ei pot aduce noi clienti, formand o imagine favorabila firmei si vanzatorului

-formati o clientela pe care s-o pastrati pe baza unor relatii de amabilitate si respect

-fiti intotdeauna la dispozitia clientilor.

Ce trebuie sa stie un vanzator pentru a vinde cu succes

1.Cum se abordeaza un client ?

-chiar daca clientul pare indiferent sau are o figura mohorata, zambiti si salutati-l politicos, intrebati-l daca puteti ajuta in alegerea sa

-fiti intelegator, punandu-va in locul clientului

-destindeti atmosfera prin amabilitate

2.Sa asculte clientul.

Clientul trebuie lasat sa-si termine frazele, sa spuna ce retineri are, nevoi, destinatia produsului.

3.Sa stie sa puna cele mai bune intrebari : Explicati-mi, va rog ; Descrieti-mi, va rog ; Daca am inteles bine, dvs. cautati . .

4.Sa stie sa argumenteze.

-sa cunoasteti temeinic produsul oferit si pe cele ale concurentei, pentru a evidentia avantajele celui pe care il vindeti

-sa tineti cont de cerintele clientului, pentru a vedea daca performantele produsului nu depasesc ceea ce el cauta

-insistati asupra caracteristicilor importante cu cuvinte simple, bogate in imagini

-aratati de ce produsul oferit raspunde cerintelor clientului

-fiti fantezist, clientul e sensibil la frumusete, dorinta, prestigiu

-nu denigrati concurenta ; sa se produca sentimentul ca produsul dvs. e cel mai bun si nu celelate sunt proaste

5.Sa stie sa raspunda obiectiilor facute de client

-anticipati reactiile clientului referitoare la caracteristicile depasite ale produsului (performanta, termen de fabricatie) ; nu fiti luat prin surprindere

-nu va eschivati de la raspunsuri

-nu treceti la faza de incheiere a vanzarii fara a furniza clientului raspunsul pe care il asteapta

6.Sa comunice fara vorbe

-prin aspect ingrijit ; zambiti

-priviti clientul in ochi pentru a-i capta atentia si pentru a-i da incredere in dvs.

-insotiti cuvintele de gesturi care accentueaza ceea ce doriti sa comunicati.

Ce trebuie sa stie vanzatorul pentru a atrage cumparatorul si a finaliza o vanzare ?

1.Vindeti ! este singura idee, din prima secunda.

2.Asigurati-va ca i-ati transmis clientului dorinta de a avea produsul.

3.Intrebati clientul daca vrea comanda imediat ; multi nu indraznesc sa intrebe.

4.Vindeti cu adevarat cand clientul incepe prin a va spune Nu, descoperiti motivele reale ale retinerii sale.

5.Nu finalizati vanzarea imediat, nu dati doar o informatie exacta despre produs. Vindeti si produse asociate, cand vanzarea e finalizata.

6.Pastrati in memoria dvs. numele si figurile clientilor.

Secretele celor mai buni vanzatori

1.Nu neglijati niciodata infatisarea dvs.

2.Fiti intotdeauna amabil si zambitor !

3.Nu judecati clientii de la prima vedere !

4. Nu uitati ca functia esentiala a dvs. e de a presta un serviciu clientului si de a rezolva o problema, nu de a vinde orice.

5.Nu promiteti nimic daca stiti ca nu puteti sa va tineti de cuvant !

6.Sa stiti sa inspirati clientului dorinta de a cumpara produsul oferit !

7.Fiti la curent cu tot ceea ce se intampla.

8.Concentrati-va energia asupra vanzarii produsului oferit, nu asupra denigrarii concurentei.

9.Sa stiti sa spuneti Nu, daca un client doreste un produs ce nu i se potriveste.

10.Insistati mereu pe langa client sa cumpere imediat.

11.Nu ezitati sa repetati clientului ca face alegerea cea mai buna cumparand produsul respectiv.

12.Vindeti cele mai bune produse ! Combinatia vanzator bun-produs bun e cheia succesului.

Cerinte ale imbunatatirii servirii cumparatorilor

1.Adu-i inapoi. Dati cumparatorilor ce doresc si ei vor reveni in magazin.

2.Promite mai putin si ofera mai mult. Cumparatorii se asteapta sa-ti tii cuvantul. Depaseste-ti promisiunile. Cumparatorii sunt incantati cand servirea e mai buna decat s-au asteptat.

3.Cumparatorul e rege-Traiasca regele. Raspunde intotdeauna cu Da la ceea ce doreste clientul. Daca nu raspundem la cererile clientului, el va merge in alta parte. Daca insulti clientii ei nu vor reveni si vor spune si altora despre insatisfactia lor. Trateaza-ti clientii exact cum ti-ar placea sa fii tratat.

4.Rezolva prompt nemultumirile clientilor. Daca o problema nu e rezolvata pe loc, devine costisitoare pentru firma ; vanzatorul sa aiba autoritatea de a rezolva nemultumirile.

5.Incurajeaza reclamatiile. Daca clientii iti spun ce e gresit, deficienta e imediat reparata.

6.Spune ce poti face, nu ce nu poti face. Fii optimist, increzator, asculta clientii, ei vor actiune, nu vor sa auda de dificultatile tale.

7.Oamenii cumpara mai intai oameni. Impresioneaza clientii. Banii investiti in pregatirea personalului sunt eficienti.

8.Oamenii cumpara avantaje, nu caracteristici.

9.Foloseste numele clientului ori de cate ori e posibil.

10.Diferenta care face diferenta. Atentia mare fata de client iti ofera posibilitatea sa diferentiezi produsele tale de cele ale concurentei.

STUDIUL MARFURILOR ALIMENTARE

CARNEA

Caracteristici de calitate ale carnii

Rasele specializate pentru carne dau productii mai mari la sacrificare, iar calitatea carnii este superioara prin proportia crescuta a tesutului muscular si un continut de grasime mai redus. De la masculi, la toate speciile si rasele de animale (castrati) se obtin randamente superioare si productii mai mari decat la femele, in schimb, calitatea carnii provenita de la masculi e inferioara celei obtinute de la femele. Carnea obtinuta de la animalele foarte tinere are un continut mare de apa si colagen, un aspect gelatinos si o valoare nutritiva redusa (vitei, taurine pana la 2 ani si in viu peste 400 Kg ; porcine 7-9 luni 96-120 Kg ; pui de gaina peste 1 Kg). Pe masura imbatranirii animalelor, calitatea carnii scade, datorita cresterii proportiei de tesut conjunctiv, aglomerarea grasimiii intre fasciculele musculare si prin ingrosarea si intarirea fibrelor musculare. Alimentatia animalelor influenteaza caracteristicile organoleptice ale carnii, proportia tesuturilor si continutul in substante nutritive. Administrarea stimulatorilor duce la cresterea randamentelor, dar diminueaza calitatea carnii. Conditiile de sacrificare si tehnologia de prelucrare dupa sacrificare, in cadrul abatoarelor, influenteaza in mod direct calitatea carnii. Inainte de sacrificare, animalele trebuie supuse unui regim de odihna si repaus alimentar de 12-24 ore, in functie de specie, lucru ce influenteaza sangerarea, stabilitatea si fragezimea carnii. Carcasele de bovine se despica in sferturi, cele de porcine in jumatati, iar cele de ovine si pasari se lasa intregi. Conditiile tehnice de calitate ce trebuie indeplinite de carcasele sau semicarcasele de vita, manzat si porc :

-sferturile de carcasa sau semicarcasele sa fie fara cap, cu coada, fara extremitatile membrelor, fara resturi de organe interne, de uger si de grasime aderenta si fara regiuni anatomice depreciate sau lipsa 

-despicarea in jumatati sa se faca prin sectionarea corpului vertebrelor, astfel incat sa fie deschis canalul medular pe lungime si sa fie scoasa maduva spinarii

-suprafata carnii sa fie curata, nemurdarita de continut intestinal sau alte impuritati, curatita de contuzii sau parti hemoragice

-plaga de sangerare sa fie curatita, fara cheaguri de sange sau portiuni infiltrate cu sange

-sferturile si semicarcasele vor fi fasonate, fara sa aiba bucati de carne sau grasime desprinse partial de suprafata.

Sortarea pe clase de calitate a carnii de bovine si porcine :

-calitatea superioara : muschi de bovine, de porc, vrabioara si antricotul

-cal. I : pulpa, cap de piept si greaban la bovine, spata de porc

-cal. II : torace, abdomen, spata de bovine

-cal. III : rasoluri si gaturi de bovine.

Carnea de ovine : 1)cal. I : pulpa, spata ; 2)cal. II : restul carcasei

Subproduse : -cal. I: ficat, limba, creier, inima, maduva, diafragma, carne de pe capatani

-cal. II : capatani de porc si de vite, picioare de porc si vite, cozi carnoase, burti, ugere, carne de pe esofag

-cal. III : splina, plamani, beregata

Caracteristicile organoleptice indica gradul de prospetime al carnii :

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

-aspect exterior : la suprafata, carnea prezinta o pelicula uscata ; grasimea are coloratia, consistenta si gustul normale, tendoanele sunt lucioase, elastice si tari ; suprafetele articulare sunt netede si lucioase ; lichidul sinoval limpede

-culoare : la suprafata, roz pana la rosu ; in sectiune e lucioasa, usor umeda, fara a fi lipicioasa, caracteristica speciei si regiunii musculare ; suc muscular obtinut cu greu si limpede

-consistenta : ferma si elastica ; in sectiune e compacta ; nu se formeaza intiparituri la apasarea cu degetul

-miros placut si caracteristic speciei

-maduva oaselor umple in intregime canalul medular, elastica, de culoare si consistenta normala, sectiunea lucioasa

-bulion dupa fierbere si sedimentare : transparent, limpede si placut aromat ; la suprafata se separa un strat compact sau insule mari de grasime, cu miros si gust placute

Pentru carnea de bovine si de porc :

-aspect : zvantata si refrigerata (la suprafata, pelicula uscata ; in sectiune, usor umeda ; suprafete articulare lucioase, lichid sinoval limpede, tesut conjunctiv alb-sidefiu si elastic, la atingerea cu degetul, senzatia de rece, fara a se lipi) ; congelata : ca atare (bloc compact, acoperit uneori cu strat subtire de cristale fine), dupa congelare (suprafata umeda, pelicula uscata uneori, in sectiune neteda si umeda, la apasare exprima usor suc opalescent, tesut conjunctiv fara luciu, cu elasticitate micsorata)

-culoare (la suprafata, pelicula roz pana la rosu, in sectiune, culoare caracteristica) ; (la suprafata, culoare normala cu nuanta mai vie, uneori mai inchisa, la atingere apare o pata rosie vie) ; (la suprafata, roz pana la rosu inchis ; tesut conjunctiv si grasime interfasciculara rosiatica ; suc opalescent rosiatic)

-consistenta (ferma si elastica, urmele ce se formeaza revin repede ; sucul se obtine greu si limpede) ; (tare, prin lovire cu obiecte tari da un sunet clar) ; (elasticitate micsorata, urmele revin greu si incomplet)

-miros (placut, caracteristic) ; (fara miros) ; (placut, caracteristic)

-grasimea (alba, alba-roza, moale, senzatie de unsuros); (consistenta tare, culoare caracteristica); (consistenta usor micsorata, rosiatica)

-maduva oaselor (umple canalul medular al oaselor, roz-galbui pana la galben-cenusiu; elastica, cu aspect lucios); nu; (usor dezlipita de peretii canalului medular al oaselor, consistenta micsorata, rosiatica)

-bulion (limpede, aromat, la suprafata apar insule de grasime cu gust si miros placut); nu; (usor tulbure, aroma mai putin exprimata decat la cea zvantata sau refrigerata)

Carnea se va marca in functie de rezultatul analizei bacteriologice astfel : carne buna pentru consum, admisa pentru consum conditionat, de calitate si valoare nutritiva redusa, confiscata.

LAPTE

Sortimentul laptelui de consum (dupa continutul de grasime) :

-lapte normalizat (1,5-3,5%) ; smantanit (max. 0,1%) ; hiperproteic (max. 0,3% grasime, min. 5,4% proteina)

Caracteristici organoleptice

-aspect lichid, lipsit de impuritati vizibile si de sediment

-consistenta fluida

-culoare alba, usor galbuie, uniforma ; albastruie

-gust si miros placut, dulceag, usor gust de fiert, fara gust si miros strain

Ambalare. In butelii din material plastic, pungi de polietilena inchise etans prin termosudare (introduse in navete metalice sau din plastic) sau bidoane de aluminiu. Sa fie in buna stare, curate, uscate si fara mirosuri straine.

Marcare vizibila cu marca de fabrica a intreprinderii producatoare, denumirea si tipul produsului, procentul de grasime, continutul nominal (cu indicarea erorii tolerate), in litri ; ziua livrarii, pretul cu amanuntul, standardul de produs. Pungile din polietilena se marcheaza prin imprimare, iar buteliile din plastic si bidoanele se marcheaza prin etichetare.

Depozitare in incaperi frigorifice curate, dezinfectate, fara miros strain la temp. de 2-8 grade. E interzisa depozitarea si desfacerea in locuri insalubre.

Transport cu vehicule curate, fara miros strain, acoperite si termoizolante. Vara se efectueaza noaptea. Termenul de garantie e de o zi (ziua livrarii) : produs ambalat, depozitat si transportat in conditiile din standardul de calitate al produsului si in normele de depozitare a bunurilor alimentare.

UNT

Sortiment de unt : extra (83% grasime), superior (80%), de masa tip A (74%), de masa tip B (65%).

