Mijloacele si modalitatile de plata in comertul international

SECTIUNEA 1. MIJLOACELE DE PLATA

Generalitati

Cat privesc mijloacele de plata, in conditiile sumelor foarte mari care sunt implicate in comertul international s-a simtit nevoia gasirii unor mijloace care sa conduca la evitarea miscarii directe de bani lichizi. Intre acestea un rol important il au titlurile de credit: cambia, biletul la ordin si cecul. Cambia si biletul la ordin sunt concomitent mijloace de plata si instrumente de credit, cecul fiind mijloc de plata.

Datorita importantei si utilitatii acestora s-au incheiat conventii internationale – cele  mai importante sunt Conventiile de la Geneva.

Titlul de valoare, hartiile de valoare sunt inscrisuri literale, formale si autonome care inglobeaza in favoarea titularului sau posesorului un anumit drept si sunt:

● formale, inscrisuri formale - pentru ca dreptul incorporat in ele exista atata vreme cat exista inscrisul, hartia.

● literale – pentru ca intinderea dreptului este strict limitata la litera inscrisului. Daca pe un titlu de valoare exista mentiuni in cifre si in litere, in dezacord unele fata de celelalte, primeaza mentiunea in litere.

● autonome – fiecare subscriitura, fiecare semnatura pusa pe titlu, fie pe fata, fie pe verso creeaza un drept autonom fata de raportul juridic anterior.

2. Clasificarea titlurilor de valoare

A.           Natura dreptului inglobat in titlu

Titluri reprezentative ale marfii – inglobeaza un drept real asupra unui bun corporal, fiind vorba despre conosament, de warrant, de recipisa de depozit.

Titluri complexe – cuprind drepturi reale, drepturi de creanta, drepturi personale nepatrimoniale; actiunile asupra unei societati comerciale.

Titluri de legitimare – carnetele de bilete de transport, bilete de tratament si odihna.

Titluri de credit – inglobeaza un drept de creanta, dreptul asupra unei sume de bani.

B.            Modul in care circula titlurile

1. Titluri nominative – au pe fata titlului numele titularului. Circula prin procedura girului insotita de confirmarea girului de catre emitentul original. Transmiterea unei actiuni nominative este valabila numai daca pe verso-ul actiunii operatia girului este confirmata de administratorul societatii emitente care este abilitat cu aceasta operatie si daca in Registrul de actionari si de actiuni al societatii se face mentiunea, altfel nu este valabila vanzarea unei actiuni.

Titluri la ordin – circula prin procedura girului, au numele inscris pe fata titlului.

Titluri la purtator – circula prin simpla remisiune materiala si nu au numele titularului inscris pe titlu.

C.            Raportul primar

Efecte financiare – cele mai putin sigure, au ca punct de pornire o operatie financiara – spre exemplu un imprumut bancar.

Efecte de comert – au ca punct de pornire o comercializare de marfa existand garantia vanzatorului asupra marfii.

3. Cambia

Cambia este ordinul neconditionat dat de tragator trasului de a plati beneficiarului sau la ordinul beneficiarului, la scadenta, o anumita suma de bani.

Sub sanctiunea nulitatii cambia trebuie sa cuprinda:

● denumirea de cambie pe fata titlului in limba de redactare a inscrisului: „cambie” in limba romana, „trata” in limba italiana, „lettre de change” in franceza, „vecsal” in germana si rusa si „bill of exchange” in engleza

● numele tragatorului

● locul emiterii

● data emiterii

● semnatura tragatorului

● numele trasului

● locul platii

● suma

● scadenta

● numele beneficiarului

Legea romana accepta urmatoarele exceptii:

daca nu s-a trecut locul emiterii se considera ca a fost emis titlul in localitatea  care insoteste numele tragatorului;

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

daca nu s-a prevazut locul platii se considera a fi localitatea care insoteste numele trasului;

daca nu s-a prevazut scadenta se presupune ca este un titlu la vedere care se plateste la prezentare sau la un anumit interval de la prezentare, dar nu mai tarziu de un an de la emitere.

