Analiza cost-beneficiu

Analiza cost-beneficiu

Identificarea investitiei, definirea obiectivelor si specificarea perioadei de referinta.

Proiectul „ ACOPERIS TIP SAPANTA MANSARDABILA” face parte din strategia de dezvoltare a administratiei locale din Municipiul Rm.Valcea.

Consiliul Local Valcea, este autoritatea administratiei publice locale la nivel local, si are responsabilitatea de a sprijini procesul de reforma in domeniul administratiei publice locale la nivelul Municipiului, si pentru aceasta are responsabilitatea de a actiona atat la nivelul administratiei publice locale, cat si la nivelul institutiilor subordonate.

Consiliul Local al Municipiului Rm. Valcea, ca autoritate a administratiei publice locale, contribuie la realizarea unui sistem administrativ eficient si la imbunatatirea relatiilor dintre administratie, societatea civila si contribuabili, in concordanta cu directivele Uniunii Europene.

Prin realizarea prezentului proiect, vom atinge urmatoarele obiective:

Cresterea eficientei activitatii administratiei publice si a conditiilor optime puse la dispozitia profesorilor si a elevilor din Colegiul National Alexandru Lahovari.

Accesibilitate pentru servicii, flexibilitate si adaptabilitate a acestora conform cerintelor individualizate ale elevilor;

Responsabilitate fata de cetatean si comunitatea locala

Analiza optiunilor

In procesul de analizare a optiunilor de investitie s-a analizat comparativ scenariul „fara proiect” si scenariul „ cu proiect”.

A.     Varianta „fara proiect”

Se porneste de la premisa ca numarul de elevi al Colegiului National Alexandru Lahovari este de peste 1000 de elevi . Din acest punct de vedere , sediul actual al Colegiului National Alexandru Lahovari nu mai ofera spatiul necesar bunei desfasurari a activitatii zilnice, in vederea asigurarii eficientei activitatii scolare.

Elevii nu au spatiu adecvat pentru o biblioteca europeana asa cum ar trebui sa fie intr-o scoala cu rezultate remarcabile din Europa.

In spatiul existent in acest moment nu se mai pot desfasura activitati scolare de calitate , datorita faptului ca elevii sunt aglomerati, stresati, si nu mai dau randamentul optim pentru buna desfasurare a activitatilor .

Conducerea Colegiului are obligatia de a asigura spatiu de calitate, in beneficiul elevilor..

Mentinerea spatiilor aglomerate, a unor conditii improprii de studiu va duce la scaderea rezultatelor remarcabile obtinute de elevii acestui Colegiu.

O alta varianta ar fi inchirierea de spatii pentru elevii Colegiului. Daca ar fi inchiriat un spatiu de aproximativ 360 mp., sala de sedinte si grupurile sociale aferente, la un pret de 10 euro/mp, cat este chiria pe piata imobiliara, ar trebui sa se realizeze un cost de 43.200 euro/an, iar pe o perioada de 20 ani costul cu chiria s-ar ridica la aproximativ 864.000 euro, fara a lua in calcul alte majorari ale pretului chiriei.

Deci costul investitiei, propus pentru extinderea sediului consiliului judetean, este cu mult sub cheltuiala care s-ar realiza cu inchirierea unui spatiu pentru buna desfasurare a activitatii .

B.     In varianta „cu proiect”, respectiv acoperis tip sarpanta mansardabil , elevii, vor beneficia de un un spatiu , amenajat corespunzator, cu spatii de studiu la standard europene si grupuri sociale. Aceasta va duce la dinamizarea activitatii Colegiului precum si la oferirea de rezultate deosebite la invatatura.

In prezent pe teren se afla o cladirea existenta compusa din doua corpuri B si C, corpuri construite in ani diferiti.

Corpul B de cladire a fost construit in anii 1975-1976 , prin contributia voluntara atat a executiei, cat si a proiectarii, corpul C de cladire a fost construit in anul 2007-2008. Corpul B are regimul de inaltime P+E, avand suprafata construita la sol de 280,25 mp, iar suprafata desfasurata de 543,45 mp. Structura de rezistenta este realizata din fundatii continue din beton armat, pereti portanti din zidarie GVP , plansee peste parter si etaj din beton armat ce reazama pe centuri si grinzi din beton armat. Acoperisul initial al cladirii a fost tip terasa cu straturi termoizolante si hidroizolante , iar in anul 1992 s-a realizat sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla.

