Comert
Participantii la raporturile juridice comercialeParticipantii la raporturile juridice sunt in general comerciantii, persoane fizice care actioneaza individual sau in cadrul unei asociatii familiale sau persoanele juridice comercianti. In afara acestora la raporturile ce constituie materie comerciala mai participa si necomercianti atat persoane fizice cat si persoane juridice CAPITOLUL I. NECOMERCIANTII Supunerea lor dreptului comercial se realizeaza fie ca iau parte la efectuarea unui act obiectiv de comert fie ca participa la realizarea unui fapt care intra sub incidenta prezumtiei de comercialitate pentru cocontractantul sau . Activitatea comerciala a acestora, persoane fizice sau juridice, este prea putin importanta ca pondere. Statul si unitatile administrativ teritoriale (judetul, comuna, orasul) nu pot avea calitatea de comerciant potrivit art 8 din Codul com. Aceasta prevedere nu trebuie privita ca o interdictie ca aceste entitati sa desfasoare activitati comerciale si sa realizez acte de comert, ci ca o imposibilitate legala ca acestea sa dobandeasca pe orice cale calitatea de comerciant si sa fie supus indatoririlor profesiei de comerciant. Insusi art 9 Cod comercial arata ca „ orice persoana care intr-un chip accidental face o operatiune de comert, nu poate fi considerata ca comerciant, ea este supusa legilor si jurisdictiunii comerciale pentru toate contestatiile ce se pot ridica din acea operatiune.” In acest sens , este de retinut ca activitatea statului si a unitatilor administrativ teritoriale nu se refera numai la servicii publice ci si la domeniul privat, ele fiind titulare de proprietate publica dar si privata, ca persoane juridice civile. Pentru acest motiv, potrivit Legii administratiei publice locale- Legea 215/2001 , consiliile locale si consiliile judetene pot hotara asupra participarii cu capital sau cu bunuri , in numele si in interesul colectivitatii locale pe care o reprezinta, la constituirea de societati comerciale de interes local sau cu privire la cooperarea sa sau la asocierea sa cu persoane juridice, cu organizatii neguvernametale si cu alti parteneri sociali in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni , lucrari, servicii, proiecte de interes public local. Aceasta prevedere a legii confera posibilitatea de a destina domeniul privat al consiliilor locale unor activitati comerciale., deoarece aceste drepturi pot fi cantonate atat in sfera civilului cat si a comercialului intrucat legea organica nu distinge asupra acestei probleme. De altfel, interdictia prevazuta de art 8 C com. se refera la dobandirea calitatii de comerciant si nu la realizarea de acte de comert. In consecinta statul poate exercita activitati comerciale dar nu cu titlu de profesiune asa cum arata art 7 Cod com. § 2 Organizatiile si fundatiile sunt persoane juridice civile, care sunt organizate si functioneaza potrivit dispozitiilor OG 26/2000. Asociatiile, fundatiile si federatiile pot infiinta societati comerciale. Dividendele obtinute de asociatii, fundatii si federatii din activitatile acestor societati comerciale, daca nu se reinvestesc in aceleasi societati comerciale, se folosesc in mod obligatoriu pentru realizarea scopului asociatiei, fundatiei sau federatiei. Asociatiile, fundatiile si federatiile pot desfasura orice alte activitati economice directe daca acestea au caracter accesoriu si sunt in stransa legatura cu scopul principal al persoanei juridice. Veniturile asociatiilor sau federatiilor provin din: b) dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditii legale; c) dividendele societatilor comerciale infiintate de asociatii sau de federatii; d) venituri realizate din activitati economice directe; § 3 Persoanele juridice avand drept obiect exploatarile agricole fara caracter comercial Exploatarea terenurilor agricole se poate face individual dar si pe baza mai multor forme de asociere printre acestea se numara si societatea comerciala constituita in temeiul Legii 31/1990 dar si societatile agricole reglementate de Legea 36/1991 privind societatile agricole. Societatile comerciale constituite in temeiul Legii 31/1990 care au ca obiect agricultura, in sens larg, sunt comerciale, desi operatiunile care constituie obiectul ei de activitate sunt activitati civile.Desi regula este aceea ca o societate este comerciala sau nu