Caracteristici organoleptice

-culoare alb-galbuie pana la galben deschis, uniforma in toata masa, cu luciu caracteristic la suprafata si in sectiune

-aspect in sectiune : suprafata continua, fara picaturi vizibile de apa, goluri de aer sau impuritati (extra si superior) ; cu rare picaturi de apa limpede, goluri de aer mici, accidentale, fara impuritati (tip A) ; cu picaturi mici si rare de apa tulbure, repartizate satisfacator, cu goluri de aer mici si rare (tip B)

-miros placut, cu aroma bine exprimata, fara nuante straine de aroma

-gust placut, aromat, specific de unt proaspat, fara gust strain

-consistenta la temp. de 10-12 grade : masa onctuoasa, compacta, omogena, nesfaramicioasa

Ambalare. Pachete de hartie metalizata imprimata, de hartie pergaminata si folie de aluminiu si blocuri invelite in hartie pergament vegetal introduse in lazi de placaj sau in cutii de mucava sau in lazi de placaj captusite cu hartie de ambalaj. Sa fie in buna stare, curate, uscate si fara mirosuri straine.

Marcare vizibila si lizibila, prin tiparire cu cerneala sicativa, insolubila in grasimi si care nu patrunde prin materialul de ambalare : marca de fabrica, denumirea si tipul produsului, data preambalarii, masa nominala (cu indicarea abaterilor admisibile), pret cu amanuntul, termen de garantie, conditii de pastrare, standardul produsului.

Depozitare in incaperi frigorifice, curate, dezinfectate, fara miros strain, ferite de lumina solara, la temp. max. 4 grade. Untul destinat stocarii se congeleaza si se depoziteaza la –15 . -20 grade, timp de max. 6 luni.

Transportul cu vehicule curate, dezinfectate, fara miros strain, termoizolate, la temp. de max. 4 grade. Durata transportului va fi de cel mult 8 ore.

BRANZETURI

Clasificare : dupa provenienta laptelui : din lapte de vaca, de bivolita, de capra, de oaie, in amestec

-dupa consistenta pastei : cu pasta moale (proaspete si fermentate), semitare si tare

-dupa timpul de maturare : maturare rapida sub 30 zile ; medie 30-180 zile ; lenta peste 180 zile

-dupa procentul de grasime : creme duble cu peste 60% grasime, creme cu 50-60%, foarte grase cu 45-50%, grase cu 40-45%, trei sferturi grase cu 30-40%, semigrase cu 20-30%, o patrime grase cu 10-20%, slabe degresate sub 10% grasime

Branzeturi cu pasta moale : branza proaspata de vaca, branzeturile tip creme (cu smantana), aperitiv (cu sare si condimente) si desert, cas proaspat, urda.

Branza proaspata de vaca cuprinde urmatoarele tipuri : foarte grasa, grasa, semigrasa, slaba, plus diverse sortimente (cu sau fara adaosuri).

Aspect de pasta omogena, curata, fara scurgere de zer. Consistenta de pasta fina, cremoasa, nesfaramicioasa ; slab gronjoasa la semigrasa si slaba. Culoarea alba pana la alb-galbuie, uniforma in toata masa. Miros si gust placut, caracteristic de fermentatie lactica, fara miros si gust strain (acru, amar, de mucegai, de afumat, de drojdii).

Branzeturi topite tip crema dubla cu 60% grasime, crema cu 50%, foarte grasa cu 45%, grasa cu 40%, trei sferturi grasa cu 30% grasime plus adaosuri : paste de tomate, ciuperci, telina, ceapa, masline, fructe, sunca, ceafa afumata, salamuri, pasta de peste, lapte praf, unt, marar, piper, chimen, boia de ardei.

Aspect exterior (suprafata neteda, lucioasa, fara coaja, fara mucegai) ; interior (pasta curata, fina, omogena, fara gauri de fermentare, fara goluri de aer, fara cristale de saruri, fara corpuri straine). Culoarea de la alb-galbui la galben sau culoarea adaosului folosit. Consistenta moale de crema si onctuoasa, pana la usor tare si elastica. Miros si gust placut, caracteristic, potrivit de sarat, fara miros sau gust strain, fara cristale de saruri perceptibile la masticare.

Branzeturi fermentate cu pasta moale cu continut ridicat de apa (peste 50%), consistenta moale, onctuoasa, usor elastica : tip telemea (in zer, proaspata, maturata), tip Romadur sau Limburg (Bran, Balea), cu mucegaiuri nobile (Roquefort, Camembert, Brie, Homorod), moi la care se aplica incalzirea a doua (Zamora, Cozia, Nasal, de Taga).

Branzeturi cu pasta semitare : Trapist, Tilsit, Tarnave, Carpatina, Transilvania, Rodo, cu telina, piper, chimen, foi de dafin, extract de morcovi.

Branzeturi cu pasta tare : tip Emmenthal (Schwaitzer, Muresana), Cedar, Parmezan, Pecorino. Schwaitzer cu masa de 80-100 Kg, roata mare cu coaja neteda si aderenta la miez, miezul e elastic, nesfaramicios, gust placut, usor dulceag, bine pronuntat, asemanator gustului de nuca. Parmezan cu consistenta foarte tare, pasta de culoare balbuie cu rare ochiuri mici, cu granulatie fina, usor friabila, miros aromat si gust placut.

GRASIMI ALIMENTARE

Sortiment in functie de origine si de starea fizica : grasimi vegetale lichide (ulei de floarea-soarelui, de soia, de rapita, de porumb, de masline), solide (margarina, ulei comestibil solidificat, unt de cacao, de palmier) ; grasimi animale lichide (ulei de peste), solide (untura de porc, de pasare, seul de bovine si oaie, untul).

Grasimi vegetale lichide. Uleiul de floarea-soarelui e limpede, galben si galben roscat, cu miros si gust placut, caracteristic semintelor. Poate fi tip A (rafinari continue), de tip B (rafinari discontinue). Ulei de soia de tip A si B este galben-roscat, cu gust si miros caracteristic, ulei de buna calitate dar pastrat la temp. mai ridicate capata un miros neplacut de peste si devine ranced. Uleiul de porumb are gust placut, cu miros particular de faina proaspata si culoare galbena-aurie ; produs dietetic, reducand colesterolul in sange. Uleiul de masline este de calitate superioara extras din pulpa fructului cu aspect limpede, stralucitor, culoare galben, galben-verzui, verde, gust usor dulce, placut, fara miros ; la o temp. de –20 grade prezinta consistenta untului.

Grasimi vegetale solide. Margarina : grasa min. 80% grasime, semigrasa 51-79%, hipocalorica 35-50% grasime. Aspect lucios si uscat in sectiunea proaspat taiata ; consistenta la 15 grade sa fie ontuoasa, compacta, nesfaramicioasa ; culoarea specifica tipului ; mirosul si gustul aromat, placut, fara gust amar sau ranced. Pentru a se impiedica falsificarea untului cu margarina, se adauga la margarina amidon de cartofi si ulei de susan.

Grasimi animale. Untura de porc in 2 clase de calitate : superioara (din osanza) si cal. I (din slanina, grasime de pe intestine). Are o digerabilitate scazuta datorita continutului mare de acizi grasi. Aspect si consistenta la 20 grade : omogena si fin granulata ; aspect in stare topita : tranparenta ; culoare alb imaculata sau nuanta galbuie ; miros si gust caracteristic, de proaspat, fara miros si gust strain, se admite miros slab de prajit. Untura de gasca cu aspect alifios, culoare alb-galbuie, consistenta slaba, cu miros si gust caracteristic. Untura de gaina are aspect de masa alifioasa, de culoare galbuie, consistenta semivascoasa ; in stare topita este transparenta ; are gust si miros specific.

Ambalare. Grasimi lichide in butelii de sticla sau de plastic, cutii metalice de 1-1,5 litri, capsulate ermetic asezate in lazi de lemn sau boxpalete. Cantitati mari in cisterne, butoaie, tancuri curate, fara miros strain. Cele solide in hartie pergament, vegetal imprimata, hartie metalizata, pergaminata si folie de aluminiu.

Marcare cu denumirea sau marca producatorului, localitatea, denumirea si tipul produsului, data de fabricatie si termenul de valabilitate, conditii de pastrare, masa neta si eroarea admisa, valoarea energetica (Kcal/100 grame produs).

Depozitare in incaperi curate, uscate, intunecoase, aerisite, fara miros strain, la temp. 0-10 grade si umiditate relativa a aerului de max. 80%. Nu e permisa pastrarea grasimilor impreuna cu produse toxice sau cu miros patrunzator.

Transportul se face in vehicule izoterme, curate, fara miros strain, la temp. de max. 10 grade. Pentru grasimile solide cu o durata de transport mai mare de 5 ore, este obligatorie folosirea vehiculelor frigorifice.

PRODUSE ALIMENTARE STIMULENTE

Cafeaua. Arabica e de calitate superioara, Robusta are o aroma mai slaba si un gust mai aspru, Liberica e de calitate inferioara. Sortiment : cruda (verde, bruta), prajita, prajita si macinata, decofeinizata, solubila, in amestec cu surogate (naut, orz, secara, grau, cicoare, soia).

Cafeaua cruda. Caracteristicile organoleptice urmarite la loturile de cafea cruda sunt :

-forma : cu boabe rotunde e mai apreciata decat cea cu boabe ovale si plate

-marimea : cu boabe mici e superioara

-culoarea : galben catre verde sau albastrui ; calitate mai buna, loturile de culoare deschisa decat cele de culoare brun cenusie (care pot fi avariate la prelucrarea primara, la transport sau in pastrare)

-aspectul e influentat de continutul de impuritati (bulgari de pamant, pietricele, insecte, resturi de frunze, de crengi) si de boabe defecte

Defectele boabelor de cafea cruda:

-bob usor alb: bob alb, foarte usor, de masa volumica net inferioara celei a unui bob sanatos

-bob spongios: bob de consistenta asemanatoare celei de pluta, cu o culoare albicioasa

-bob imatur: suprafata ridata, samanta de cafea necoapta

-bob in pergament: samanta de cafea acoperita de pergamentul sau

-bob malformat cu forma anormala, care se distinge usor

-spartura: bob cu volum inferior unei jumatati de bob

-bob spart: bob cu volum egal sau inferior celui de o jumatate de bob

-bob atacat de insecte : la interior sau la exterior

-bob negru : mai mult de jumatate in exterior si in interior

-bob partial negru: jumatate sau mai putin de jumatate

-bob urat mirositor : imediat dupa taiere, nuanta bruna, aspect ceros

-bob acru : bob alterat prin exces de fermentatie, culoare in interior brun-roscata, dupa prajire un gust acru

-bob marmorat : zone neregulate verzui, albicioase sau galbui

-bob ridat si usor

-bob mucegait : vizibil cu ochiul liber

-bob deteriorat in timpul depulpajului : preparata pe cale umeda, taiata sau zdrobita, cu pete brune sau negricioase

Cafeaua prajita bruna cu :

-aspect : boabe intregi, uniforme ca marime, lucioase, uniform prajite

-culoare specifica, uniforma

-aroma si gust specifica, bine dezvoltata, fara gust si miros strain

Extractele de cafea (cafea solubila, instant sau nescaffe). Sortiment

-cafea solubila aromatizata, aglomerata, liofilizata

Calitatea cafelei solubile e determinata de caracteristicile organoleptice, de continutul de cofeina, de apa si gradul de solubilizare (bun atat in apa calda, cat si in apa rece). Limpiditatea solutiei e un criteriu de apreciere a calitatii.

Ambalare. Cafeaua verde in saci de iuta. Cafeaua boabe prajita sau macinata in hartie innobilata cu polietilena, hartie metalizata sau folie de polietilena termosudabila. Cutii de carton, lazi de lemn.

Marcarea cu denumirea producatorului, denumirea produsului, tipul, calitatea, masa neta si abaterea admisa, data fabricatiei, data pana la care produsul e apt pentru consumul alimentar, continutul de cofeina, conditii de pastrare.

Depozitarea in incaperi curate, aerisite, uscate, dezinfectate, la temp. max. 20 grade si umiditatea relativa a aerului de max. 75%. Cafeaua boabe prajita nu se depoziteaza impreuna cu produse toxice sau cu produse care degaja mirosuri patrunzatoare.

Transportul se face cu vehicule curate, aerisite, cu prelate impermeabile. Termenul de valabilitate depinde de modul de ambalare, conditiile de pastrare, calitate si poate fi 1-2 ani.

Ceaiul. Calitatea e influentata hotarator de calitatea frunzelor prelucrate, din cele 4 recolte (intre sfarsitul lunii aprilie si sfarsitul lunii septembrie) cel mai bun ceai se obtine din frunzele primei recolte.

Caracteristici organoleptice : aspectul uniform, fire subtiri rasucite, intregi sau fragmentate ; culoarea relativ uniforma, neagra si verde ; aroma si gustul placute, caracteristice sortimentului, fara miros sau gust strain. Infuzia de ceai sa fie galbena sau bruna la ceaiul negru sau brun-roscata la ceaiul verde. Ceaiul sa fie curat, fara corpuri straine, nu se admit urme sau semne vizibile de mucegaiuri.

Ambalarea in ambalaje curate, uscate, fara miros strain, realizate din materiale care sa nu aiba actiune nociva asupra ceaiului si sa asigure mentinerea calitatii produselor.

Marcarea cu denumirea produsului, tara de provenienta, denumirea intreprinderii care a ambalat produsul, masa neta, calitatea, standardul de produs, data ambalarii, termen de garantie (2 ani de la data ambalarii).