Cat priveste cambia se discuta urmatoarele chestiuni:

A.           Acceptarea

Cambia cuprinde 2 categorii de raporturi juridice:

unul aparent, vizibil – intre tragator ca debitor si beneficiar in calitate de creditor

unul ocult – intre tragator (in calitate de creditor) si tras (in calitate de debitor)

Nu exista relatie juridica intre beneficiar si tras. Pentru ca trasul sa plateasca suma prevazuta in mainile beneficiarului, el trebuie instiintat prin procedura prezentarii la acceptare. Cat priveste cambia la vedere prezentarea la acceptare este absolut obligatorie; cat priveste cambia cu scadenta, intrucat tragatorul are control asupra momentului platii datoriei de catre tras el poate dispensa pe beneficiar de prezentarea cambiei la acceptare si mentiunea se da pe fata cambiei si consta in: fara cheltuieli sau fara acceptare.

In sistemul de drept anglo-american, prezentarea la acceptare este obligatorie numai pentru cambia emisa intr-un stat si care se incaseaza intr-un alt stat, in spatiul anglo-american.

In dreptul roman si cel continental trasul are urmatoarea conduita posibila:

- accepta cambia si pe fata cambiei pune mentiunea „acceptat”, data, semnatura;

- constata ca mai datoreaza numai o parte din suma si va pune acceptat suma, mentiunea “acceptat”, data si semnatura;

- refuza acceptarea pentru ca deja a achitat suma pe care o datora tragatorului.

Daca acceptarea este partiala sau daca se refuza acceptarea la judecatoria competenta, beneficiarul trebuie sa dreseze un protest de neacceptare in forma autentica si care se inscrie in registrele de proteste tinute de judecatorie. Acest protest de neacceptare permite beneficiarului sa se indrepte impotriva altor obligati cambiali.

B.            Plata

Prezentarea la plata se face in 2 zile consecutive la scadenta sau la intervalul stabilit de la prezentarea la acceptare daca este titlu la vedere, pentru ca trasul sa verifice daca mai este sau nu dator.

Dreptul continental si cel roman - trasul poate plati suma si retine titlul sau poate face o plata partiala, mentioneaza “platit suma de”, data, semnatura. Nu este permisa plata in rate. Daca s-a facut o plata partiala sau daca s-a refuzat plata, la judecatorie beneficiarul trebuie sa dreseze un protest de neplata care se inscrie in registrul de proteste de neplata si permite promovarea actiunilor cambiale.

In dreptul anglo-american nu este permisa plata partiala, este insa permisa plata in rate.

C.            Circulatia cambiei (transmitera cambiei)

Se face prin procedura girului care se da totdeauna pe spatele cambiei - de aceea se mai numeste si andosare.

Girul presupune relatia dintre beneficiarul actual al cambiei numit girant si dobanditor numit giratar si este raportul juridic prin care girantul transmite cambia giratarului. Trebuie sa cuprinda obligatoriu: numele giratarului, locul girului (localitatea unde s-a facut operatia), semnatura girantului si data girului.

Girul este de mai multe feluri:

● Gir translativ de proprietate – prin care girantul transmite cambia in proprietatea giratarului. Formula din dreptul roman este: „plateste lui”, „pentru gir lui” (se trece numele beneficiarului)

● Gir netranslativ de proprietate –  girul de procuratiune prin care girantul constituie in mana giratarului procura de a incasa suma prevazuta in cambie dar pe contul girantului; formula este „prin procura lui”

girul pignorativ prin care girantul constituie in mana giratarului un drept de gaj asupra cambiei sau a sumei din cambie; formula este „pentru gaj lui”

D.           Avalul

Avalul reprezinta garantarea cambiei. Este o institutie proprie dreptului continental. Nu este cunoscut in dreptul anglo-american. Se da pe fata cambiei si presupune raportul juridic dintre avalist si avalizat, prin care avalistul se obliga sa plateasca in locul avalizatului toata suma din cambie sau o anumita parte a acesteia. Formula este „pentru aval lui” (se trece numele avalizatului), cu locul avalului (localitatea), cu data avalului si cu semnatura avalistului.

Daca in aval nu se mentioneaza numele avalizatului, legea presupune ca acesta este tragatorul; daca nu se mentioneaza suma avalizata se presupune ca avalul a fost dat pentru intreaga suma.