functie de obiectul de activitate, Legea 36/91 consacra o derogare de la aceasta regula in sensul ca arata ca exploatarea terenurilor agricole se face si de catre o societate comerciala, cu caracter comercial, constituita potrivit Legii 31/90. Astfel desi art 1 din Legea 31/1990 arata ca societatile comerciale reglementate de Legea 31/90 au ca obiect de activitate numai activitati comerciale consacrand dualitatea forma comerciala si obiect comercial totusi se constituie o societate comerciala, cu caracter comercial si avand obiect necomercial-agricultura. Acest lucru este posibil deoarece Legea 36/1991 prevede acest lucru. Capitolul al II-lea AL AUXILIARII COMERCIANTILOR Sectiunea I Aspecte introductive In realizarea activitatii lor comerciantii colaboreaza cu doua categorii de persoane:: - auxiliari dependenti- prin intermediul carora comerciantii incheie actele juridice comerciale, denumiti astfel pentru ca depind de comercianti ei aflandu-se in raporturi de munca cu comerciantii si fiind retribuiti de catre acestia. Fac parte din aceasta categorie: prepusii, comisii pentru negot, comisii calatori pentru negot. -auxiliarii independenti - care au calitatea de comerciant, sunt independente fata de comercianti cu care coopereaza . Fac parte din aceasta categorie: mijlocitorii si agentii comerciali. Activitatea auxiliarilor are la baza institutia reprezentarii intre comercianti si auxiliarii lor. § 1 Reprezentarea. Notiune. Legiuitorul roman nu reglementeaza aceasta institutie. Multa vreme s-a considerat ca regulile referitoare la mandat si care au consacrare legala sunt suficiente, insa s-a concluzionat ca mandatul asa cum este reglementat in Codul civil si Codul comercial constituie o notiune diferita , care poate fi izvorul reprezentarii sau poate sa nu fie. Ideea de reprezentare poate fi legata de aceea de mandat, fiindca pe cale conventionala mandantele poate autoriza pe mandatar sa lucreze pentru sine sau pe socoteala sa, ca la comision, dar mandatele poate autoriza pe mandatar sa lucreze pentru sine sau pe socoteala sa , dar si in numele sau, ca la reprezentare, Reprezentarea nu este de esenta mandatului, nu este trasatura organica si necesara a mandatului. Lipsind conditia esentiala pentru existenta reprezentarii- de a lucra in numele lui dominus si nu numai pe socoteala sa -, mandatul devine in chip necesar o alta institutie. Cu toate ca insoteste mandatul ea nu este o conditie a existentei mandatului, reprezentarea fiind de natura mandatului si nu de esenta acestuia. Reprezentarea este un procedeu tehnico-juridic prin care o persoana numita reprezentant, incheie acte juridice cu tertii, in numele si pe seama altei persoane, numita reprezentant, cu consecinta ca efectele actelor juridice incheiate se produc direct in persoana reprezentatului. Reprezentarea poate avea ca izvor legea- reprezentarea legala – cand puterea de a reprezenta o alta persoana deriva din lege. Reprezentarea incapabililor- care nu au capacitatea de a emite vointa juridica din cauza unei deficiente intelectuale, a persoanelor juridice- nefiind dotate cu o vointa organica pentru a putea actiona, sunt obligate sa recurga la intermediul unei persoane fizice.; in domeniul public: puterile functionarilor. Este obligatori sau necesara Reprezentarea este conventionala in toate cazurile din vointa unei alte persoane-reprezentat, care confera unei alte persoane-reprezentant- puterea de a incheia acte juridice in numele si pe seama reprezentatului, urmand ca efectele juridice sa o priveasca pe cea dintai. Este facultativa prin esenta sa. Pentru existenta reprezentarii trebuie intrunite cumulativ: 1. Existenta unei a imputerniciri de reprezentare Mandatul este constatat printr-un inscris numit procura sau imputernicire. Procura , ca negotium este un act juridic unilateral ( exprimand vointa mandantului) iar ca instrumentum este inscrisul in care se enumera actele juridice care urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului. Aceasta se da reprezentantului inainte ca acesta sa inchei actele juridice cu tertii dar poate fi data si ulterior sub forma ratificarii actelor juridice incheiate de reprezentant in lipsa sau cu depasirea limitelor reprezentarii . Chiar in lipsa unei ratificari , se admite ca s-ar produce efectele reprezentarii, in cazurile in care actele efectuate de gerat au fost utile reprezentatului. Reprezentantul trebuie sa actioneze numai in limitele imputernicirii primite de la reprezentant( reprezentare generala sau partiala). Reprezentarea poate fi : -generala ( totala) cand in numele reprezentantului, reprezentantul poate incheia orice act juridic, cu exceptia celor considerate intuitu personae; -speciala (partiala) atunci cand reprezentantul este imputernicit sa incheie numai un anumit act in numele reprezentatului. 