Depozitarea in incaperi uscate, aerisite, la temp. max. 20 grade si umiditatea relativa a aerului de 75%.

Transportul astfel incat ambalajele sa nu fie deteriorate si sa fie protejate de ploaie, soare sau caldura excesiva, mirosuri neplacute si orice contaminari, in special in calele navelor.

BAUTURI ALCOOLICE

Consumate in cantitati moderate, maresc rezistenta organismului, au proprietati antiseptice si curative in bolile de nutritie. In cantitati excesive, produc pierderea controlului constient asupra actiunilor, tulburari in coordonarea miscarilor, vorbire incoerenta, provoaca dependenta. Clasificare : Dupa continutul de alcool etilic: slab alcoolice (1-6% volume alcool etilic, bere); moderat alcoolice (8-22%, vinuri naturale si speciale); alcoolice tari (24-70%, rachiuri naturale, industriale, lichioruri, speciale). Dupa modul de obtinere : distilate (alcool etilic, rachiuri naturale, industriale, lichioruri, speciale) ; nedistilate (bere, vin).

Berea slab alcoolica. Sortiment:

-dupa continutul de alcool (fara alcool, slab alcoolizata 0,5-1,5%, obisnuita 3-4,5%, cu peste 4,5% alcool volume)

-dupa caracteristicile organoleptice si fizico-chimice : blonda (slab alcoolica, usoara, obisnuita, superioara, Pils) ; bruna (obisnuita, superioara, Porter) ; specialitate (slab alcoolica, dietetica, nutritiva, fara alcool, Caramel)

-dupa tratamente : nepasteurizata, pasteurizata, superfiltrata (sterilizata la rece)

Berea de fermentatie inferioara : blonda tip Pilsen (galben-pai, puternic hameiata, cu aroma pura de hamei si spumare intensa) ; bruna tip Munchen (inchisa, slab hameiata, aroma de malt) ; tip Dortmund (galben-aurie, mai slab hameiata).

Caracteristici organoleptice : aspect berea blonda lichid limpede, cu luciu caracteristic, fara sediment sau impuritati, spuma alba si perlaj de bioxid de carbon ; berea bruna e la fel ca si cea specialitate ; berea Caramel are aspect opalescent, cu sediment provenit din depunerea drojdiei.

Culoare : galben-pai, galben la cea blonda ; galben sau brun la cea de specialitate.

Miros caracteristic, placut, fara miros de mucegai sau acru, cu aroma de hamei si malt.

Gust caracteristic, amarui, placut, fara gust strain.

Spuma alba, densa, 3-4 cm, persistenta min. 3 minute, insotita de perlaj constant, dupa disparitie lasa in pahar o urma alba, dantelata.

Ambalare in sticle, cutii sau butoaie din lemn, aluminiu, cisterne izoterme, avizate sanitar.

Marcare cu denumirea centrului de imbuteliere sau marca de fabrica, denumirea, tipul si sortimentul produsului, concentratia mustului primitiv, continutul, data umplerii, termenul de garantie (stabilit de producator, in functie de sortiment, sezon sau mod de ambalare).

Depozitarea in ambalaje de desfacere si in butoaie se face in incaperi curate, intunecoase, la temp. 4-10 grade.

Transportul. Ambalajele sa fie ferite de intemperii. Vara, pe timp calduros, in vagoane sau izoterme ; iarna, ambalajele sa fie protejate contra inghetului.

Vinurile. Sortiment : de cupaj, de masa (comune si superioare), de lux (seci, demiseci si dulci), bogate in extract, aperitive (pelin, vermut), spumoase. Dupa cum sunt servite la masa : pentru fripturi, peste, branzeturi, desert. Dupa culoare : albe, rosii, rose ; aspect (limpezi sau tuburi) ; aroma (aromate sau nearomate) ; taria alcoolica (slabe si tari) ; soiuri (de cupaj, obtinute dintr-un soi, cu o toleranta pana la 15% amestec de alte soiuri) ; continut de zahar (seci, demiseci, demidulci, dulci)

Potrivit legii viei si vinului din 1997 : vinuri de culoare alba, rose si rosii in diferite nuante ; continutul de zaharuri, de consum curent si de calitate (seci, demiseci, demidulci, dulci) (pana la 4 gr/l, 4-12, 12-50, peste 50 gr/l)

Vinurile de consum curent : de masa (8,5-9,5% tarie alcoolica in volume), de masa superior (peste 9,5%).

Vinuri de calitate : superioara (VS) cu min. 10% (Landwein, Vin de pays, cu indicarea provenientei geografice) ; superioara cu denumire de origine controlata cu min. 11% (DOC, DOCC cu trepte de calitate)

DOCC : cules la maturare deplina, cules tarziu, cules la innobilarea boabelor, cules la stafidirea boabelor.

Vinuri speciale. Vinurile spumante obtinute prin fermentarea in butelii si rezervoare. Dupa continutul in zaharuri : extra brut, brut, extra sec, sec, demisec, dulce.

Vinurile spumoase : seci, demiseci, demidulci

Vinurile perlante sau petiante

Vinuri aromatizate : pelin, vermut, altele (suc de struguri impregnat cu dioxid de carbon, bautura spumanta slab alcoolica, mistel, tulburel).

Caracteristici organoleptice : degustarea defineste culoarea vinului si nuantele lui, consistenta si efectul sau fiziologic. Aspect placut ; gradul de limpeditate, culoare (verde, rosii, bruni-galbui), caracterul spumei. Vinurile cu o aciditate mai ridicata au o culoare mai vie decat cele mai slab acide. La vinurile rose, culoare cu nuante vii, la cele spumante sa fie deschisa, la cele spumante rosii sa fie rubinie. Gust : dulce, sarat, acru, amar. Mirosul aromei si al buchetului vinurilor ; normale (aromele de struguri, aromele-buchete, buchetele fermentarii, buchetele de pastrare, mirosurile distilarii, datorate proceselor tehnologice) ; anormale (defecte, boli) ; slab exprimate (foarte slab, nu corespund cu tipul vinului) ; straine (falsificate, contact cu plante mirositoare din vie, denaturate, improprii tipului de vin)

Vinuri de consum curent Aspect limpede, fara sediment. Culoare alb-verzui, alb-galbui, galben-verzui, galben-auriu, roz, rosu. Miros caracteristic, fara miros strain. Gust placut, de vin sanatos, fara gust strain.

Vinuri de calitate superioara (VS) cu gust armonios, tipic podgoriei sau zonei de producere, placut, fara gust strain

Vinuri de calitate superioara cu denumire de origine controlata (VDOC) : la vinurile rosii invechite se admite depozit de culoare pe peretii sticlei ; culoare alb-verzui, galben-verzui, galben-pai-auriu, roz, rosu, rosu-rubiniu, caracteristic tipului de vin si al vechimii ; aroma caracteristica soiului, buchet pentru vinurile vechi ; gust placut, armonios, catifelat, tipic pentru arealul de producere si soi, bine evoluat in cazul vinurilor vechi

Bolile vinului : floare,otetire, balosire, manitare, borsire, amareala

Defectele vinurilor : casarea proteica, alba sau fosfato-ferica, neagra si albastra, cuproasa, hidrologica, oxidazica sau bruna

Imbutelierea si etichetarea vinurilor. Vinurile sa fie obtinute conform tehnologiilor precizate, sa prezinte o compozitie normala, sa fie limpezi si stabile, sa aiba stabilitate biologica. Se degusta pentru depistarea unor nuante straine de gust si miros ; se determina constituentii chimici ; prezenta unor germeni. Imbuteliere in sticle cu dopuri, etichete, fluturasi.

Sticle de 1 litru (alba, verde), (de consum curent), de 0,375-0,700-0,750 litri (verde, bruna, albastru-otel), (calitate superioara) ; se admite o toleranta de 10 ml. Forma sticlelor variaza in functie de categoria de vin.

Dopurile de pluta (sa nu prezinte portiuni lemnoase si nodozitati, proportie cat mai mica de pori, sa nu fie prea moi, sa prezinte cel putin o fata neteda, sa prezinte dimensiuni conform standardelor) si din polietilena.

Etichete din hartie impermeabila si de calitate superioara, marime normala, perfect uniforme. Culori : nuante deschise pentru vinurile albe si tamaioase ; rosiatice si negre (vinuri rosii) ; argintii, aurii combinate cu rosu inchis (vinuri spumante). Dimensiuni 9X12 cm pentru 1 litru si ¾ litri ; 7X10 cm pentru ½ litri. Pe eticheta : categoria de vin, grupa, denumirea unitatii ce imbuteliaza si capacitatea recipientului.

Cea mai mare parte din vin se livreaza imediat dupa imbuteliere unitatilor de desfacere in vederea consumului. Cand livrarea nu se face imediat, vinurile se depoziteaza in magazia-tampon pentru pastrarea temporara a vinului imbuteliat.

ZAHARUL

Sortiment : cristal (tos) tip alb nr. 1,2,3,4 ; bucati (tablete cu duritate redusa, dure) ; pudra sau farin (extra fin, fin) ; candel ; lichid (sirop de zaharoza, partial si total invertita)

Caracteristici de calitate : Culoare alba, cu stralucire caracteristica, alb-slab galbuie ; Aspect in stare solida : cristale uscate, uniforme, nelipicioase, neaglomerate, care curg liber ; Aspect in solutie 25% : limpede, fara sediment si corpuri straine ; Miros si gust : dulce, fara miros si gust strain, atat in stare solida, cat si in solutie.

Ambalare in pungi de hartie cu strat dublu, in interior hartie imitatie pergament ; din folie de polietilena ; din hartie rezistenta sulfat inalbita ; plicuri de hartie innobilata cu polietlena ; saci de iuta, cutii de carton triplex, palete-lazi metalice cu role, captusite cu hartie rezistenta sulfat inalbita.

Marcarea cu marca, denumirea producatorului, localitatea, denumirea si tipul de zahar, data ambalarii, masa neta si abaterea admisa, standardul, termenul de valabilitate (12 luni).

Depozitare in spatii amenajate, curate, uscate, dezinfectate si deratizate, la o temp. max. 20 grade si o umiditate relativa a aerului de max. 75%.

Transportul se face cu vehicule curate, igienizate, acoperite si aerisite.

AMIDONUL

Folosit in alimentatie la obtinerea rahatului si a bomboanelor, in farmacie la fabricarea comprimatelor, in cosmetica la obtinerea pudrei, in industria textila la incleierea urzelilor si apretarea tesaturilor. Se obtine din cartofi, porumb, grau. Numarul de puncte negre exprima gradul de purificare tehnologica. Aspect de pudra sau fin, granule, pudra fina ; culoare alba ; fara miros si gust.

GLUCOZA

Se obtine din amidon. La fabricarea produselor zaharoase se utilizeaza glucoza solida sau lichida. Glucoza lichida are o consistenta vascoasa, incolora pana la galben deschis, cu gust dulce si fara miros. Se gaseste in stare libera in fructe, flori, miere de albine, avand o mare valoare energetica. Folosita la obtinerea siropurilor, a marmeladei. In forma solida, aromatizata cu arome de fructe, se comercializeaza sub forma de tablete. Glucoza lichida se ambaleaza in butoaie de fag, metalice sau plastice ; cea solida se ambaleaza in hartie pergament si in lazi de lemn.

MIEREA DE ALBINE

In afara insusirilor nutritive, are si o valoare terapeutica deosebita. Are actiune energizanta, fiind recomandata bolnavilor in convalescenta, batranilor, copiilor; actiune antiseptica si antibiotica, determinand vindecarea plagilor, a arsurilor, infectiilor bucale. Poate fi zaharisita, datorita continutului mai mare de glucoza, dar nu e inferioari nutritiv celei fluide. Sortiment : dupa provenienta (monoflora, poliflora, de padure, de mana). Monoflora=nectar de salcam, tei, zmeura, izma, brad, floarea-soarelui ; poliflora=amestec natural de nectar : faneata de deal, de ses, de balta, pomi fructiferi, salcam-tei, tei – floarea-soarelui ; de padure=sucuri dulci ale plantelor (exclus de pe flori), in amestec cu nectarul florilor de padure.

Caracteristici de calitate. Mierea de salcam si de padure se incadreaza in 2 clase de calitate (superioara si calitatea I), celelalte numai la cal. I. Culoare incolora, galben deschis (de salcam de cal. superioara) ; galben, galben auriu, galben inchis (calitatea I de salcam) ; de tei : galben-portocaliu, galben inchis ; de zmeura : galben-verzui, brun roscat ; de izma : galben, galben-roscat, galben-brun ; de floarea-soarelui : galben-auriu, galben, galben-brun ; poliflora : galben, galben-roscat, galben-brun ; de padure superioara : brun, brun inchis, negru cu reflexe verzui, de cal. I : brun-deschis, rubiniu. Miros si gust placut, dulce, cu aroma determinata de provenienta. Consistenta omogena, fluida, vascoasa sau cristalizata. Aspect fara spuma, fara corpuri straine vizibile cu ochiul liber.

Pe langa mierea naturala, pot fi comercializate sub denumiri proprii si alte tipuri de miere. Mierea de zahar provine de la albine hranite cu solutii de zahar, de glucoza, sau cu sfecla de zahar ; mierea artificiala se obtine din solutie de zahar invertit, acidulata, cu acizi citric sau tarctic, aromatizata si colorata si nu contine enzime, vitamine si polen.

Defectele mierii : fluiditate mare datorata extragerii din faguri inainte de maturizare si falsificarii cu apa (fermenteaza si capata gust acru).

Ambalare in borcane de sticla, din plastic, tuburi de aluminiu, bidoane din tabla de aluminiu sau plastic.

