Preturile de monopol pot aparea
numai in conditiile existentei unui monopol al ofertei. Un monopol al
cererii nu genereaza o situatie de piata diferita de
aceea care ar exista daca cererea nu ar fi monopolizata.
Cumparatorul monopolist -- fie acesta un singur individ sau un grup
de indivizi actionand concertat, nu poate realiza un castig specific,
similar castigurilor de monopol ale vanzatorilor monopolisti.
Daca el isi reduce cererea, atunci va cumpara la un pret
mai mic; dar in acest caz si cantitatea cumparata va
scadea.
Dupa cum guvernele reduc competitia
pentru a ameliora pozitia vanzatorilor privilegiati, ele pot
restrictiona competitia si in beneficiul
cumparatorilor privilegiati. Guvernele au pus in mod repetat embargouri
asupra exporturilor anumitor bunuri privilegiate. Astfel, prin excluderea
cumparatorilor straini, ele au urmarit reducerea
preturilor autohtone. Dar un asemenea pret redus nu este omolog
preturilor de monopol.
Fenomenele tratate indeobste sub eticheta
de monopol al cererii tin de determinarea preturilor pentru factorii
de productie complementari specifici.
Productia unei unitati din
bunul m necesita, pe langa utilizarea unor diversi
factori nonspecifici, utilizarea cate unei unitati din fiecare din
factorii absolut specifici a si b. Nici a nici b
nu pot fi inlocuiti cu vreun alt factor; pe de alta parte, a
este complet nefolositor daca nu este combinat cu b si vice
versa. Stocul disponibil de a depaseste cu mult stocul
disponibil de b. De aceea, proprietarii lui a nu pot obtine
nici un pret pentru a. Cererea pentru a ramane
permanent in urma ofertei; a nu este un bun economic. Daca a
este un depozit mineral a carui exploatare necesita capital si
forta de munca, detinerea depozitului nu-i aduce
proprietarului sau nici un fel de indemnizatie. Nu exista o
renta provenita din minerit. [p.384]
Dar daca proprietarii lui a
formeaza un cartel, atunci ei pot inversa rolurile. Ei pot reduce
cantitatea oferita spre vanzare din a pana la acea
fractie care face ca oferta de b sa depaseasca
oferta de a. Acum a devine un bun economic pentru care se
platesc preturi, in vreme ce pretul lui b scade la zero.
Daca apoi proprietarii lui b reactioneaza formand si
ei un cartel, atunci intre cele doua asociatii monopoliste ia
nastere un razboi al preturilor, in legatura cu
deznodamantul caruia catalactica nu poate face nici un fel de
afirmatii. Dupa cum am aratat deja, procesul de formare a
preturilor nu genereaza un rezultat unic determinat in cazurile in
care mai mult decat unul din factorii de productie necesari este de
natura absolut specifica.
Nu conteaza daca situatia de
piata este sau nu de asa natura incat factorii a
si b laolalta ar putea fi vanduti la preturi de
monopol. Nu are nici o importanta daca pretul pentru o
multime alcatuita atat dintr-o unitate de a cat si
din una de b este un pret de monopol sau unul competitiv.
Astfel, ceea ce se numeste uneori monopol
al cererii se dovedeste a fi un monopol al ofertei, format in anumite
conditii. Vanzatorii lui a si b doresc sa
vanda la preturi de monopol, indiferent daca pretul lui m
poate deveni un pret de monopol. Singurul lucru care conteaza pentru
ei este sa obtina o parte cat mai mare cu putinta din
pretul total pe care cumparatorii sunt dispusi sa-l
suporte pentru a si b laolalta. Aceasta
situatie nu prezinta nici o particularitate care sa justifice
denumirea ei cu termenul de monopol al cererii. Exprimarea aceasta
devine explicabila totusi, daca luam in consideratie
particularitatile accidentale care pot caracteriza rivalitatea celor
doua grupuri. Daca proprietarii lui a (sau b) sunt
totodata si antreprenorii care dirijaza producerea lui m,
atunci cartelul lor capata aparenta exterioara a unui
monopol al cererii. Dar aceasta asociatie de persoane, care
cumuleaza doua functii catalactice separate, nu modifica
esenta problemei; in joc este reglarea afacerilor intre doua grupuri
de vanzatori monopolisti.
Exemplul nostru acopera, mutatis
mutandis, si cazul cand a si b pot fi
intrebuintate si pentru alte scopuri decat producerea lui m,
cu conditia ca aceste intrebuintari sa nu aduca decat
beneficii mai mici.
