Caile de reducere a cheltuielilor de circulatie

Productia de marfuri si actiunea legii valorii fac necesara in mod obiectiv evidenta valorica in toate sectoarele de activitate si folosirea banilor ca masura a valorii. Ca urmare, si cheltuielile de circulatie ale societatilor de comert se calculeaza in bani, urmarindu-se reducerea la minimum a tuturor cheltuielilor banesti si obtinerea rentabilitatii corespunzatoare. In economia de piata principalele relatii dintre agentii economici, inclusiv societatile comerciale din comertul interior, imbraca forma decontarii valorice, fapt pentru care marfurile circula de la agentii producatori la cei din sfera circulatiei si de la acestia la consumator sub forma vanzarii – cumpararii. Cu ocazia desfacerilor marfurilor trebuie sa se asigure compensarea cheltuielilor de productie, a cheltuielilor de circulatie, precum si obtinerea unui profit necesar pentru consolidarea autonomiei economico – financiare a tuturor verigilor participante in procesul de productie si circulatie a bunurilor economice. Societatile comerciale, prin reteaua cu amanuntul, desfac produse catre consumatori la un pret ce cuprinde, pe langa pretul de cumparare o anumita cota, denumita adaos comercial, pe seama careia se acopera cheltuielile de circulatie si se asigura profitul societatii comerciale de desfacere a marfurilor. Se impune ca nivelul profitului sa rezulte nu prin cresterea cotelor de adaos comercial ci, prin sporirea volumului desfacerilor de marfuri si reducerea cheltuielilor de circulatie.

Principalele cai de reducere a nivelului relativ al cheltuielilor de circulatie sunt:

Sporirea volumului desfacerilor de marfuri prin: aprovizionarea unitatilor comerciale cu marfuri in raport cu volumul si structura cererii consumatorilor; extinderea aprovizionarii directe a magazinelor de la agentii producatori fapt ce contribuie la accelerarea miscarii marfurilor, la inlaturarea operatiunilor inutile care dau nastere la imobilizari in diferite puncte ale circulatiei marfurilor; la limitarea operatiilor de depozitare la strictul necesar etc.; stabilirea unor cote reduse de perisabilitate; extinderea unor forme rapide de vanzare a marfurilor (expunerea deschisa si alegerea prin automate); preambalarea marfurilor care, pe de o parte, accelereaza vanzarea produselor, iar pe de alta parte, asigura reducerea pierderilor de marfuri.

Cresterea productivitatii muncii lucratorilor din comert care consta in sporirea cantitatii de marfuri vandute in aceiasi unitate de timp. Deci, cresterea productivitatii muncii in comert presupune cheltuirea unui timp de munca mai redus pentru realizarea aceleiasi cantitati de marfuri ceea ce atrage dupa sine reducerea relativa a fondului de salarii pe unitatea de marfa vanduta si respectiv a volumului total al cheltuielilor de circulatie, intrucat necesarul de forta de munca este mai mic.

Datorita importantei deosebite pe care o are cresterea productivitatii muncii, ca factor de reducere a nivelului relativ al cheltuielilor de circulatie, aceasta problema trebuie sa stea in permanenta in atentia organelor de conducere si a lucratorilor din comert, avand datoria de a se preocupa de mobilizarea rezervelor de sporire a productivitatii muncii prin care mai importante se pot considera: organizarea rationala a muncii, ridicarea nivelului de clarificare al lucratorilor, imbunatatirea aprovizionarii si desfacerii marfurilor, extinderea formelor rapide de vanzare, mecanizarea in proportii crescande a operatiilor de incarcare – desfacere, sortare, preambalare a operatiilor specifice procesului de desfacere cu amanuntul ca si mecanizarea muncii de evidenta, inlaturarea unor verigi intermediare inutile de circulatie a marfurilor.