2. Intentia de a reprezenta. Reprezentantul trebuie sa actioneze cu intentia de a-l reprezenta pe cel care a primit imputernicirea si sa aduca la cunostinta tertului calitatea sa de reprezentant ( contemplatio domini). Numai in aceste conditii , efectele juridice ale actului incheiat intre reprezentant si tert se vor produce in persoana reprezentatului altminteri ele va deveni obligat personal fata de tert. 3. Vointa valabila a reprezentantului. Reprezentantul sa lucreze in limitele imputernicirii La incheierea actului , reprezentantul totusi manifesta vointa sa proprie , chiar daca o face din insarcinarea , in numele si pe seama reprezentantului si in consecinta este necesar ca vointa reprezentantului a fost libera si neviciata. Reprezentarea produce urmatoarele efecte care se pot grupa in 2 categorii: Principalul efect al reprezentarii consta ca actul juridic incheiat creeaza raporturi juridice direct intre tert si reprezentat, ca si cand reprezentantul ar fi incheiat el insusi actul cu tertul. Deci reprezentatul devine parte in actul incheiat si raspunde pentru executarea obligatiilor nascute din acest act, daca a fost incheiat in limitele imputernicirii sau ulterior l-a ratificat. Actul juridic incheiat de catre reprezentant si tert , in limitele imputernicirii primite, nu are nici un efect fata de reprezentant, el producand efecte exclusiv intre reprezentat si tert. El ramane strain de actul incheiat , dupa ce a incheiat acel act. Reprezentarea are un caracter intuitu personae. In consecinta ea va inceta prin una din urmatoarele cauze: - revocarea imputernicirii - renuntarea la insarcinarea primita, -moartea , interdictia, insolvabilitatea sau aplicarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului. § 2 Reprezentarea indirecta Exista situatii in care reprezentatul da imputernicire ca actul juridic sa fie incheiat in nume propriu de reprezentant ar pe seama reprezentantului Partea contractanta in actul juridic incheiat cu tertul este reprezentantul: el dobandeste drepturile fata de tert. Actul produce efecte numai fata de reprezentant.
Intre reprezentat si tert nu se stabilesc raporturi juridice directe dar se considera ca drepturile se transmit direct in patrimoniul reprezentatului, desi intre acesta si tert nu exista raporturi juridice . actul produce efecte in patrimoniul celui care a dat imputernicirea care este adevaratul beneficiar la efectelor actului juridic, din momentul incheierii actului juridic intre imputernicit si tert. Reprezentarea indirecta este reglementata de lege in materia contractului de comision. Sectiunea a II-a Auxiliarii depenedenti § 1 Prepusii comerciantilor Sediul materiei: art 392-401 Cod com. Prepusul este acela care este insarcinat cu comertul patronului sau, fie in locul unde acesta il exercita, fie in alt loc. Prepusul este reprezentantul general al patronului, fiind abilitat sa conduca in mod stabil intreprinderea patronului si sa lucreze in numele si pe seama acestuia. Pentru ca o persoana sa aiba calitatea de prepus este necesar sa fie imputernicita sa efectueze toate operatiunile in legatura cu exercitarea comertului si imputernicirea sa se refere la activitatea comerciala de la locul unde comerciantul isi desfasoara activitatea-adica la sediu, sau intr-un alt loc determinat. Prepusul este obligat sa aduca la cunostinta tertilor calitatea sa. Codul comercial prevede o serie de dispozitii privitoare la forma , publicitatea, executarea, restrangerea, revocarea si incetarea autorizarii de reprezentare. Legiuitorul prevede forma scrisa a imputernicirii, in cazul in care reprezentantul incheie acte juridice pentru care se cere forma scrisa. Indiferent de forma in care este data procura trebuie inscrisa in registrul comertului si orice limitarea imputernicirii trebuie mentionata in acest registru. Legea prevede in sarcina sa o serie de obligatii specifice comerciantilor: - de a tine registrele comerciale (de contabilitate); -de nu il concura pe comerciant . Avand in vedere situatia privilegiata a prepusului, art.397 Cod com. arata ca „prepusul nu poate fara invoirea expresa a patronului, a face operatiuni, nici a lua parte, pe socoteala sa proprie sau a altuia, la negoturi de natura aceluia cu care este insarcinat”, acestea constituind fapte de concurenta neloiala ,sanctionate, conform art.397 .Repararea prejudiciului suferit de patron se poate face alternativ:fie prin despagubirea patronului de catre prepus, in conditiile art.1084 Cod civil, fie prin substituirea prepusului de catre patron pentru „ a retine pentru sine foloasele ce ar rezulta din aceasta operatiune” Incetare calitatii de prepus se realizeaza prin: revocare imputernicirii, care pentru a fi opozabila tertilor trebuie supusa acelorasi formalitati de publicitate ca si la acordarea ei, renuntarea prepusului, moartea, interdictia , insolvabilitatea si aplicarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului comerciantului sau prepusului. § 2 Comisii pentru negotSunt auxiliari dependenti, avand calitatea de salariati ai comerciantului ; se afla in raporturi de munca cu acesta; nu au calitatea de comerciant. Potrivit art.404 Cod com. „comisii pentru negot sunt prepusi pentru vanzarea in detaliu a marfurilor Comisii sunt angajati ai comerciantului care ii ajuta pe acesta in interiorul localului ( vanzatorii dintr-un magazin). Ei nu pot inlocui pe patronul lor. Puterile lor sunt limitate la activitatile din interiorul localului ” ei au dreptul ca in locul unde se exercita comertul si in momentul predarii sa ceara si sa incaseze pretul marfurilor vandute, putand da pentru aceasta , valabila chitanta in numele patronului lor”. Pentru operatiunile exterioare localului unde isi exercita activitatea ei au nevoie de o imputernicire speciala din partea comerciantului. Comisii calatori pentru negot (comisii voiajori, voiajarii comerciali) Sunt auxiliari dependenti, salariati ai comerciantului. Spre deosebire de comisii pentru negot care isi desfasoara activitatea in locul unde se exercita comertul patronului, activitatea comisilor –calatori se desfasoara in afara acestui loc, in alte localitati.. Comerciantul , insarcineaza pe comisii calatori, „ sa trateze sau sa faca operatiuni ale comertului sau”: aceasta imputernicire se refera la cautarea de clienti, colectarea de oferte comenzi si materializarea acestora in raporturi contractuale. Sectiunea a III-a Auxiliarii independenti § 1 Mijlocitorii (samsarii, misiti) Sunt comercianti independenti. In art 3 la pct 12 C com. legiuitorul roman consacra ca act de comert obiectiv operatiunile de mijlocire in afaceri fara a exista o reglementare cu privind la mijlocitori , asa cum se intampla ,de exemplu cu comisionarii. Prin desfasurarea unei activitati de mijlocire cu caracter profesional mijlocitorul devine comerciant . Agentii comerciali permanenti Sunt comercianti independenti, care realizeaza activitatea de intermediere comerciala , statutul lor juridic fiind reglementat de Legea 509/2002 privind agentii economici permanenti. Agent comercial permanent este un comerciant persoana fizica sau juridica care, in calitate de intermediar independent este imputernicit in mod statornic sa negocieze sau sa negocieze si sa incheie afaceri pentru o alta persoana fizica sau juridica, denumita comitent in schimbul unei remuneratii. El este intermediar independent; nu este prepus al comitentului, raporturile dintre comerciant si agent stabilindu-se prin contractul de agentie; Pentru operatiunile incheiate prin intermediul sau, agentul are dreptul la o remuneratie din partea comitentului, conditionat insa de executarea obligatiilor din contractele intermediate. CAPITOLUL AL III-LEA COMERCIANTII Sectiunea I. Consideratii generale privind comerciantii Legiuitorul face distinctie intre doua categorii de comercianti: persoanele fizice –care dobandesc calitatea de comercianti prin efectuarea de acte de comert ca o profesiune si persoanele juridice in sfera carora regasim numai societatile comerciale care se nasc ope legis comercianti. Potrivit Legii 26/1990 legea registrului comertului, sunt comercianti:. -persoanele fizice si asociatiile familiale, care efectueaza in mod obisnuit acte de comert, -societatile comerciale -companiile nationale