Corpul C de cladire are regimul de inaltime P+E, avand suprafata construita la sol de 79,70 mp, iar suprafata desfasurata de 159,40mp. Structura de rezistenta este realizata din cadre rigide de beton armat si plansee de beton armat. Peretii exteriori si interiori sunt neportanti realizati din zidarie de b.c.a. Acoperisul corpului C este tip terasa necirculabila cu straturi termoizolante si hidroizolante.

Corpul B are in prezent destinatia sali de clasa si spatii administrative. Corpul C la parter are functiunea generala de cabinet medical , iar la etaj are functiunea generala de laborator informatica.

Colegiul National Alexandru Lahovari, si-a propus sa mareasca suprafata spatiilor pentru Sali de studiu si biblioteca, solicitand in acest scop Mansardarea cladirii Colegiului, astfel :

Datorita faptului ca in prezent cele doua corpuri de cladire „alipite” au sistem de acoperire diferit , se propune realizarea unui singur acoperis tip sarpanta pe ambele corpuri, astfel incat pe viitor sa existe posibilitatea de realizare a unor noi spatii destinate elevilor, spre exemplu biblioteca sau sala de lectura, etc. Inaltimea utila rezultata in urma realizarii acoperisului tip sarpanta se obtine prin realizarea pe perimetrul celor doua corpuri de cladire a unei zidarii din blocuri de bca confinata cu samburi si centuri din beton armat.

Acoperisul ,de tip sarpanta, se va realiza din lemn ecarisat de clasa extra (E-A sau E-b) cu umiditatea cuprinsa intre 23% si max.30% pentru piesele la care uscarea ar provoca slabirea imbinarilor sau ar produce eforturi suplimentare , iar pentru elementele speciale(pene, dornuri, eclise,etc) umiditatea nu trebuie sa depaseasca 15%.

La ansamblarea elementelor din lemn trebuie sa se acorde o atentie deosebita modului in care se executa imbinarile.

Conditia ca lemnul sa nu crape este modul de fixare a elementelor prin cuie sau buloane. In prealabil piesele se gauresc cu burghiul la un diametru de 0.9 d (d este diametrul cuiului utilizat).

Invelitoarea este din tigla ceramica sau tigla din tabla . Invelitoarea va fi dotata cu toate accesoriile necesare : aerisiri, opritori zapada, sistem de jgheaburi si burlane duse pana la nivelul trotuarului adiacent, etc.

Pentru circulatia pe verticala spre spatiul rezultat prin realizarea acoperisului sarpanta se propune prelungirea scarii existente. Se va decupa planseul existent peste casa scarii si se va realiza o inaltime de nivel favorabila circulatiei publice.

Lumina naturala in spatiul nou creat va fi realizata prin ferestre Velux pozitionate in structura acoperisului.

Analiza financiara

Scopul analizei financiare este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului, pentru a calcula rata interna de rentabilitate financiara (FRR) si valoarea neta actualizata financiara corespunzatoare (FNPV). Analiza financiara este alcatuita dintr-o serie de tabele care colecteaza fluxurile financiare ale investitiei, descompuse la nivelul investitiei totale, costurile si veniturile aferente exploatarii, sursele de finantare si analiza fluxului de numerar pentru durabilitatea financiara.

Orizontul de timp pentru care s-au realizat previziunile este de 20 de ani.

In cadrul Analizei Financiare s-au utilizat urmatorii Parametri:

orizontul de prognoza 20 ani

rata de actualizare 8 %, conform ratei recomandate Uniunea Europeana.

veniturile din servicii sunt reprezentate de valoarea sumelor alocate de la bugetul local.

costurile de operare prezinta urmatoarele subcapitole:

o      costul cu personalul: se considera ca pentru operarea sistemului vor fi ocupati: 2 angajati cu norma intreaga. Cheltuiala medie per angajat variaza de la cca 200 Eur/luna/angajat la 800 Eur/luna /angajat

o      Costuri cu energia, apa, tel.: consumul creste nominal, de la 3.598 lei/an in anul 1, la 14.390 lei/an in anul 20.

o      Consturile de intretinere materiale cresc de la 899 lei in anul 1 la 3.598 lei in anul 20. Ponderea costurilor de intretinere, din totalul costurilor de operare, creste odata cu trecerea timpului si aparitia unor necesitati de investire noua. La aceasta categorie de costuri sunt incluse doar costurile materiale, manopera fiind asigurata de personalul angajat permanent.

o      Amortizarea cladirii s-a calculat pe o durata de 50 de ani , suma anuala pentru cei 20 de ani fiind de 34.608 lei.