Avalistul care seamana cu fidejusorul spre deosebire de acesta, raportul fiind un raport de drept comercial, nu beneficiaza nici de beneficiul de diviziune, nici de beneficiul de discutiune. Daca sunt mai multi avalisti ei raspund solidar (beneficiarul se poate indrepta pentru intreaga suma impotriva fiecarui avalist, daca insa au dat pentru sume partiale fata de cambie nu se poate cere decat suma mentionata in aval.

4. BILETUL LA ORDIN

Biletul la ordin este angajamentul neconditionat luat de emitent, de a plati beneficiarului la scadenta o suma de bani. Se numeste „via ordre” franceza, „promissory note” engleza.

Trebuie sa cuprinda sub sanctiunea nulitatii:

denumirea de “bilet la ordin” in limba de redactare a inscrisului

locul emiterii

numele emitentului

data si semnatura

locul platii

numele beneficiarului

suma

scadenta.

Legea accepta ca exceptii: - daca nu a fost trecuta scadenta titlul este la vedere si se plateste la prezentare sau la un interval de la prezentare, dar nu mai tarziu de 1 an de la emitere

- daca nu este trecut locul platii se considera a fi localitatea care insoteste numele emitentului.

Tot ceea ce apare la cambie este valabil si pentru biletul la ordin, mai putin acceptarea. Biletul la ordin nu se prezinta la acceptare pentru ca raportul este cunoscut intre obligat (emitent) si beneficiar (creditor). El se plateste la prezentare care se face la scadenta. Orice mentiune despre acceptare se considera nescrisa. El poate fi prezentat la verificare si asa face un beneficiar diligent pentru a-l atentiona pe emitent ca se apropie momentul platii.

5. CEC-ul

Acesta se aseamana cu cambia, de aceea nici nu se deosebeste de cambie. Este angajat ordinul pe care il da emitentul bancii sale de a plati beneficiarului sau la ordinul beneficiarului, la prezentare, o anumita suma de bani.

Trebuie sa cuprinda: -   denumirea de cec in limba de redactare a inscrisului

numele emitentului

numele trasului

locul platii - care este sediul trasului

suma

scadenta.

Spre deosebire de cambie:

Trasul este totdeauna o banca.

Este o banca la care emitentul are constituit in prealabil un provizion, in cuantum cel putin egal cu suma mentionata pe cec

Acest provizion rezulta dintr-un depozit prealabil sau dintr-un credit prealabil dat de tras emitentului.

Spre deosebire de celelalte titluri de credit, cecul nu se prezinta la acceptare, orice mentiune despre acceptare se considera nescrisa, el se plateste obligatoriu la prezentare. Daca la prezentare, trasul constata ca emitentul nu mai are bani in depozit (nu mai exista provizionul) actul de a fi emis cecuri fara acoperire reprezinta infractiune si antreneaza pedeapsa privativa de libertate pentru emitent.

Cecul trebuie prezentat la plata cel tarziu in 8 zile de la emitere daca trasul este in aceeasi localitate, in 15 zile pentru localitati diferite din aceeasi tara, in 30 zile de la emitere daca este vorba de localitati diferite din tari care se afla pe acelasi continent, in 70 de zile daca este vorba de continente diferite.

In cadrul Conventiei de la Geneva din 1930 sub auspiciile Ligii Natiunilor Tempore, s-au elaborat 3 conventii privind cambia si biletul la ordin:

- o conventie privind legea uniforma asupra cambiei si biletului le ordin,

- o a doua conventie privind unele principii de solutionare a conflictelor de legi in materie de cambie si bilet la ordin

- a treia conventie privind taxa de timbru in materie de cambie si bilet la ordin.

In 1931 la Geneva, au fost adoptate 3 conventii in materie de CEC.

Statele lumii s-au impartit cu privire la aceste conventii: unele au participat la elaborarea conventiilor dar nu le-au ratificat (Romania), altele au ratificat numai unele conventii (Mexic), o a treia categorie de state care nu au ratificat conventiile dar atunci cand au adoptat legea proprie s-au inspirat din legislatia statelor care au ratificat conventiile (Romania).