si societatile nationale, care sunt in esenta tot societati comerciale -regiile autonome care sunt reglementate de Legea 15/1990 si care au luat fiinta prin reorganizarea economica a fostelor intreprinderi de stat in ramurile strategice ale economiei: industria de armament, energetica, de exploatare miniera si a gazelor naturale, posta , transporturi feroviare. -grupurile de interes economic cu caracter comercial a caror organizare si functionare este reglementata de legea 161/2003 . si care reprezinta o asociere de 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice , constituita pe o perioada de terminata de timp, in scopul inlesnirii sau al dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai precum si a imbunatatirii rezultatelor activitatii respective -organizatiile cooperatiste ( numai cooperativele de credit si asociatiile acestora) si societatile cooperative reglementate de legea nr. 1 din 21 februarie 2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei (nu si cooperativele de credit si casele centrale ale cooperativelor de credit, care sunt reglementate prin lege speciala) Pentru ca activitatea comerciala sa se desfasoare in cadrul juridic corespunzator legea impune in sarcina comerciantilor o serie de obligatii : - de a face publicitatea unor acte,in principal , prin intermediul Registrului comertului Astfel, potrivit art 1 din legea 26/1990 comerciantii, inainte de inceperea comertului, precum si alte persoane fizice sau juridice, prevazute in mod expres de lege, inainte de inceperea activitatii acestora, au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului sau, dupa caz, a activitatii respective, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. De asemenea in registrul comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la: a) donatia, vanzarea, locatiunea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondului de comert, precum si orice alt act prin care se aduc modificari inregistrarilor in registrul comertului sau care face sa inceteze firma ori fondul de comert; b) numele si prenumele, cetatenia, codul numeric personal, pentru cetatenii romani, seria si numarul pasaportului, pentru cetatenii straini, data si locul nasterii imputernicitului sau a reprezentantului fiscal, daca este cazul; c) brevetele de inventii, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, denumirile de origine, indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distinctive asupra carora societatea comerciala, regia autonoma, organizatia cooperatista sau comerciantul persoana fizica sau asociatie familiala are un drept; d) hotararea de divort al comerciantului, precum si cea de impartire a bunurilor comune pronuntate in cursul exercitarii comertului; e) hotararea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia, precum si hotararea prin care se ridica aceste masuri; f) deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment, dupa caz, precum si inscrierea mentiunilor corespunzatoare; g) hotararea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care il fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate; h) orice modificare privitoare la actele, faptele si mentiunile inregistrate. Obligatia de a inregistra aceste mentiuni revine comerciantului dar ele pot efectuate si la cererea oricarei persoane interesate sau din oficiu , in bara unei hotarari definitive, pentru faptele si actele prevazute a fi inregistrate in baza unei hotarari judecatoresti definitive. In unele situatii comerciantii mai au obligatia de a face publicitatea unor acte sau / si prin M.O. sau/si prin ziare de larga circulatie pentru a se asigura publicitatea - sa tina anumite registre comerciale sau de contabilitate cu respectarea cerintelor legii. Dispozitiile care reglementeaza aceasta obligatie sunt: Codul comercial (art 22-34) „Despre registrele comerciantilor” si Legea 82/1991 privind contabilitatea la care se adauga Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de contabilitate. Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului Registrele contabile sunt: -registrul-jurnal- in care se inregistreaza zilnic toate operatiunile comertului sau.. -registrul inventar-se copiaza inventarul sau care priveste averea sa mobila si imobila, datoriile si creantele comerciantului. -registrul cartea mare- se tine de catre cei care au un volum mare de activitate Situatia financiara anuala Este documentul oficial de gestiune al comerciantului si se compune din: bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarii capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative Dupa aprobarea sa , in conditiile legi, situatia financiara se depune la DGFP si un altul la Oficiul registrului comertului. - exercitarea comertului in limitele unei concurente licite Exercitarea concurentei este un drept al oricarui agent economic insa el trebui exercitat cu buna credinta fara sa incalce drepturile celorlalti, in conformitate cu bunele moravuri si ordine a publica. Concurenta este protejata de lege sub un dublu aspect: - protectia pietei prin care se urmareste mentinerea concurentei, nedistorsionarea ei legea reprimand practicile anticoncurentiale, monopoliste: intelegerile intre intreprinderi, abuzul de pozitie dominanta, concentrarile economie prin intermediul dispozitiilor legii 21/1996 privind concurenta. - protectia concurentilor, a comerciantilor insisi, unul fata de celalalt, sanctionandu-se utilizarea unor mijloace nelicite pentru procurarea clientelei (concurenta neloiala). Sectiunea a II-a Comerciantul persoana fizica § 1 Aspecte generale Sediul materiei este constituit din art 7 Codul com. care se completeaza cu dispozitiile Legii 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent, Legii 359/2004 modificata de OUG 75/2004 modificata si aprobata de Legea 569/2004. Potrivit art 7 din Codul comercial sunt comercianti cei care savarsesc fapte de comert ca o profesiune obisnuita. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica in calitate de comerciant pot fi grupate in doua categorii: a) conditii referitoare la persoana comerciantului: b) conditii referitoare la activitate, care presupune exercitarea faptelor de comert cu titlu de profesie. In consecinta potrivit art 7 Cod com si a celorlalte dispozitiilor in vigoare pot fi avute in vedere urmatoarele conditii pentru ca o persoana fizica sa devina comerciant: - persoana fizica sa aiba capacitatea juridica ceruta de lege - persoana fizica sa exercite in mod obisnuit cu titlu de profesie fapte /acte de comert - comertul astfel desfasurat sa fie in nume propriu - comerciantul persoana fizica sa fi fost autorizat in conditiile legii - inregistrat in Registrul comertului si la organele fiscale; Persoana fizica comerciant poate desfasura activitate comerciala, fie in mod independent, fie in cadrul unei asociatii familiale. Calitatea de comerciant are persoana fizica si nu asociatia familiala care nu are personalitatea juridica , nu este subiect de drept. Asociatia familiala se poate infiinta la initiativa unei persoane fizice si se constituie din membrii de familie ai acesteia. Sunt considerati membrii unei familii, in sensul prezentei legi, sotul, sotia si copiii acestora care au implinit varsta de 16 ani, la data autorizarii asociatiei familiale, precum si rudele acestora pana la gradul al patrulea inclusiv. Asociatia familiala este reprezentata in relatiile cu tertii de persoana din initiativa careia s-a infiintat sau de persoana imputernicita de aceasta, in baza unei procuri autentificate. Persoana fizica care desfasoara activitati economice in mod independent si asociatia familiala trebuie sa detina autorizatia si certificatul de inregistrare eliberate in conditiile prezentei legi. La eliberarea acestor autorizatii se verifica indeplinirea conditiilor cerute de lege pentru desfasurarea de catre o persoana fizica a unor activitati comerciale. § 2 Capacitatea comerciantului persoana fizica Pentru a dobandi calitatea de comerciant este necesar ca persoana respectiva sa aiba capacitate deplina de exercitiu. O reglementare speciala o gasim in Legea 300/2004 care atunci cand arata care sunt conditiile care sunt necesare pentru autorizarea in art. 5 prevede ca pot desfasura activitati economice in mod independent sau in cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii, printre care si aceea ca „ au implinit varsta de 18 ani, in cazul persoanelor fizice ce solicita autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice in mod independent si a persoanelor fizice care au initiativa constituirii asociatiei familiale, respectiv varsta de 16 ani, in cazul membrilor asociatiei familiale” Interzisii judecatoresti nu au capacitatea de a