Costurile investitiei au fost defalcate pe linii de buget conform devizului general al proiectului si se realizeaza in primul an (anul 0 al analizei).

In analiza financiara nu sunt cuprinse taxele indirecte (TVA) la nici o linie de venituri si cheltuieli, inclusiv cheltuielile de investitie. Aceasta metoda ne permite o acuratete mai mare pentru analiza financiara pe un orizont de prognoza indelungat - 20 de ani, in cazul nostru.

Prin adoptarea acestei metode mentionam ca, pentru analiza economica cost-beneficiu, nu se aplica corectiile fiscale datorate taxelor indirecte.

Din punct de vedere al sustenabilitatii financiare descrisa in tabelul Costuri si venituri din exploatare - si in tabelul Sustenabilitate financiara - sustenabilitatea financiara a proiectului se verifica datorita faptului ca Fluxul de numerar total cumulat este pozitiv pentru toti anii orizontului de prognoza.

Analiza financiara a proiectului porneste cu urmatoarele premise:

• Orizontul de timp pentru care este calculata este de 20 de ani de operare a proiectului
• Costurile se calculeaza prin insumarea costului total al investitiei (care insumeaza costurilor eligibile si costurile neeligibile) si costurile de operare. Costul de operare este costul de intretinere a investitiei.
• Intrucit in institutiile publice de ineters judetean,  nu se percep taxe, proiectul nu genereaza venituri.
• Analiza financiara este calculata, conform practicilor, in preturi curente.
• Rata de actualizare financiara, recomandata, este de 8%.
• Indicatorul de performanta care se calculeaza este valoarea neta actualizata financiara.

CONCLUZII ALE ANALIZEI FINANCIARE

Profitabilitatea financiara a investitiei

- Indicatorul RATA RENTABILITATII INTERNE FINANCIARE (RIR) a investitiei este de -2,37%

- Indicatorul VALOARE ACTUALA NETA FINANCIARA (VAN) a investitiei are valoarea de -1.797.048,42,85. Observam ca VAN area o valoare mai mica de 0.

- Raportul cost-beneficii este 0,78%.

Concluzie: proiectul necesita interventie financiara.

Analiza de senzitivitate

Scopul analizei senzitivitatii este de a determina „Variabilele critice” ai parametrilor modelului proiectat. Variabilele critice sunt acei parametrii care pentru o variatie – pozitiva sau negativa – de 1% provoaca modificarea cu 1% a ratelor interne de rentabilitate sau cu 5% a valorilor actualizate nete.

Pentru a determina variabilele critice in cazul prezentului proiect am procedat la modificarea valorii investitiei cu pas de 1% din valoara nominala:

Am studiat rezultatele a valorii actualizate nete financiare .Rezultatele acestor calcule sunt prezentate in tabelul anexat si reprezentarile grafice anexate, aferente acestui tabel.

Din aceasta analiza se desprinde concluzia ca modelul studiat nu prezinta variabile critice, deoarece, datorita orice modificare a celorlalti parametrii , cum ar fi, valoare tarif, valoare venit angajat, valoare tarif energie electrica , nu provoaca modificarea valorilor actualizate nete.

Totusi, din analiza calitativa de senzitivitate in privinta valorii investitiei se constata ca senzitivitatea factorului analizat, la variatii mai mari cu peste +10%, sau mai mici de -10% a valorii investitiei, variabila nu devine critica.

Analiza de risc

In prezenta analiza de risc ne propunem sa determinam calitativ factorii care pot provoca modificari semnificative ale variabilelor critice identificate astfel incat indicatorii proiectului sa sufere modificari majore.

Cheltuielile totale de exploatare

Valoarea totalaa investitit precum si a celorlate costuri ale sediului consiliului judetean.

Factorul de actualizare este dependent si sensibil la modificarea urmatorilor factori:

Dinamica generala a economiei romanesti

Rata de inflatie

Stabilitatea politica si sociala

Ipoteze la diferite nivele

Fluxul de derulare a proiectului este compus dintr-o gama larga de activitati, care se finalizeaza cu obtinerea unor rezultate necesare atingerii obiectivelor proiectului. Activitatile proiectului au la baza o serie de ipoteze sau prezumtii care trebuiesc in prealabil solutionate pentru derularea in bune conditii a proiectului.