Marcare pe ambalaje de desfacere : marca de fabrica, denumirea produsului, clasa de calitate, continutul net nominal (cu indicarea erorii admise), data ambalarii, termen de garantie. Pe ambalaje de transport : marca de fabrica, denumirea produsului, clasa de calitate, numarul si masa nominala a ambalajelor de desfacere, masa bruta, tata si masa neta, data ambalarii, termen de garantie.

Depozitare in incaperi uscate, curate, fara mirosuri straine, bine aerisite si racoroase. In timpul pastrarii, temp. nu trebuie sa depaseasca 15 grade. Termen de garantie al mierii de albine e de 12 luni. Transportul cu vehicule acoperite, curate si fara mirosuri straine.

LEGUME

Clasificare : bulboase (ceapa, praz, usturoi) ; cucurbitacee sau bostanoase (castravete, dovlecel, pepene galben si verde) ; solano-fructoase (ardei, tomate, vinete) ; frunzoase (loboda, salata, spanac) ; pastoase cu pastai si capsule (bame, fasole pastai, mazare) ; radacinoase (morcov, patrunjel, pastarnac, ridiche, sfecla rosie, telina) ; tuberculifere (cartof, topinambur) ; varzoase (varza alba, rosie si creata, de Bruxelles, conopida, gulia) ; condimentare (cimbru, hrean, leustean, marar, patrunjel, tarhon) ; alte (sparanghel, ciuperca alba cultivata).

FRUCTE

Clasificare : semintoase sau pomacee (gutui, mere, pere) ; samburoase (caise, cirese, corcoduse, prune, piersici, visine) ; arbustilor fructiferi (afine, agrise, capsuni, coacaze, fragi, mure, zmeura, struguri) ; nucifere (alune, castane comestibile, migdale, nuci) ; subtropicale (lamai, mandarine, portocale, grepfruit, smochine) ; tropicale (ananas, banane, curmale).

Trebuie sa indeplineasca conditii de prospetime, de sanatate, de curatenie, grad de maturitate si sa nu prezinte defecte.

Principalele caracteristici specifice soiurilor si marimii (cu ajutorul carora se face incadrarea in clase de calitate) sunt :

Forma, element de baza in estetica ; pot prezenta abateri de la forma caracteristica.

Marimea : greutate, volum, bucati, Kg, dimensiuni.

Culoarea, gustul si aroma specifice soiului, devin tipice la maturitate ; culoarea stabileste recoltarea.

Consistenta determinata de structura si textura solului, de compozitia chimica, de grad de maturitate, de conditiile de transport si pastrare.

Suculenta pulpei data de grad de maturitate ; variaza in functie de soi, specie, precipitatii, temp. conditii de recoltare, transport si pastrare ; criteriu de pretabilitate la prelucrarea industriala ; obtinere de sucuri cele suculente ; congelare cele mai putin suculente.

Starea de prospetime, conditie de baza pentru cele perisabile ; evaluare a timpului scurs de la recoltare si al modului de pastrare.

Starea de sanatate si de curatenie : sanatoase, neatacate de boli sau daunatori, curate, lipsite de corpuri straine, fara urme de pamant, praf sau substante deparazitare.

Gradul de maturitate dat de proprietatile organoleptice si de raportul apa-substanta uscata.

Ambalaje din lemn, plastic, carton, hartie si fibre liberiene (lazi, ladite, cutii, cosuri, saci, pungi). Preambalarea in cutii de carton cu ferestre din celofan, saculeti din plasa textila capsati, pungi perforate si neperforate din polietilena, inchise cu clema, cosulete si paharele din plastic.

Rezistenta la manipulare, transport si pastrare temporara e diferita, clasificare : foarte usor perisabile (afine, capsuni, fragi, mure, zmeura, verdeturi, spanac, salata, usturoi verde, ridichi de luna, ciuperci, cartofi timpurii, tomate) ; usor perisabile (caise, cirese, agrise, mere si pere de vara, struguri de masa, visine, ardei, bame, castraveti, conopida, dovlecei, fasole pastai, gulioare, mazare verde boabe, varza de vara si de Bruxelles) ; perisabile (gutui, mere, pere, prune, struguri de masa din soiuri tarzii, cartofi de vara, ridichi de toamna, vinete) ; relativ rezistente (alune, castane in coaja, migdale, nuci, cartofi de toamna, ceapa uscata, gulii, hrean, praz, varza alba si rosie, usturoi, radacinoase).

Cele foarte perisabile sa fie consumate, prelucrate sau comercializate foarte repede, aprovizionarea e necesara a se face la intervale scurte de timp ; cele mai putin perisabile se consuma iarna si primavara, pretandu-se a fi pastrate o perioada mai lunga de timp.

Conserve sterilizate pastrate in unele cazuri si 36 luni :

-conserve de legume in solutie de sare (mazare verde, fasole verde, morcovi, ardei grasi, dovlecei, ciuperci, spanac)

-paste de legume (de rosii, ardei grasi, gogosari, spanac)

-conserve de legume in bulion (vinete, rosii, bame, ghiveci de gatit)

-conserve de legume in ulei (vinete impanate, tomate umplute, bame, fasole pastai)

-conserve de legume in apa (spanac, zarzavat pentru supe, foi de vita)

-conserve de legume in otet (castraveti, gogosari)

-legume murate (castraveti, patlagele rosii, varza)

-conserve de fructe (compoturi, creme, pireuri)

Caracteristici de calitate ale conservelor sterilizate :

Aspectul exterior al ambalajelor : bombarea capacului la recipiente din sticla sau cutii metalice, deformari mecanice (turtirea ambalajelor metalice), coroziuni ale capacelor sau cutiei, matisarea suprafetelor exterioare; se admit usoare deformari ale corpului cutiei, dar nu la falt.

Ermeticitatea ambalajelor asigura stabilitatea in timp a produselor conservate, implicit pastrarea calitatii (metoda cu vid cu baie de apa si hartie de filtru; cu presiune ; cu apa calda ; indirecta, prin masurarea gradului de vid).

Caracteristici organoleptice:

-aspectul continutului: intregi sau divizate, aceeasi varietate, apropiate ca marime, culoare si grad de coacere; lichid limpede, fara sediment sau resturi destramate

-culoarea apropiata de cea naturala

-consistenta: fierte bine si nedestramate

-gust si miros specific ; fara gust si miros strain

Legume si fructe deshidratate sunt de 10 ori mai usoare decat materiile prime, necesita spatii de depozitare si transport mai reduse, comercializare pe tot parcursul anului. Sortiment : ceapa, varza, morcovi, telina, patrunjel, conopida, spanac, frunze de patrunjel si telina, ardei grasi, gogosari, ardei iute, usturoi, praz, cartofi, rosii ; prune, caise, mure, struguri, visine, cirese, smochine, curmale, portocale, mandarine. De buna calitate, ajunse la maturitate tehnica, perfect sanatoase, nelovite, neatacate de boli sau de insecte.

Caracteristici de calitate : culoare apropiata de cea a produselor naturale ; consistenta fructurilor ; gust si miros specifice, fara miros sau gust strain.

CEREALE

Caracteristici de calitate comune : organoleptici (aspect, culoare, gust, miros) ; fizico-chimici (umiditate, masa absoluta si hectolitrica, continut de impuritati) si speciali (sticlozitate, continut de gluten si indice glutenic, putere de germinare, infestare cu daunatori).

Aspectul si culoarea caracteristice cerealelor sanatoase si bine coapte. Lipsa luciului sau boabele patate indica vechime sau pastrare necorespunzatoare. Gust fainos, putin dulceag, fara gust amar sau acru. Miros normal, de cereale parguite, fara miros de mucegai.

Cerealele se pastreaza in hambare, in silozuri prevazute cu instalatii de conditionare si ventilare a aerului.

Crupe. Sortiment : pe baza de grau (arpacas, gris, crupa expandata si glazurata sau pufarin), de porumb (malai, pufuleti, fulgi), de orez (fulgi, orez slefuit, polizat, glasat, expandat), de ovaz (fulgi).

Caracteristici de calitate : culoare, aspect, uniformitate, gust, care permit depistarea defectelor datorita calitatii materiilor prime, procesului tehnologic de obtinere sau depozitarii si pastrarii improprii.

Arpacas de grau. Caracteristici : culoare galbuie-roscata ; aspect de boabe decorticate, de forma sferica sau alungita ; gust placut, fara gust strain, amar sau acru ; miros caracteristic de grau, fara miros de mucegai, incins sau alt miros. Termen de garantie e de 3 luni de la data fabricatiei.

Gris nutritiv si usor asimilabil ; 2 tipuri : consum general, calciu-gris, cu adaos de fosfat de calciu pentru hrana copiilor mici. Caracteristici : aspect granulos, uneori cu portiuni vizibile de invelis ; culoare uniform alb-galbuie ; miros caracteristic, fara miros de mucegai, incins sau alt miros strain ; gust putin dulceag, caracteristic, fara gust amar, acru sau alt gust strain. Termen de valabilitate stabilit de producator, in functie de calitatea graului utilizat si e marcat pe ambalaj.

Orez. Defecte : boabe cretoase, incomplet dezvoltate, cu endospermul ingalbenit, cu despicatura laterala, fisurate, sparte. Tipuri : S (slefuit) cu urme de zgarieturi ; G (glasat) : sticlos cu luciu sidefiu. Caracteristici : boabe complet decorticate ; alb-galbui sau alb ; miros caracteristic, fara miros de mucegai, de incins, de rozatoare ; gust specific ; infestare : nu se admite prezenta insectelor sau acarienilor.

Ambalare in ambalaje de desfacere (pungi de hartie rezistenta, de polietilena) si de transport (saci noi de hartie, din tesaturi liberiene, lazi din lemn de foioase, din carton cu capacitatea de max. 50 Kg. Ambalaje curate, suficient de rezistente si bine inchise, sa nu transmita un miros sau gust strain, sa nu contina substante ce pot deteriora produsul sau pot constitui un risc pentru sanatate.

Marcare cu denumirea producatorului, a localitatii si marca, denumirea produsului, tipul, data fabricatiei si termenul de valabilitate, masa neta si eroarea tolerata, standardul de produs.

Depozitare in magazii bine aerisite, uscate, dezinfectate, dezinsectizate, deratizate. Sacii, cutiile sau pachetele se aseaza in stive, pe gratare de lemn sau paleti care trebuie sa permita aerisirea. Numarul sacilor, cutiilor sau pachetelor din stiva sa fie de max. 10 iarna si de max. 6 vara. Stivele trebuie astfel cladite, incat in jurul lor sa existe un spatiu liber de min. 75 cm, iar intre perete si stiva de min. 40 cm.

Transportul cu vagoane sau vehicule curate, aerisite, ferite de umezeala, infestare sau de mirosuri patrunzatoare. In cazul nerespectarii regulilor de ambalare, depozitare si transport produsele pot capata miros de mucegai, de ranced sau se pot infesta cu daunatori, devenind neconsumabile.

Fainuri.

Clasificare : provenienta (grau, secara, orez, porumb) ; granulozitate (fina, grifica) ; culoare (alba, neagra, semialba) ; destinatie (panificatie, patiserie, paste fainoase) ; grad de extractie (30, 70, 80%).

Faina de grau. Sortiment : tip 480 (alba superioara, tip 3 nule, 000, patiserie) ; 550 (alba tip 2 nule, 00, patiserie si panificatie) ; 650 (alba) ; 800 (semialba) ; 1250 (integrala) ; 1350 (neagra). Caracteristici : culoare si aspect (alb-galbuie la faina alba, alb-galbuie-cenusie, cu urme vizibile de tarata la faina semialba, cenusiu deschis cu particule de tarata vizibile la faina neagra. Culoare diferita datorita gradului de extractie si cantitatii de substante minerale (cenusa) dar si din faptul ca provine din grau cu seminte de buruieni (mazariche, neghina), malura sau taciune ; faina are granulatie diferita. Gust placut, specific, putin dulceag, nici amar, nici acru, fara scrasnet la mestecare, datorita impuritatilor minerale (pamant, nisip). Miros placut, specific, fara miros de mucegai, de acru sau alt miros strain.

Faina de secara. 2 tipuri : 500 (alba, cenusiu deschis, cu urme vizibile de tarate) si 720 (alba, cenusie inchis, cu nuanta slaba spre maroniu deschis si cu urme de tarate).

Malai. Sortiment : fara degerminare (tip 0-90 si 0-75) ; cu degerminare (comun, superior, extra). Caracteristici organoleptice : culoare, aspect (galben, cu urme de tarate la tip 0-90 ; galben portocaliu, cu usoare urme de tarate la tip 0-75 ; galben, cu urme de tarate la tip comun ; galben portocaliu, fara tarate la tip superior ; galben portocaliu, fara tarate, granulat la tip extra). Datorita continutului mai ridicat de grasimi, se altereaza dupa cateva luni de pastrare, capatand miros de vechi si gust amar ; macinarea se face pe masura livrarii in consum. Prin macinarea germenilor de porumb din care s-a extras grasimea, se obtine faina proteica tip B, de culoare alba-galbuie, cu nuanta maronie.

Faina de orez tip A (alb-galbuie-cenusie, cu urme vizibile de tarate) si tip F (pulbere foarte fina alba, cu nuanta cenusie deschis, fara urme de tarate ; pulbere fina alba-galbuie, cu nuanta cenusie si cu usoare urme de tarate).

Ambalare in ambalaje de desfacere (pungi de hartie rezistenta sau din plastic) si de transport (saci de tesaturi liberiene sau mixte). Ambalaje curate, uscate, fara miros, avizate sanitar.