fi comercianti -art 14 Cod com:” persoanele puse sub interdictie nu pot fi comercianti si nici nu pot continua comertul inceput”. Incompatibilitat.i Activitatea de comert, datorita caracterului speculativ, este incompatibila cu anumite functii sau profesii. Nu pot fi comercianti datorita functiei pe care o detin: parlamentarii, functionarii publici, magistratii, militarii, primar, prefect, subprefect, membrii Curtii de conturi, Avocatul poporului, guvernatorul BNR, membrii Consiliului Concurentei, etc. Nu pot fi comercianti datorita profesiei( cu luarea in considerare a naturii prestatiei realizate: avocatii, medicii, notarii, arhitectii, expertii contabili. Tratamentul juridic al incompatibilitatilor este mai lejer decat al incapacitatilor. Existenta unei incompatibilitati nu impiedica pe cel vizat sa dobandeasca calitatea de comerciant, dar atrage o sanctiune de natura administrativa sau disciplinara au desuetudinea, destituirea din functia pe care o ocupa. Decaderi Decaderile au in vedere, in esenta, faptul ca o persoana poate deveni comerciant in masura in care in cadrul profesiunii respective ( de comerciant) reputatia sa nu este atinsa de savarsirea unor fapte care l-ar face nedemn de o asemenea calitate. In acest sens persoanele care au fost condamnate penal pentru una din infractiunile prevazute de legea 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati ilicite nu mai pot exercita profesiunea de comerciant , bineinteles daca prin hotararea judecatoreasca de condamnare s-a dispus pedeapsa complementara a de exercitare a profesiei de comerciant. Potrivit art 6 din Legea 300/04 o alta coditie pentru ca o persoana sa poata fi autorizata sa desfasorea activitati economice este ca aceasta sa nu fi fost condamnata penal prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru savarsirea de fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal. De asemenea in cazul in care o asemenea situatie survine in cursul exercitarii activitatii comerciale va interveni anularea autorizatiei Decaderi de acest tip sunt prevazute in toate legile care reglementeaza desfasurarea anumitor profesii. Interdictii -Legale : - activitati care nu pot constitui obiectul comertului particular ( privat) si care sunt monopol de stat ( prelucrarea tutunului) -activitati care sunt considerate ca infractiuni ( fabricarea si comercializarea unor droguri sau narcotice inalt scop decat de medicament) -Conventionale-clauze inserate in contracte de genul interdictiei impusa vanzatorului unui fond de comert de a desfasura acelasi fel de comert sau unul concurent o anumita perioada de timp din momentul cesionarii fondului de comert; clauze de exclusivitate § 3 Persoana fizica sa exercite in mod obisnuit cu titlu de profesie fapte /acte de comert si in nume propriu Se refera la realizarea de acte de comert obiective si ele trebuie sa aiba caracter comercial chiar pentru peroanele care le realizeaza .Exercitarea trebuie sa fie efectiva si sa aiba caracter de profesiune, adica sa fie o indeletnicire permanenta , o ocupatie, un mijloc pentru obtinerea resurselor necesare existentei. Savarsirea faptelor trebuie realizat in mod obisnuit nu in mod accidental. In acest sens art 9 Cod com prevede ca orice persoana care in mod accidental face o operatiune de comert nu poate fi considera comerciant, cu toate ca operatiunea este supusa legilor comerciale. O persoana nu devine comerciant daca nu savarseste fapte de comert obiective cu caracter profesional in nume propriu , independent si pe riscul sau. Aceasta asigura delimitarea comerciantilor de auxiliarii acestuia care sunt reprezentanti ai comerciantului. Raspunderea nelimitata este caracteristica comerciantului persoana fizica. Comerciantul debitor raspunde pentru datoriile ce izvorasc din acte de comert cu intreaga sa avere, cu toate bunurile mobile si imobile prezente si viitoare care se gasesc in patrimoniul lui ca persoana fizica. Creditorii ai caror creante izvorasc din fapte de comert ale comerciantului se afla in concurs si pe aceeasi pozitie cu ceilalti creditori ai comerciantului, creditori ai caror creante izvorasc din acte si fapte civile. Savarsind fapte de comert in nume propriu, comerciantul angajeaza numele si patrimoniul sau in raporturile cu tertii. Obtinerea autorizatiilor prevazute de lege Persoana fizica care desfasoara