Ridicarea nivelului de organizare a retelei comerciale si al inzestrarii acesteia cu utilaj modern, paralel cu cresterea numerica a unitatilor comerciale. Unul dintre aspectele importante ale organizarii retelei comerciale consta in stabilirea capacitatii optime a magazinelor care contribuie la o mai judicioasa prezentare a marfurilor si la servirea consumatorilor in conditii cat mai bune, contribuind la cresterea productivitatii muncii si la reducerea nivelului relativ al cheltuielilor de circulatie. Stabilirea capacitatii optime a unitatilor comerciale cu amanuntul trebuie corelata si cu amplasarea judicioasa a retelei dupa criterii stiintifice, urmarindu-se servirea in cele mai bune conditii a intregii mase se cumparatori cu marfurile necesare. Amplasarea de unitati noi, moderne, care sa asigure conditii superioare de desfacere, trebuie sa fie insotita in reprofilarea vechilor magazine asemanatoare din apropiere pentru a se evita supraaglomerarea retelei, asigurandu-se o influenta favorabila asupra volumului desfacerilor de marfuri si, respectiv, asupra cheltuielilor de circulatie. Sporirea productiei bunurilor de consum, largirea sortimentelor de marfuri, precum si marirea exigentei cumparatorilor, determina necesitatea imbunatatirii retelei si prin tipizarea si specializarea acesteia. Magazinele specializate desfac sortimente largi de marfuri, din cadrul unei grupe de marfuri. Ca urmare specializarea asigura conditii superioare de studiere a cererii de marfuri, precum si de satisfacere a ei la un nivel cat mai ridicat. In magazinele specializate exista posibilitatea folosirii mai rationale a spatiilor comerciale, a utilajului si totodata a ridicarii continue a calificarii lucratorilor, intrucat acestia se ocupa cu desfacerea unui numar restrans de articole. Toate acestea fac ca specializarea retelei comerciale sa fie un factor important de imbunatatire a conditiilor de desfacere a marfurilor, de crestere a productivitatii muncii si pe aceasta baza, de reducere a nivelului cheltuielilor de circulatie.

Folosirea utilajului comercial modern constituie un mijloc eficient de ridicare a calitatii servirii consumatorilor, de accelerare a ritmului vanzarilor de marfuri, de reducere a volumului de munca cerut de diversele operatii pe care le executa vanzatorii, permitandu-le sa se ocupe intr-o masura mai mare de cerintele consumatorilor. De asemenea, tehnica moderna asigura mecanizarea operatiilor de transport, depozitare, introducerea caselor automate, a cantarelor automate, contribuind la cresterea insemnata a desfacerilor de marfuri si reducerea nivelului relativ al cheltuielilor de circulatie.

Organizarea rationala a muncii in unitatile de desfacere constituie o cale importanta de crestere a volumului desfacerilor de marfuri, de sporire a productivitatii muncii si de reducere a nivelului relativ al cheltuielilor de circulatie. O buna organizare a muncii personalului comercial consta, de fapt, in delimitarea judicioasa a locurilor de munca ale lucratorilor in unitatile comerciale, in stabilirea unor norme de desfacere corespunzatoare fiecarui loc de munca, cumularea de activitati, imbunatatirea structurii personalului din comert prin cresterea ponderii personalului operativ, stabilirea unui program optim de functionare a magazinelor si intarirea disciplinei in munca.

Rationalizarea transporturilor influenteaza asupra nivelului cheltuielilor de transport, iar economiile obtinute actioneaza in sensul reducerii cheltuielilor de circulatie pe ansamblu. Reducerea cheltuielilor de transport se poate realiza prin: scurtarea distantei pe care trebuie sa o parcurga marfurile pana la locul desfacerii lor, ca urmare a eliminarii verigilor intermediare nejustificate in miscarea marfurilor si a inlaturarii transporturilor incrucisate si nerationale, apelandu-se la furnizorii cei mai apropiati de magazinele societatii comerciale respective; alegerea judicioasa a mijloacelor de transport pentru realizarea unor transporturi eficiente, cu un cost redus si cu mentinerea calitatii marfurilor transportate; imbunatatirea indicatorilor de utilizare a mijloacelor de transport proprii, folosind integral capacitatea lor de transport, introducand lucrul in doua schimburi, eliminand stationarile inutile si reducand timpul de stationare a vehiculelor la operatiile de incarcare si descarcare.

Accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor presupune reducerea numarului de zile cat marfurile se afla in circulatie, influentand nu numai nivelul cheltuielilor cu munca vie, ci si al cheltuielilor de munca materializata.

Pierderile de marfuri si ambalaje nu depind numai de distanta parcursa si de numarul verigilor comerciale, ci si de timpul in care se desfasoara aceste operatii. De asemenea, in functie de durata pastrarii variaza si cheltuielile de depozitare propriu-zise, precum si necesarul de active circulante, care la randul lui determina volumul dobanzilor platite de societatile comerciale.

Dimpotriva, incetinirea vitezei de circulatie a marfurilor duce la cresterea pierderilor la marfuri si ambalaje, la marirea stocurilor de marfuri peste limitele normale ceea ce duce la cresterea imprumuturilor si a dobanzilor aferente acestora, influentand negativ nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie.

Perfectionarea continua a sistemului de organizare si conducere a societatilor comerciale in vederea reducerii atat ca suma, cat si ca nivel al cheltuielilor administrativ – gospodaresti. Caile de reducere a cheltuielilor de circulatie reprezinta principalele rezerve interne ale societatilor comerciale, prin valorificarea carora lucratorii lor pot realiza economii ce asigura sporirea rentabilitatii, intarirea autonomiei lor economico – financiara si prin aceasta, posibilitatea largirii si imbunatatirii activitatii economice.