Marcare cu denumirea producatorului, a localitatii si marca, denumirea produsului, grupa si continutul de cenusa, lista ingredientelor, data macinarii, termen de valabilitate, conditii de pastrare, masa neta si toleranta admisa, numarul standardului de produs.

Depozitare in spatii uscate, curate, dezinfestate, deratizate si bine aerisite. Umiditatea relativa a aerului nu trebuie sa depaseasca 75%, iar temp. va fi sub 10 grade.

Transportul cu autospeciale (cand faina se transporta in vrac) sau cu vagoane si mijloace auto (faina ambalata). Mijloace de transport curate, dezinfectate, aerisite, fara mirosuri straine sau patrunzatoare, fara posibilitate de infestare cu daunatori, poluare sau contaminare.

Paste fainoase cu calitati gustative, usor conservabile, continut bogat de glucide si proteine, cu adaosuri nutritive (oua, cazeina din lapte, concentrate si hidrolizate proteice, branzeturi, grasimi hidrogenate, pasta de tomate, spanac). Sortiment : dupa caracteristici de calitate (obisnuite, extra, super) ; dupa modelare (tubulare, filiforme, panglica, figuri).

Se ambaleaza in pungi de celofan, polietilena sau de folie complexa ; pentru consum colectiv, se ambaleaza in saci de hartie de max. 10 Kg.

Documentele sistemului calitatii

In conformitate cu prevederile ISO 9000 referitoare la proiectarea si implementarea sistemului calitatii, trebuie sa fie elaborate documentele :

a)manualul calitatii (politici in domeniul calitatii ce descriu organizarea sistemului calitatii)

b)proceduri si instructiuni (moduri specifice de efectuare a unei activitati de calitate)

c)planurile calitatii (documente ce precizeaza practicile, resursele si succesiunea activitatilor referitoare la calitate, relevante pt. un produs, proiect sau contract)

d)inregistrari referitoare la calitate (dovezi obiective ale activitatii efectuate sau ale rezultatelor obtinute : documente primare)

Auditul calitatii reprezinta examinarea sistematica si independenta, in scopul de a determina daca activitatea referitoare la calitate si rezultatele aferente satisfac dispozitiile prestabilite si daca dispozitiile sunt implementate efectiv si sunt corespunzatoare pt. realizarea obiectivelor propuse. Clasificare : auditul calitatii produsului (serviciului) ; auditul calitatii procesului tehnologic ; auditul sistemului calitatii.

Auditul de produs reprezinta constatarea suplimentara de catre un organism neutru a nivelului calitatii produsului ; pt. asigurarea suplimentara a indeplinirii cerintelor prestabilite de calitate, pt. gasirea metodelor de imbunatatire a calitatii, pt. verificarea produselor livrate, pt. stabilirea capabilitatii unui bun de control, pt. determinarea anumitor tipuri de control.

Auditul de proces reprezinta stabilirea parametrilor directi si indirecti pt. controlul calitatii procesului, pt. imbunatatirea si supravegherea procesului, pt. imbunatatirea capabilitatii procesului.

Auditul de sistem : intern si extern Auditul intern in care conducerea societatii solicita un audit in conformitate cu ISO 9001, 9003, 9004-1, 10013. Auditul extern la care participa a terta parte (audit de certificare) sau secunda parte (auditul subfurnizorului).

Certificarea si acreditarea

Certificarea conformitatii reprezinta actiunea tertei parti ce dovedeste existenta increderii adecvate unui produs in conformitate cu un standard sau cu alt act normativ. Etape : 1)alegerea sistemului de referinta (norme internationale care asigura certificarii mai multa incredere si stabilitate sau influenta)

2)evaluarea conformitatii entitatii supuse certificarii fata de sistemul de referinta

3)eliberarea certificatului si pastrarea lui in timp

Tipuri de certificare : a)a produselor sau serviciilor b)a sistemului calitatii

a)se faca direct intre client si furnizor (omologare) ; clientul se multumeste cu declaratia de conformitate emisa de furnizor, efectuand diferite verificari cu ocazia receptionarii produselor ; poate fi voluntara sau obligatorie (produse care fac parte din directive comunitare : marfuri electrotehnice, chimice, alimentare, in special cele care pun in pericol viata)

b)garantie din partea unui organism neutru care confirma ca sistemul functioneaza dupa ISO ; sa cumperi mai bine, sa vinzi mai bine (patrunderea mai usoara pe diferite piete, remarcandu-se de catre concurentii lor).

Acreditarea se face de catre organisme nationale de acreditare, organisme de certificare independente, laboratoare de incercari independente, organizatii de audit, inspectori autorizati independenti.

Gestiunea calitatii (metode de conducere a calitatii prin costuri) : identificarea costurilor referitoare la calitate, aplicarea masurilor tehnico-economice pentru corelarea optima a nivelului calitatii si costurilor; o crestere relativ mica a cheltuielilor de prevenire duce la o scadere a celorlalte cheltuieli; cresterea competitivitatii serviciilor pe piata, reducerea costului produselor fara a afecta calitatea lui; eliminarea noncalitatii si supracalitatii, redimensionarea cheltuielilor pentru prevenirea defectelor. Aplicarea gestiunii calitatii : identificarea cheltuielilor pentru calitate si impartirea lor in prevenire, remediere ; intocmirea bilantului calitatii pentru evidentierea costurilor si a efectelor ; analiza cauzelor noncalitatii si a responsabilitatii pentru defecte in circuitul de fabricare, intocmirea bugetelor previzionale.

Calitate=profit ; in proportie de 60%, calitatea este mai importanta decat profitul, ea fiind un factor critic de succes al firmei (in Germania, calitate cu orice prêt ; in Japonia, calitate la prêt mic)

Supracalitatea apare datorita functiilor inutile din servicii si produse datorita caracteristicilor specificate in documente, realizate in productie dar nesolicitate de clienti. Apare datorita traducerii eronate a cerintelor de calitate in valorile sau numarul proprietatilor sau a supradimensionarii unor caracteristici. Efecte : costuri mari, reducerea competitivitatii pe piata datorita diferentelor ce apar intre depasirea asteptarilor clientului si supracalitate (supracalitatea determina cresterea pretului cu efecte economice nefavorabile, in timp ce depasirea asteptarilor clientului determina cresterea gradului de satisfacere).

Obiectivele sistemului calitatii : 1)imbunatatirea continua a calitatii pentru satisfacerea nevoilor clientilor

2)asigurarea increderii (conducerea societatii ca va fi realizata calitatea specificata in standarde, clientul ca va primi produsul la calitatea asteptata)

Structura sistemului calitatii : 1)definirea responsabilitatilor generale si specifice in calitate

2)definirea masurilor de tinere sub control si de coordonare a interactiunii dintre compartimente

3)identificarea problemelor calitatii si implementarea actiunii de prevenire

4)identificarea resurselor umane, materiale si financiare

5)elaborarea procedurilor scrise referitoare la configurarea produselor

6)stabilirea conducerii calitatii : 11 activitati din bucla calitatii conform ISO 9004 compartimente ce au legatura directa cu realizarea calitatii (marketing si prospectarea pietei ; proiectarea, specificarea si dezvoltarea produsului ; aprovizionare cu materii prime ; planificarea si dezvoltarea productiei ; productia ; inspectia, incercarea, examinarea ; ambalare si depozitare ; vanzare si distribuire ; montaj si exploatare ; asistenta tehnica si mentenanta ; scoatere din uz).

Caracteristicile activitatilor din bucla calitatii :

1)accent pe controlul activitatii care participa la stabilirea calitatii si nu pe controlul produsului finit

2)accent pe prevenirea defectelor si nu depistarea lor

3)increderea partenerilor de afaceri

Calitatea in marketing : stabilirea conditiilor de calitate a produselor cerute de clienti (necesitatea produsului, definirea precisa a cererii produsului si a segmentului de piata pentru asigurarea nivelului calitativ si cantitativ si a momentului de intrare pe piata) ; descrierea succinta a produsului conform standardelor de pe piata (mod de ambalare, caracteristici estetice, organoleptice, performante, verificari diferite) ; informatii de feed-back despre calitate preluate de la client (sistem permanent de informatii analizate si transmise conducerii la varf).

Calitatea in proiectare : traducerea nevoilor in valori precise, pentru aprovizionarea cu materii prime asigurandu-se obtinerea nivelului calitativ solicitat de piata. Daca nu, apar efecte negative : non- si supracalitatea.

Calitatea in aprovizionare consta in :

1)definirea cerintelor produselor achizitionate

2)selectarea subcontractantilor: evaluarea capacitatii lor de realizare a productiei, daca au sistemul calitatii introdus, experienta in productie, ponderea produselor defecte pe care le-a livrat si nr. de zile intarziere in livrare

3)stabilirea metodelor de verificare a calitatii

4)regelementarea diferendelor intre furnizor si client in domeniul calitatii

5)modalitati de receptie calitativa (bucata cu bucata, prin sondaj)

6)inregistrarea nivelului calitatii produselor livrate de furnizor pentru a face evaluarea lor.

Sisteme de clasificare si codificare a marfurilor alimentare.

Criterii de clasificare a marfurilor alimentare :

-origine : produse vegetale, animale, minerale, mixte

-grad de prelucrare tehnologica : materii prime, semifabricate, produse semipreparate, finite

-compozitie chimica : produse lipidice, protidice, glucidice, gustative

-destinatie in consum : produse pentru consum uman si industrial

-conservare : produse proaspete si conservate

-stabilitate : produse usor alterabile, alterabile, greu alterabile

-mod de ambalare : produse vrac, ambalate, preambalate

Clasificarea merceologica a marfurilor alimentare : cereale si derivate; legume, fructe si derivate; zahar si produse zaharoase; produse gustative; grasimi alimentare: vegetale, animale, mixte ; lapte si produse din lapte ; oua si produse din oua ; carne si produse din carne ; peste si produse din peste ; concentrate alimentare.

Primele 4 grupe si partial 5 cuprind produse de origine vegetala ; grupa 5 partial si grupele 6-9 produse de origine animala ; grupa 10 produse mixte ; in fiecare grupa produsele se ordoneaza ierarhic, incepand cu materii prime, semifabricate, produse finite ; grupa 1-3 produse glucidice ; grupa 4 produse cu substante active stimulative si senzoriale ; grupa 6-9 produse protidice.

Progresele inregistrate de stiinta si tehnologie, precum si dezvoltarea comertului, au determinat cresterea interesului privind sistematizarea marfurilor (elaborarea unui sistem de clasificare stiintific fundamentat). In Romania s-a realizat Clasificarea Unitara a Produselor si Serviciilor (CUPS), in care sunt sistematizate, ordonate si codificate produsele puse in circulatie (principale, secundare, subproduse, deseuri), fara a se tine cont de provenienta (interne sau de import), destinatie, grad de prelucrare.

Clasificarea alimentelor in CUPS : 661 Carne, grasimi animale si produse derivate din taierea animalelor si pasarilor

662 Bacon, preparate si conserve din carne

663 Peste si alte animale acvatice

664 Produse din Peste si alte animale acvatice

666 Lapte de consum si produse lactate

669 Uleiuri si grasimi vegetale comestibile si industriale

671 Produse de morarit, decorticare, fulgi si expandate din cereale

673 Produse de panificatie, paste fainoase si biscuiti

674 Zahar si melasa

676 Produse zaharoase si de cofetarie

677 Conserve din fructe si legume

679 Alcool etilic de fermentatie, drojdie

681 Amidon, glucoza, dextrine

682 Vinuri, rachiuri naturale si bauturi spirtoase

683 Bere, malt

684 Bauturi racoritoare si ape minerale

687 Concentrate alimentare, produse culinare conservate prin frig si alte produse ale industriei alimentare neclasificate in alta parte

689 Preparate culinare (nesupuse unui proces de conservare de durata)

Datorita cresterii nivelului schimburilor internationale se incearca crearea unui limbaj unitar al marfurilor, care sa inlesneasca operatiile din cicuitul tehnico-ecinomic al marfurilor, dar sa raspunda si necesitatilor impuse de prelucrarile statistice referitoare la comertul intern sau international.