Ipotezele apar ca factori mai presus de controlul direct al proiectului si sunt necesare a se defini pentru succesul proiectului.

Am identificat riscuri care pot interveni in urmatoarele faze ale proiectului:

1. faza de pregatire si elaborare proiect

2. faza de implementare a proiectului si realizare efectiva a lucrarilor

3. faza operationala de operare propriu-zisa a sistemului.

1. Riscuri specifice fazei de realizare a proiectului:

Riscuri economice

» cresterea pretului la energie

» schimbarea ratelor de schimb

» cresterea costului celorlalte utilitati

Riscuri contractuale

» intarzieri in indeplinirea obligatiilor contractuale

» intarzieri la primirea oferetelor din partea producatorilor de materiale, utilaje, echipamente

» forta majora

Riscuri financiare

» greutati birocratice in accesarea surselor interne/externe de finantare

» cresterea costurilor pentru investitia de baza

Riscuri de mediu

» degradarea sau contaminarea terenului in timpul derularii proiectului

Riscuri politice

» schimbari politice majore

» renuntarea la derularea proiectului in urma presiunilor politice sau

a reorientarii investitionale la nivel regional

2.Riscuri specifice fazei de implementare a proiectului:

Riscuri contractuale

» intarzieri ale procesului de licitatie

» incoerenta caietelor de sarcini

» erori in documentatia de executie

» subiectivitate in selectarea contractorului

» intarzieri in indeplinirea obligatiilor contractuale

» forta majora

Riscuri tehnice (constructie si exploatare

» lipsa de personal specializat si calificat

» nerespectarea proiectului si a documentatiei de licitatie

» depasirea costurilor alocate

» evaluari geotehnice neadecvate

» control defectuos al calitatii

» disponibilitatea materialelor si echipamentelor

» nerespectarea conditiilor de siguranta si sanatate

» contaminarea mediului inconjurator

» intarzieri de finalizare

Riscuri determinate de factorul uman

» erori de estimare

» erori de operare

» vandalism

Riscuri datorate evenimentelor naturale

» incendii

Riscuri institutionale si organizationale

» management de proiect neadecvat

» selectia neadecvata a subcontractantilor

» planificare neadecvata

Riscuri operationale si de sistem

» probleme de comunicare

» estimari gresite ale parametrilor functionali

» probleme in functionarea echipamentelor, utilajelor, legaturilor intre sub-sisteme

3. In perioada de exploatare

Principalul risc care poate sa apara este legat de capacitatea beneficiarului proiectului de a gestiona (exploata) in mod corespunzator obiectivul de investitie realizat. Ne referim aici la posibilitatea mentinerii nivelului de performanta si a costurilor de exploatare in limitele planificate.

Estimarea si evaluarea riscurilor ofera solutii in ceea ce priveste masurile care trebuiesc luate pentru gestionarea riscurilor.

Abordarea analizei riscurilor se bazeaza astfel pe:

» estimarea riscului – se determina impactul, marimea riscului

» evaluarea riscului – se determina probabilitatea producerii riscului

Ca si o concluzie generala a evaluarii riscurilor, se pot afirma urmatoarele:

» riscurile care pot aparea in derularea proiectului au in general un impact mare la producere, dar o probabilitate redusa de aparitie si declansare

» nu exista riscurile majore care pot afecta proiectul

» probabilitatea de aparitie a riscurilor tehnice a fost puternic contrata prin contractarea lucrarilor de consultanta (si ulterior de executie) cu firme de specialitate.

TABELE Analiza financiara
		ANII
Venituri din alocari de la bugetul propriu (pentru intretinerea sediului)
Alte venituri
Venituri
Valoare reziduala
Personal
Energie si apa, tel
Intretinere, materiale
Amortizare
Total costuri de operare
Costuri echipamemte					Document online: Economia Univers - subiectul pt examen Document online: Uniunea Europeana a shimbat diverse nume incepand cu anul 1958 - care sunt ele?
Proiectari, studii, inginerie
Taxe, avize, autorizatii
Total cost investitii
Cost de inlocuire pt. Componentele cu viata scurta
Total cheltuieli
Fluxul de numerar net
Rata rentabilitatii interne financiare (FRR/C) a investitiei
Valoarea actuala neta financiara (FNPV/C) a investitiei