Romania a adoptat in materie Legea 58/1934 privind cambia si biletul la ordin si Legea 59/1934 privind cecul, ambele modificate in 1994 (nesemnificativ). Cele doua legi au fost copiate dupa legislatia italiana, Italia ratificand Conventiile de la Geneva in 1933. In consecinta, reglementarea din Legea 58 si 59 este perfect aliniata legii uniforme adoptate la Geneva. Au ramas diferente de reglementare numai in materia dreptului international privat, dar dreptul international privat roman este principial aliniat solutiilor din dreptul international privat al statelor continentale.

Intrucat exista diferente de reglementare intre dreptul continental si dreptul anglo-american, in materia titlurilor de credit s-a incercat elaborarea unei legi care sa marieze cele 2 tendinte si este Conventia de la New York din 1988 elaborata sub auspiciile UNCITRAL-ului si care incearca sa puna cap la cap dreptul continental cu dreptul anglo-american. Conventia nu a intrat in vigoare si chiar daca va intra in vigoare reglementarile sunt aplicabile numai daca si in masura in care intr-un caz concret partile trimit la conventie.

Cat privesc aspectele de drept international privat legate de aceste instrumente de plata care antreneaza teritorii statale diferite - potrivit Conventiilor de le Geneva s-a retinut autonomia titlurilor.

In materie se confrunta 2 tendinte:

- o tendinta care are in vedere asa numita teorie pluralista retinuta si de Romania si de Conventiile de la Geneva

- o a doua tendinta teoria unicitatii care caracterizeaza sistemele anglo-americane.

Potrivit sistemelor anglo-americane titlul este supus unei singure legi de la emitere pana la plata, de regula legea locului platii.

Cat priveste sistemul continental retinut si de Conventiile de la Geneva in teoria pluralista, pornindu-se de la caracterul autonom fiecare subscriitura este supusa locului emiterii. Fiecare raport cambial este supus legii locului de emitere daca partile nu au ales cumva anterior o alta lege pe care sa o mentioneze pe titlu. Cat priveste plata, ea este supusa legii locului platii, in functie de care vom sti daca se accepta plata partiala, plata in rate, etc.

Cat priveste capacitatea obligatiilor cambiale, Conventiile de la Geneva supun aceasta capacitate legii nationale si prevad ca daca legea nationala trimite la o alta lege se va aplica aceasta lege, deci se accepta retrimiterea de gradul unu, iar daca obligatul cambial este incapabil potrivit legii nationale, dar este capabil potrivit legii locului de emitere este considerat capabil, solutia este retinuta si de dreptul roman in Legea 105/1992 cu mentiunea ca nu este acceptata retrimiterea.

6. Aurul

Aurul reprezinta un mijloc universal de plata, fiind echivalentul general al marfurilor. Totodata, aurul reprezinta si un instrument de acumulare de rezerve.

In relatiile comerciale internationale, in mod traditional, aurul a fost utilizat in una din urmatoarele trei forme: etalonul aur-moneda, etalonul aur-lingouri, etalonul aur-devize. In ultimul timp, ca urmare a desfasurarii tranzactiilor comerciale internationale si pe cale electronica, se vorbeste despre e-gold, adica despre etalonul aur-electronic.

Valutele

Valuta este moneda nationala a unei tari, utilizata ca mijloc de plata in decontarile internationale.

Valutele imbraca mai multe forme, clasificindu-se in raport de criterii diferite:

I. In functie de posibilitatile de preschimbare, valutele sunt de doua tipuri:

Valute convertibile  

Valute neconvertibile  

II. In raport de forma lor, valutele pot fi:

Valute efective – se prezinta in forma de numerar, bancnote sau monede divizionare;

Valute in cont – se prezinta in forma de disponibil la o banca.

Cursul de schimb (cursul valutar) reprezinta raportul valoric dintre moneda unui stat si moneda unui alt stat. Dupa modul in care este stabilit, cursul de schimb este oficial sau liber.

Cursul oficial este un curs fix determinat de autoritatea monetara competenta.

Cursul liber (cursul pietei) este un curs flotant, fiind determinat de cererea si oferta existente pe piata valutara.