Codul=combinatie de elemente prin care se exprima o informatie (litere alfabetice, cifre numerice, litere si cifre alfanumerice). In 1970, s-a infiintat in SUA Consiliul pentru codificarea produselor care a elaborat Codul universal al produselor (UPC) : 12 caractere numerice (prima cifra reprezinta o cheie a clasificarii, urmatoarele 5 cifre indica producatorul, alt grup de 5 cifre indica produsul, iar ultima cifra reprezinta cifra de control). In 1974, a aparut Codul european al articolelor (EAN), conceput sa fie compatibil cu UPC, Gencod din Franta si BAN-L din Germania. EAN e format din 13 caractere numerice (primele 2 cifre indica tara de origine, urmatoarele 5 cifre indica producatorul, alte 5 cifre indica produsul, ultima cifra e cheia de control). Avantajele EAN : pentru producatori (evidente clare privind desfacerea marfurilor, adaptarea rapida la cerintele pietei), pentru comercianti (gestionarea eficienta a stocurilor, inregistrarea operativa a datelor referitoare la produsele vandute, urmarirea rezultatelor actiunilor promotionale), pentru client (reducerea timpului de asteptare la casele de marcat, eliminarea posibilelor erori umane prin utilizarea tehnicii de calcul). Tot in categoria clasificarilor sistematice ale marfurilor se includ si cele pentru satisfacerea rigorilor vamale (prelevarea de taxe si alte drepturi asupra marfurilor care circula pe un anumit teritoriu sau tranziteaza acel teritoriu) sau cele utilizate in analizele economice privind comertul intern sau international. Si Romania s-a aliniat acestor cerinte, elaborandu-se Tariful Vamal de Import. Clasificarea marfurilor alimentare in TVI :

Sectiunea I. Animale vii si produse ale regnului animal

Capitolul 1 Animale vii

Cap. 2 Carne si organe comestibile

Cap. 3 Peste si crustacee, moluste si alte nevertebrate acvatice

Cap. 4 Lapte si produse lactate ; oua de pasare ; miere naturala ; produse comestibile de origine animala, nedenumite si neincluse in alta parte

Cap. 5 Alte produse de origine animala, nedenumite si neincluse in alta parte

Sectiunea II. Produse ale regnului vegetal

Cap. 6 Plante vii sau produse de floricultura

Cap. 7 Legume, plante, radacini si tuberculi alimentari

Cap. 8 Fructe comestibile ; coji de citrice si de pepeni

Cap. 9 Cafea, ceai si condimente

Cap. 10 Cereale

Cap. 11 Produse ale industriei moraritului; malt, amidon, inulina, gluten de grau

Cap. 12 Seminte si fructe oleaginoase ; seminte si fructe diverse ; plante industriale si medicinale ; paie si furaje

Cap. 13 Lac ; gume, rasini si alte seve si extracte vegetale

Sectiunea III. Grasimi si uleiuri de origine animala si vegetala ; produse ale disocierii lor ; grasimi alimentare prelucrate ; ceara de origine minerala si vegetala

Cap. 15 Grasimi si uleiuri de origine animala sau vegetala ; produse ale disocierii lor ; grasimi alimentare prelucrate ; ceara de origine minerala sau vegetala

Sectiunea IV. Produse alimentare, bauturi, lichide alcoolice si otet ; tutun si inlocuitori de tutun prelucrati

Cap. 16 Preparate din carne, din peste sau din crustacee, moluste sau alte nevertebrate acvatice

Cap. 17 Zahar si produse zaharoase

Cap. 18 Cacao si produse preparate din cacao

Cap. 19 Preparate pe baza de cereale, fainuri, amidonuri sau lapte ; produse de patiserie

Cap. 20 Preparate din legume, fructe sau din alte parti de plante

Cap. 21 Preparate alimentare diverse

Cap. 22 Bauturi, lichide alcoolice si oteturi

E similara cu continutul Nomenclatorului Consiliului de Cooperare Vamala (NCCV) : clasificare pe 4 nivele de detaliere (sectiune, capitol, pozitie, subpozitie), stabileste tarifele vamale, grupand in cadrul unei sectiuni produse dintr-o anumita ramura de activitate, utilizandu-se si alte criterii (originea marfurilor, destinatia). Capitolele clasifica marfurile, in functie de gradul de prelucrare.

Pentru elaborarea analizelor economice la nivel international sau regional se utilizeaza Clasificarea tip pentru comertul international (CTCI), elaborat de ONU pentru a asigura compatibilitatea statisticilor din comert. Clasificare pe 6 nivele : sectiune, diviziune, grupa, subgrupa, pozitie de baza, subpozitie in functie de natura materiilor prime si gradul de prelucrare al produselor.

Biroul de Statistica al ONU a elaborat Nomenclatorul sistemului armonizat al descrierii si codificarii marfurilor (NSADCM) : sistem vamal, al transporturilor, al productiei, in analizele statistico-economice. Codul are 5 caractere : sectiune, capitol, pozitie, subpozitie de rang 1, subpozitie de rang 2. In 1996, Romania a aderat la Conventia privind sistemul armonizat, utilizand NSADCM ca baza pentru Tariful Vamal de Import al Romaniei.

Aditivii alimentari au castigat un rol esential in ameliorarea calitatii alimentelor si in diversificarea tehnologiilor si a sortimentelor de produse alimentare. E firesc si obligatoriu ca producerea si utilizarea aditivilor alimentari sa fie monitorizate si reevaluate ca o garantie a respectarii normelor igienice de sanatate a populatiei. Sursa majora de materii prime pentru alimentele conservate (procesate) e factorul principal de crestere a pietei aditivilor. Apoi preferinta pentru o alimentatie sanatoasa, care a stimulat cererea de indulcitori artificiali si pentru grasimi ; consumul de snacksuri. O reducere e imprimata datorita dezvoltarii consumului de alimente naturale si coloranti naturali. Elementul sanatate are un rol special, pe masura ce interesul consumatorilor de a-si imbunatati sanatatea prin dieta.

Conform Codex Alimentarius (registru procedural al comisiei de experti FAO/OMS), aditivii alimentari sunt substante de origine naturala sau sintetica adaugate intentionat in produse pentru a prelungi durata de pastrare, a ameliora aspectul, gustul, mirosul si consistenta, a imbunatati calitatile tehnologice ale alimentelor. Amelioratorii sunt o subclasa de aditivi introdusi intr-o anumita etapa a fluxului tehnologic si care trebuie eliminati/distrusi, inaintea incheierii obtinerii produsului finit. Auxiliarii sunt substante de adaos in urme, cu efect temporar, utilizati in scop tehnologic. Ingredientele sunt substante de aditivare tehnologica folosite in concentratii mai mari, cu functie de aromatizare, indulcire, spumare, imbunatatind valoarea nutritiva si energetica, calitatile organoleptice ale alimentelor. Unele substante pot actiona concomitent ca ingredient si aditiv (gelatina : ingredient in aspic si aditiv in clarificarea vinului).

In CEE, utilizarea aditivilor e reglementata de Directiva CEE 89/107 din 1988, completata de Directiva din 1995. In Romania, utilizarea aditivilor alimentari e reglementata de Ordinul Ministrului Sanatatii (OMS) 975/1998. Pe ambalajul produsului trebuie precizat daca aditivii se inscriu in urmatoarele categorii : conservanti chimici, aromatizanti, indulcitori sintetici, coloranti naturali sau de sinteza. Criterii de puritate a aditivilor referitoare la conditiile microbiologice si fizico-chimice, la continutul de metale grele (arsen, plumb, mercur, cadmiu). Lista indulcitorilor s-a extins, folosirea lor fiind normata sau libera, numarul lor ajungand la 13. Indulcitorii sintetici nenutritivi se intrebuinteaza cu respectarea unor doze limita (acesulfam, aspartam, zaharina, taumatina, neohespiridina, ciclamat de sodiu), pentru indulcitorii naturali si nutritivi nu sunt prevazute limite. Avizele acordate pentru import de catre MS sunt valabile 3 ani. Coloranti : amarant (rosu), brun FK, rosu 2G. E permisa utilizarea colorantilor pentru produse din carne si peste.

Aditivii sunt clasificati in 25 de categorii. Numarul total de aditivi acreditati conform CEE e de 301 ; lista aditivilor admisi in Romania e de 201 inclusi in clasele 1-6, 9, 1-15.

Conservantii alimentari sunt introdusi in alimente pentru prelungirea duratei de pastrare, datorita proprietatilor lor bacteriostatice (impiedica inmultirea microorganismelor) si bactericide (distrug microorganismele). Sa indeplineasca 2 conditii de baza : sa nu aiba efecte toxice asupra organismului uman, sa nu degradeze produsul conservat. Clasificare : acid benzoic si sarurile lui (E210, E211, E212, E213) ; acid propionic, propionat de sodiu, potasiu sau calciu E280 ; acid sorbic si sarurile lui (E200, E201, E202, E203) ; anhidrida sulfuroasa, sulfit, metabisulfit si bisulfit de sodiu sau potasiu E221 ; bifenil, ortofenil-fenol, tiabendazol E233 ; diacetat de sodiu ; esterii metilic, etilic sau propilic ai acidului p-hidroxi-benzoic si sarurile lui de sodiu ; nitrat de sodiu sau potasiu E251 ; nitrit de sodiu sau potasiu E250 ; acid boric, borax ; acid formic, formiati ; acid acetic, acetati ; alte substante antiseptice. Utilizati pentru conservarea fructelor si legumelor in stare proaspata, a sucurilor si concentratelor din legume si fructe, a bauturilor racoritoare, la conservarea branzeturilor topite, a untului. In ultimele decenii, s-au dezvoltat procedee de conservare a alimentelor foarte eficiente si nepoluante (refrigerare, congelare, sterilizare, pasteurizare), ceea ce a determinat o restrangere a folosirii conservantilor, intrucat conservantii, chiar in cantitati foarte reduse, nu sunt total netoxici pentru organismul uman.

Antioxidantii alimentari sunt substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejare impotriva oxidarii (rancezirea sau schimbarea culorii). Se folosesc la conservarea grasimilor sau a produselor alimentare ce contin grasimi (cu exceptia untului). Actiunea antioxidanta in prezenta grasimilor se datoreaza faptului ca antioxidantii au o capacitate marita de legare a oxigenului in timpul pastrarii. Pot fi substante naturale sau sintetice. Anumite substante chimice maresc efectul antioxidant al antioxidantilor si se numesc substante sinergetice (acid citric, malic) si se explica prin blocarea urmelor metalice care catalizeaza autooxidarea grasimilor. Efecte favorabile : scaderea incidentei cancerului stomacal ; efecte nefavorabile : alergii sau efecte imuno-depresive. Clasificare : acid ascorbic E300 ; acid izoascorbic E315 ; alfa-tocoferol E307 ; ascorbat de sodiu sau potasiu E301; butil-hidroxianisol E320; butil-hidroxitoluen E321; galat de propil, octil sau dodecil E310 ; izoascorbat de sodiu E316 ; palmitat sau sterat de ascorbil E304 si E305.

Emulgatorii fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen intre 2 sau mai multe faze nemiscibile, maresc capacitatea de emulsionare a grasimilor si retin apa in produs. Pentru asigurarea stabilitatii emulsiilor si pentru ameliorarea consistentei se utilizeaza stabilizatori, care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea etc. Clasificarea emulgatorilor si stabilizatorilor : agar-agar (agent de ingrosare) E406 ; acid alginic, alginat de sodiu, potasiu, calciu si amoniu (agenti de ingrosare) E400 ; celuloza microcristalina, sodica, metilceluloza E461, etilceluloza E462, carboximetilceluloza E466 (agenti de ingrosare) ; dextrina, gelatina (agenti de ingrosare) ; pectine E440 ; guma arabica E414, de guar E414, carragenan E407, guma de xantan E415, faina din seminte de caruba ; lecitina (emulgator) E322 ; mono si digliceridele (emulgator, antispumant) E471 ; polifosfati (stabilizanti) ; acid citric E330 ; citrat de sodiu, potasiu si calciu, tartrat de sodiu sau potasiu (sechestranti) ; acid tartric, acetic, lactic, malic, fosforic, clorhidric, carbonic, gluconic si sarurile lor de sodiu, calciu, potasiu si amoniu, deltagluconolactona.

Edulcorantii sunt produse capabile sa imprime un gust dulce. Se clasifica in 2 categorii : de masa (lactoza, fructoza, maltoza) cu putere de indulcire si valoare energetica inferioara zaharozei ; intensivi cu valoare energetica neglijabila, dar cu putere de indulcire foarte mare, se utilizeaza in concentratii foarte mici (zaharina E954, sorbitol E420, aspartam E951, acesulfam E950, ciclamati E952, thaumatina E957, dihidrocalcona neohesperidinei E959). In industria alimentara se folosesc combinatii de edulcoranti : ULTRA SWEET si MULTI SWEET. Cel mai raspandit ca utilizare e aspartamul, la peste 4000 produse hipocalorice (pudra alba, gust dulce, fara miros ; granule incapsulate), biscuiti, prajituri, sosuri. Aspartamul e de 180-250 de ori mai dulce decat zaharoza.

Colorantii naturali si de sinteza se utilizeaza pentru colorarea alimentelor. Cererea de coloranti naturali creste cu 5-8% anual, cererea de coloranti sintetici creste cu doar 3%. Colorantii naturali se obtin din sfecla rosie, struguri, paprika (pigmentii care dau fructelor si legumelor culoare sunt si nutrienti valorosi : antocianii (rosu-albastru : struguri, soc, afine, varza rosie ; micsoreaza riscurile aparitiei bolilor cardiovasculare, influente benefice asupra vazului, intaresc organismul impotriva gripei), carotenoidele (galben, portocaliu, rosu ; cca. 600 ; cel mai raspandit in industria alimentara la fabricarea untului sau margarinei ; in organismul uman, se transforma in vitamina A), luteina (galben din galbenele ; antioxidant impotriva degenerarilor de vedere). Clasificarea colorantilor sintetici : tartrazina (galben) E102; orange (portocaliu) E110; albastru patentat (albastru) E131; azorubina (rosu) E122; ponceau 412 (rosu) E122; ponceau 6R (rosu) E126; indigotina (albastru) E132; eritrozina (rosu) E127; verde acid brillant E142; negru brillant BN E151.

Aromatizantii alimentari sunt substante chimice naturale sau sintetice utilizate pentru formarea sau intensificarea aromei si gustului produselor nearomate sau cu aroma insuficient pronuntata. Se impart in 3 categorii : substante aromate naturale (fructe), substante identic naturale, substante artificiale (produse zaharoase, de patiserie, inghetata, ciocolata, margarina, bauturi alcoolice distilate). Aromatizanti sintetici : acetat de etil, de butil, ionona, aldehida benzoica, etil vanilina, esenta de lichid de fum, valerianatul de butil, monoglutamatul de sodiu pentru supe concentrate cu 3 grame pe kg produs.

Acidifiantii E300-E390 sunt substante care cresc aciditatea produselor, imprimandu-le un gust acru.

Substantele tampon E300-E390 se folosesc la reglarea si mentinerea ph-ului specific alimentului.

Antispumantii E500-E580 se folosesc pentru reducerea si prevenirea spumei.

Agentii de gelificare E400-E496 permit si ajuta la formarea gelurilor.

Sechestrantii sunt substante ce formeaza complexe cu ionii metalici.

Substantele de ingrosare E400-E496 / E1200-E1202 au capacitatea de a mari vascozitatea produselor alimentare.

Agentii de afanare E400-E496 contribuie la cresterea volumului alimentelor, fara a modifica valoarea energetica a alimentului.

Antiaglomerantii E500-E580 / E900-E999 se folosesc impotriva aglomerarii substantelor alimentare sub forma de pulberi sau granule.

Substantele suport faciliteaza transportul si utilizarea aditivilor, fara a modifica proprietatile pe care se bazeaza utilizarea lor.

Enzimele E1100-E1105 se folosesc pentru asigurarea transformarii materiei prime in produse finite (in panificatie, la fabricarea bauturilor, la limpezirea sucurilor).

Din cei 200-300 aditivi admisi, majoritatea sunt sintetici, accesibili in cantitati mari, usor de procurat, obtinuti prin sinteza chimica, au prêt de cost mai scazut la o compozitie unica si reproductibila. Unii s-au dovedit a fi toxici pe termen lung sau altereaza calitatile senzoriale ale alimentelor. Inconvenientele utilizarii aditivilor naturali sunt determinate de faptul ca necesarul depaseste cantitatile accesibile pe piata la un moment dat ; sunt amestecuri cu compozitie putin reproductibila, dependenta de caracterul genetic al sursei vegetale si de conditiile specifice de mediu ; posibila toxicitate prin existenta in amestecuri a unor componente nedorite ce insotesc componentele active din amestec (glucoziozi, alcaloizi). La aromatizanti, utilizarea e restrictionata numai de dozele maxime admise si nu au primit codificare de tip E. Exista o anumita libertate in a folosi arome sintetice cu gust alterat si toxicitate necontrolata (inghetata, sucuri de fructe, produse zaharoase). Utilizarea aditivilor se plaseaza in spatiul dintre calitate, necesitate si risc pentru alimente si e imperios necesar a constitui un control cat mai riguros al calitatii si toxicitatii acestora. Aditivii sintetici de calitate chimica controlata sunt necesari, dar cu riscul de a fi admisi, fara testari biologice si toxicologice bine fundamentate (raportul dintre protectie/eficienta scade). Utilizarea aditivilor naturali determina o calitate biochimica superioara si o functionalitate superioara a alimentului, dar pot fi insuficient caracterizate din cauza compozitiei lor complexe (imbunatatesc si protejeaza calitatea, cu eficienta mai scazuta).

Tarile dezvoltate (SUA, Marea Britanie) au ajuns la concluzia ca o legislatie adecvata si stricta poate impiedica comercializarea unor produse ce contin aditivi periculosi, ce pot dauna sanatatii. In Romania, adaosul de aditivi trebuie inscris vizibil pe eticheta ambalajului de desfacere, fiind interzisa adaugarea de aditivi pentru a masca alterarea sau degradarea produselor. Multi dintre aditivi sunt deosebit de riscanti, cu grave efecte : tumori multiple (sunt cancerigeni), tulburari interne (digestive, ale circulatiei sanguine, lezarea organelor interne), astm, alergii ; cele mai expuse sunt persoanele alergice, bolnave de astm sau sensibile la aspirina. Unii aditivi (coloranti sintetici, conservanti) pot provoca bolnavilor de astm reactii severe, generand chiar moartea. Copiii si femeile insarcinate ar trebui sa evite consumarea de alimente ce contin aditivi considerati suspecti (putin testati). Spre deosebire de SUA, unde s-a interzis utilizarea unor aditivi considerati periculosi, in Europa acestia se afla inca pe lista aditivilor permisi.

Conservarea produselor

Reprezinta un mijloc de stabilizare relativa a calitatii initiale a produselor pe o perioada de timp mai scurta sau mai lunga, in functie de produs si de metoda de conservare aplicata.

Exista 4 principii biologice ale conservarii produselor : bioza, anabioza, cenoanabioza, abioza.

Bioza reprezinta capacitatea organismelor vii de a contracara actiunea daunatoare a bioagentilor, datorita imunitatii lor naturale. Cuprinde eubioza ce permite pastrarea produselor cu metabolism normal si complet care reprezinta produse comercializabile si hemibioza ce contribuie la pastrarea produselor cu metabolism restrans dar care isi continua respiratia (prin asigurarea conditiilor optime de pastrare).

Anabioza implica oprirea sau reducerea intensitatii proceselor biochimice, microbiologice sau cele provocate de paraziti, prin crearea unor conditii speciale in mediu si produs : refrigerarea, congelarea lenta sau rapida, cresterea presiunii osmotice prin adaugare de sare, zahar sau prin deshidratare si concentrare ; reducerea continutului de apa prin deshidratare, concentrare ; acidifierea artificiala sau marinare prin utilizarea acidului acetic ; utilizarea gazelor inerte (bioxid de carbon sau azot) ; impregnarea cu bioxid de carbon a unor produse lichide.

Cenoanabioza reprezinta principiul care are la baza asigurarea unor conditii optime pentru dezvoltarea unor microorganisme, care secreta substante cu efect antiseptic sau bacteriostatic, oprind sau incetinind desfasurarea proceselor de degradare din alimente.

Abioza e principiul lipsei de viata care consta in distrugerea microorganismelor, a macrodaunatorilor si inactivarea enzimelor : sterilizarea si pasteurizarea prin utilizarea temperaturilor ridicate, iradierea cu raze ultraviolete, utilizarea substantelor antiseptice, filtrarea biologica (eliminarea microorganismelor), crearea unui mediu aseptic la prelucrarea produselor sterile.

Metode de conservare prin utilizarea temperaturilor scazute sau ridicate care urmaresc oprirea completa a proceselor vitale a microorganismelor sau distrugerea lor, cat si inhibarea sau denaturarea enzimelor. Microorganismele ce contribuie la degradarea produselor, in functie de modul de comportare fata de temperatura sunt: psihrofile, optime la 4-8 grade, minime la –7—10 grade; mezofile, optime la 20-50 grade, minime la 0 grade; termofile, optime la 45-80 grade, minime la 30 grade.

Refrigerarea se bazeaza pe racirea produselor pana la temperaturi la care procesele biochimice catalizate de enzimele proprii cat si activitatea microorganismelor sunt foarte reduse. Se obtine reducerea activitatii microorganismelor. Proteinele si glucidele maresc rezistenta microorganismelor la frig, invers la umiditate ridicata. Temperatura optima de refrigerare depinde de compozitia chimica a produselor si de particularitatile lor biologice si biochimice. Metoda se aplica produselor usor alterabile pentru perioade scurte de timp. Nu se afecteaza proprietatile organoleptice si nutrititive ale alimentelor (exceptie legume si fructe proaspete care pierd din continutul de vitamina C).

Congelarea poate fi lenta la temp. de –18 –20 grade, timp de 2-3 zile, semirapida la temp. de –20 –24 grade, timp de 40-60 ore, rapida la –30 –35 grade, timp de maxim 24 ore, ultrarapida la –35—40 grade, timp de ccc 3 ore. E singura metoda care asigura conservarea produselor in forma lor naturala, daca parametrii de congelare si pastrare sunt riguros respectati. In cazul congelarii lente, cristalele de gheata se formeaza preponderent in spatii extracelulare, iar datorita scaderii lente a temperaturii are loc o crestere a acestora, antrenand in formarea lor si unele trofine solubile. La congelarea rapida, cristalele sunt mai mici, numarul mai mare si uniform distribuite in sistemul coloidal din care s-au separat (proces reversibil si la decongelare, apa si substantele nutritive din produs nu se pierd). Prin congelare lenta, prin decongelare, coloizii hidrofili din celule nu se mai pot rehidrata la starea initiala si se produc pierderi mari de suc celular. Produsul decongelat nu mai poseda aceleasi proprietati nutritive si organoleptice. Produsele congelate se pastreaza la temp. constanta de –18 grade.

Sterilizarea consta in incalzirea produsului introdus in recipiente ermetic inchise la 115-125 grade timp de 20-50 minute. Se distrug formele vegetative si sporii microorganismelor, enzimele incetandu-si activitatea. Proteinele coaguleaza, vitaminele termolabile sunt distruse, substantele solubile din produs trec in lichid determinand modificari organoleptice si structurale. Conservele sterilizate pot suferi alterari chimice si microbiologice, care se manifesta prin bombaj (contin substante toxice si trebuie scoase din consum). Bombaj fizic (conservele nu sunt toxice, trebuie scoase din circuitul comercial). Determina scaderi de 10-20 % a valorii nutritive si modificarea proprietatilor organoleptice, pastrarea alimentelor usor perisabile si sezoniere pentru perioade de 18-36 luni.

Pasteurizarea consta in incalzirea produsului la temp. de 63-90 grade. E influentata de temperatura si durata pasteurizarii, pH-ul mediului, prezenta aerului in recipiente. Se distrug microorganismelor psihrofile, mezofile si a formelor vegetative de bacterii, doar o parte din bacteriile termofile, sporii lor nefiind afectati. Durata de pastrare este scurta. In functie de temperatura aplicata, poate fi joasa, medie, inalta si suprainalta. Se realizeaza in flux continuu in timp redus, asigurandu-se proprietatile organoleptice ale valorii nutritive, inactivarea enzimelor si crearea unui mediu aseptic si lipsit de aer in recipient. Ultrapasteurizarea consta in incalzirea lichidelor cu vapori de apa supraincalziti la cca 150 grade timp de o secunda, sunt ambalate aseptic. Tindalizarea consta in incalzirea produselor inchise ermetic in recipiente la 100 grade timp de 10-30 minute cand se distrug formele vegetative ale microorganismelor, produsul se mentine la 25-37 grade timp de 24 ore cand sporii trec in forme vegetative, operatia se repeta de 2-3 ori.

Conservarea produselor prin reducerea continutului de apa se bazeaza pe reducerea activitatii vitale a microorganismelor.

Deshidratarea se realizeaza prin actiunea combinata a curentilor de aer si a caldurii. Sufera modificari : continuarea activitatii enzimelor si microorganismelor, hidrolizarea sau oxidarea grasimilor, oxidazele din legume si fructe provoaca brunificarea culorii lor, distrugandu-se complet vitamina C. Inainte de uscare sunt supuse oparirii cu abur sau sulfitarii. Se inactiveaza enzimele, se elimina oxigenul, se mareste permeabilitatea membranelor celulare, inlesnind difuzia apei, se obtine o textura mai buna, se dizolva hemicelulozele, se elimina gustul de crud, se realizeaza combinat cu oparirea, se pastreaza continutul de vitamine, culoarea, se evita atacul acarienilor, ridicarea temperaturii la uscare si reduce timpul de uscare. Volum micsorat, valoare energetica sporita, pierderi de substante aromatice si se distrug partial unele vitamine. Valoarea alimentara e mai redusa cu 10-15 % fata de produsul initial. Produsele sunt higroscopice, unele trofine se modifica nefavorabil, se introduc in ambalaje impermealabile si inchise ermetic. Rehidratare cu usurinta si corespunzatoare cu caracteristicile organoleptice initiale. Pastrarea se face la umiditate relativa a aerului de cca 70 %, la temp. de 10-12 grade.

Concentrarea urmareste marirea continutului unui component sau al componentilor prin indepartarea apei. Se realizeaza prin incalzirea produselor in vid la 35 grade sau congelare lenta la –10—18 grade, urmata de indepartarea cristalelor de gheata prin centrifugare.

Liofilizarea consta in congelarea ultrarapida si eliminarea apei din stare solida direct in stare de vapori, in prezenta unei surse de caldura si a vidului creat in instalatii. Se asigura pastrarea integrala a proprietatilor organoleptice si fizico-chimice. Se preambaleaza in vid sau in atmosfera de gaz inert.

Conservarea produselor prin ridicarea presiunii osmotice

Sararea in concentratii determinate, actiunea enzimelor proteolitice scade, inmultirea bacteriilor si germinarea sporilor inceteaza, rezistenta microorganismelor scade pe masura ce concentratia sarii creste. Metoda uscata, umeda, mixta. Valoare nutritiva mai redusa, unele substante nutritive trecand in saramura (mediu prielnic pentru dezvoltarea unor microorganisme).

Conservarea cu zahar prin adaugare de zahar sau sirop de zahar. In cazul congelarii fructelor, adaosul de zahar impiedica formarea cristalelor mari si oxidarea. Concentratia de 60-70 % zahar impiedica dezvoltarea microorganismelor sau activarea enzimelor proprii.

Conservarea produselor prin acidifiere

Aducerea produselor la un pH 4,5 sau sub acesta, franand dezvoltarea sau chiar moartea microorganismelor. Acidifierea naturala se bazeaza pe acidocenoanabioza, ce consta in formarea acidului lactic, prin fermentarea zaharurilor, sub actiunea bacteriilor lactice. Acidul lactic are actiune antiseptica la concentratii mai mari de 0,5 %. La murare, bacteriile produc si fermentatia alcoolica, acetica, propilica si butirica. Se adauga 2-6 % sare, care distruge selectiv microorganismele in favoarea bacteriilor lactice. Concentratia de acid lactic ajunge la 1,8-2 %, contribuind la pastrarea vitaminei E. Gustul si aroma sunt specifice, datorita formarii unor produsi secundari. Cu cat continutul de acid lactic e mai mare, cu atat timpul de pastrare e mai lung.

Marinarea se bazeaza pe acidoanabioza si consta in adaugarea acidului acetic in concentratie de peste 2%, se adauga si sare (2-3%, intensificand actiunea antiseptica a otetului) si zahar (2-3% pentru imbunatatirea gustului). Acid acetic sub 2%, se inchide ermetic si se pasteurizeaza 20 minute la 90-100 grade. Acid acetic 0,6-4% nu distruge microorganismele, ci are actiune bacteriostatica. Acid acetic peste 4%, actiune bactericida, produse mult prea acre pentru a putea fi consumate. Produse oparite si racite, prajite.

Acidifiere mixta consta in acidifiere naturala pana la concentratie de 0,5-0,8% ale acidului lactic, adaugarea acidului acetic in concentratie de 3%.

Conservarea prin afumare prin actiunea conjugata a fumului si a caldurii ce produce deshidratarea partiala. Fumul e un aerosol care contine 200 componenti chimici care au actiune bactericida, benziprenul are o actiune cancerigena. Se formeaza o membrana protectoare care nu permite dezvoltarea microorganismelor. Afumare la rece, implica temperatura fumului de 20-30 grade, timp de 5-15 zile, pastrare indelungata ; afumare cu fum cald 60-70 grade timp de 12-18 ore ; afumare cu fum fierbinte 75-170 grade, timp de 30-180 minute ; in camp electrostatic si cu fum lichid. Lichidul de fum se obtine prin captarea fractiunii mijlocii a fumului rezultat prin arderea rumegusului, din care se inlatura compusii cancerigeni. Se utilizeaza prin pulverizare, prin imersare.

Conservare cu substante antiseptice are la baza antiseptoanabioza si antiseptoabioza. Antisepticii sunt aditivi chimici care asigura conservarea cu modificari reduse ale proprietatilor organoleptice si fizico-chimice. Ei opresc procesele fermentative si dezvoltarea bacteriilor.

Compozitia chimica a produselor

Substante native se regasesc in materiile prime : glucide, lipide, protide, vitamine, enzime, apa. Substante incorporate (aditivi si adjuvanti alimentari) si accidentale (metale, metaloizi toxici), reziduurile preparatelor fitofarmaceutice. 

Continutul de apa poate varia intre 0,05-95%, influentand consistenta si stabilitatea ; incolora, inodora, transparenta, potabila, sa nu contina peste limita admisa substante chimice, sa nu contina germeni patogeni, germenii saprofiti sa fie in numar redus, sa nu contina Pb, Cu, Zn sau alte metale si compusi toxici, sa aiba o duritate conforma cu scopul utilizarii (10-20 grade germane : 1grad german 10 mg CaO sau 7,14 MgO in 1 litru). Apa libera, higroscopica, legata, coloidala. Umiditatea relativa de echilibru reprezinta raportul procentual dintre elasticitatea vaporilor de apa din produs si elasticitatea vaporilor de apa pura la saturatie, la aceeasi temperatura. Determinarea continutului de apa la produse alimentare e un indicator prescris in limite de variatie procentuala sau sub forma de procente maxime (% max.). La lichide se determina continutul de substanta uscata solubila (S.U.) : % min. Apa= 100-%S.U. Metode directe (antrenare cu solventi organici, umidometrica) si indirecte (lenta, rapida, la margarina si unt, produse zaharoase, zahar).

Substante minerale. Functii : mentinerea echilibrului osmotic si acido-bazic, actiune catalitica prin actiunea enzimelor si dirijarea fenomenelor de oxido-reducere la nivel celular, contractie musculara si reactivitatea sistemului nervos, structura tesuturilor si a lichidelor interstitiale.

Macroelemente exprimate in grame la 100 grame produs (g/100g) : calciu 10 mg % in plasma si 15 mg % in tesutul muscular ; fosfor 1-2 g zilnic, potasiu 3-4 g zilnic, natriu 4-5 g pe zi, magneziu. Microelemente : fier 10-20 mg zilnic, iod 0,1-0,2 mg pe zi, cupru 2-3 mg zilnic, mangan, zinc. Ultramicroelemente : uraniu, radiu, toriu. Determinarea continutului de substante minerale : cenusa totala sau bruta, cenusa solubila in HCl 10% sau cenusa neta, cenusa insolubila in HCl 10%.

Glucidele. 1g de glucide oxidate produc 4,1 kcal. In functie de complexitatea moleculei, se clasifica in : monoglucide : pentoze (arabinoza, xiloza, riboza), hexoze (glucoza, fructoza, galactoza) ; oligoglucide : diglucide (zaharoza, maltoza, lactoza), triglucide (rafinoza) ; poliglucide : pentozani (arabani, xilani), hexozani (amidon, glicogen, celuloza), inulina, hemiceluloze. Proprietati : higroscopicitate, solubilitate in apa, grad de dulce, caramelizare, fermentescibilitate. Determinarea cantitativa a glucidelor : zahar total, zahar direct reducator ; 2 metode : fizice (compoturi, siropuri, must), chimice (Bertrand, Luff-Scoorl).

Lipide. 1 g de lipide dezvolta 9,3 Kcal. Clasificare : simple : gliceride (mono, di, trigliceride), steride (colesterol, ergosterol), ceride-etolide ; complexe : fosfatide (lecitine, cefaline), cerebrozide. Degradarea grasimilor : hidroliza, rancezire, seuficare, degradare pirolitica. Determinarea continutului de grasimi se face prin continutul de substanta solubila in eter de petrol si continutul de grasime bruta.

Protidele. 1g de substante proteice dezvolta 4,1 kcal. Functii : formarea celulelor noi, leaga apa asigurand presiunea osmotica necesara circulatiei apei in organism, formarea anticorpilor protejarii organismului, formarea substantelor de crestere si refacere a tesuturilor uzate fiziologic, rol energetic. Clasificare: inferioare (albumoze, peptone, polipeptide), superioare : holoprotide (albumine, globuline, gluteline, histone, prolamine, scleroproteine), heteroproteide (cromo, fosfo, glico, nucleo, lipoproteide). Proprietati: solubilitate, hidroliza, denaturare. Determinarea continutului de proteine: continutul de proteina bruta, continutul de proteina neta, continutul de azot solubil, continutul de azot aminic, continutul de azot usor hidrolizabil.

Vitaminele. In functie de solubilitatea lor : liposolubile (A, D, E, K), hidrosolubile (B, C, P, PP). vitamine liposolubile : A (retinol sau axeroftol), D (antirahitica, ergocalciferol, colecalciferol), E (tocoferol), K (antihemoragica). Vitamine hidrosolubile : B (tianina, piridoxina, ciancobalamina), C (acid ascorbic), P (citrina), PP  (nicotinamida).

Enzimele. Proprietati : specificitate, caracter coloidal, catalitic, dependenta de temperatura, influenta pH-ului, actiunea activatorilor si a inhibitorilor. Clasificare : hidrolaze : esteraze (lipaze, fosfaesteraze, pectaze, nucleaze, lecitinaze), glucidaze (maltaza, zaharaza, invertaza, lactaza), poliaze (amilaza, inulinaza), proteaze (cheag, presura, labferment, pepsina, tripsina), oxidoreductaze, transferaze, liaze, izomeraze, ligaze sau sinteaze .

Hotararea Guvernului nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vanzare a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 643 din 9.09.2008.

Art. 1. - Prezenta hotarare reglementeaza modalitatea de indicare a pretului de vanzare si a pretului pe unitatea de masura la produsele existente in suprafetele de vanzare, oferite de operatorii economici consumatorilor, in scopul informarii complete, corecte si precise a acestora si pentru a le permite compararea cu usurinta a preturilor.

Art. 2. - In sensul prezentei hotarari termenii de mai jos se definesc astfel:

a) pret de vanzare - pretul final pentru o unitate sau o cantitate determinata de produs, incluzand taxa pe valoarea adaugata si toate taxele suplimentare;

b) pret pe unitatea de masura - pretul final, incluzand taxa pe valoarea adaugata si toate taxele suplimentare, valabil pentru un kilogram, un litru, un metru, un metru patrat, un metru cub, o bucata sau pentru alta unitate de masura, atunci cand este utilizata in mod obisnuit la comercializarea unor produse;

c) produs preambalat - un produs ambalat in intregime sau partial, inainte de a fi oferit spre vanzare consumatorului, astfel incat cantitatea de produs sa nu poata fi modificata fara deschiderea sau modificarea ambalajului;

d) produs comercializat in vrac - un produs care nu a fost supus operatiunii de preambalare si care este masurat sau cantarit pentru vanzare in prezenta consumatorului;

e) suprafata de vanzare - suprafata destinata accesului consumatorilor pentru achizitionarea produselor, expunerii produselor oferite, platii acestora si circulatiei personalului angajat pentru derularea activitatii. Nu se considera suprafete de vanzare cele destinate depozitarii si pastrarii produselor, desfasurarii activitatilor de productie, birourilor si anexelor.

Art. 3. - (1) Pretul de vanzare si pretul pe unitatea de masura se exprima in lei.

(2) In cazul in care vanzatorii ofera informatii privind preturile in alte valute, acestea trebuie sa fie clare si usor de inteles.

(3) Cheltuielile privind serviciul de livrare - ambalare si transport - pot fi mentionate separat, cu conditia ca acestea sa fie clare, usor de identificat si lizibile.

(4) Responsabilitatea indicarii pretului de vanzare si a pretului pe unitatea de masura revine vanzatorului.

Art. 4. - (1) Pretul de vanzare si pretul pe unitatea de masura se indica intr-o forma clara, lizibila si usor de indentificat.

(2) Indicarea preturilor se face astfel incat consumatorul aflat in suprafata de vanzare sa le poata vedea in locurile de prezentare fara a intreba vanzatorul.

(3) Preturile se indica pe produse sau langa acestea ori pot fi cuprinse intr-o lista sau intr-un catalog, impreuna cu preturile altor produse, in imediata apropiere a acestora.

(4) In cazul utilizarii cataloagelor vanzatorul trebuie sa asigure un numar suficient de exemplare la dispozitia consumatorilor.

(5) In cazul in care preturile se afla in vitrinele exterioare, acestea se indica astfel incat consumatorul sa le poata vedea cu usurinta fara a intra in suprafata de vanzare.

Art. 5. - (1) La produsele preambalate se indica pretul pe unitatea de masura si pretul de vanzare corespunzator cantitatii preambalate.

(2) In cazul in care pretul pe unitatea de masura este identic cu pretul de vanzare se indica numai pretul de vanzare.

(3) In cazul produselor preambalate pentru care reglementarile in vigoare prevad indicarea atat a cantitatii nominale, cat si a masei componentei solide, este suficient sa se indice pretul pe unitatea de masura al componentei solide.

Art. 6. - Pentru produsele vandute in vrac prin cantarire sau masurare este obligatorie indicarea numai a pretului pe unitatea de masura.

Art. 7. - (1) Indicarea pretului de vanzare si/sau a pretului pe unitatea de masura este obligatorie pentru orice tip de publicitate in care se face referire la pret.

(2) In cazul publicitatii destinate vanzarii la distanta este obligatorie informarea asupra pretului de vanzare si asupra pretului pe unitatea de masura.

Art. 8. - Prezenta hotarare nu se aplica in cazul vanzarilor prin licitatie, al vanzarilor de obiecte de arta sau de antichitati si nici in cazul produselor furnizate cu ocazia unei prestari de serviciu.

Art. 9. - Se excepteaza de la indicarea pretului pe unitatea de masura:

a) alimentele care fac obiectul consumului pe loc in: unitati de alimentatie publica, structuri de primire turistice, cinematografe, teatre, institutii de invatamant, spitale, camine si tabere pentru copii si tineret;

b) produsele preambalate in cantitati mai mici de 50 grame sau mililitri, precum si cele mai mari de 10 kilograme sau litri;

c) produsele preambalate vandute de vanzatorii itineranti prin intermediul carucioarelor, rulotelor, al tuturor tipurilor de mijloace de transport;

d) produsele vandute prin distribuitor automat;

e) in cazul in care informatia asupra pretului pe unitatea de masura nu ar folosi consumatorului sau ar crea confuzii, respectiv:

- publicitatea cu timp scurt de expunere, in care informatia poate crea confuzii;

- ofertele promotionale in care pretul a fost redus datorita deteriorarii produsului si/sau pericolului ca acesta sa se deterioreze;

- produsele asortate vandute intr-un singur ambalaj, la care pretul pe unitatea de masura al fiecarui produs ar crea confuzie, iar indicarea pretului unui singur produs ar fi inselatoare.

Art. 10. - Indicarea pretului pe unitatea de masura este obligatorie la produsele alimentare preambalate pentru care reglementarile specifice impun indicarea cantitatii nominale sau comercializarea in cantitati prescrise.

Art. 12. - Neindicarea pretului pe unitatea de masura potrivit art. 4-7, 10 si 11 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 lei pana la 100 lei.

Art. 13. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de inspectorii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, precum si de reprezentantii imputerniciti ai altor organe ale administratiei publice, potrivit competentelor.

Art. 14. - Dispozitiile art. 12 referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 15. - Prezenta hotarare intra in vigoare:

a) la 12 luni de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pentru suprafete de vanzare mai mici de 100 m2 inclusiv;

b) la 3 luni de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pentru suprafete de vanzare mai mari de 100 m2.

Prezenta hotarare transpune prevederile Directivei Parlamentului European si a Consiliului 98/6/CE din 16 februarie 1998 privind protectia consumatorilor in indicarea preturilor pentru produsele destinate consumatorilor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 80 din 18 martie 1998.