activitati economice in mod independent si asociatia familiala trebuie sa detina autorizatia si certificatul de inregistrare eliberate in conditiile prezentei legi. Obtinerea autorizatiei prevazute de lege si a certificatului de inregistrare in registrul comertului se realizeaza, la primaria in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta solicitantul. Prin exceptie de la dispozitiile Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inregistrarea in registrul comertului a comerciantilor persoane fizice si asociatii familiale se face numai pe baza autorizatiei emise de primari. Respingerea cererii de autorizare si refuzul inregistrarii in registrul comertului in mod nejustificat, precum si masura anularii autorizatiei pot fi contestate in instanta, in conditiile legii. Pot desfasura activitati economice in mod independent sau in cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: a) au implinit varsta de 18 ani, in cazul persoanelor fizice ce solicita autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice in mod independent si a persoanelor fizice care au initiativa constituirii asociatiei familiale, respectiv varsta de 16 ani, in cazul membrilor asociatiei familiale; b) starea sanatatii le permite desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia; c) au calificarea - pregatire profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala -, necesara pentru a desfasura activitatea economica pentru care se solicita autorizatia; d) nu au fost condamnate penal prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru savarsirea de fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal; e) indeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii impotriva incendiilor si cerintele reglementarilor specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata, precum si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata. In vederea emiterii autorizatiei pentru desfasurarea de activitati economice in mod independent sau in cadrul unei asociatii familiale, trebuie sa se asigure la primaria competenta o documentatie care va cuprinde: a) cerere-tip; in cazul asociatiei familiale trebuie sa contina semnaturile tuturor membrilor asociatiei; b) rezervarea denumirii la oficiul registrului comertului; Primariile au obligatia de a solicita oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale eliberarea dovezii privind disponibilitatea firmei si directiei generale a finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti certificatul de cazier fiscal. c) certificatul de cazier fiscal al persoanei solicitante, respectiv al fiecarui membru al asociatiei familiale, in original. Cetatenii straini neinregistrati fiscal in Romania au obligatia sa prezinte o declaratie pe propria raspundere autentificata, din care sa rezulte ca nu au datorii fiscale si ca nu au savarsit fapte de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal, sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala; d) copii de pe actele de identitate; e) in cazul desfasurarii activitatii in contextul dreptului de stabilire - actele din care sa rezulte domiciliul sau resedinta; f) certificatul medical pentru persoana fizica, respectiv pentru fiecare membru al asociatiei familiale, prin care se atesta ca starea sanatatii le permite desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia, eliberat de medicul de familie sau de o unitate sanitara; g) declaratia-tip pe propria raspundere ca indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii impotriva incendiilor, precum si reglementarile specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata; h) copii de pe documentele care dovedesc pregatirea profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala, pentru desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizarea. In cazul in care pentru practicarea unor activitati economice, ocupatii sau meserii sunt prevazute, prin acte normative, cerinte de pregatire profesionala si/sau de atestare specifice, persoana fizica sau, dupa caz, reprezentantul asociatiei familiale trebuie sa depuna dovada indeplinirii cerintelor respective. Autorizatia va cuprinde in mod obligatoriu: a) datele de identificare a emitentului autorizatiei; b) datele de identificare a persoanei fizice care va desfasura activitati economice in mod independent sau a persoanei din initiativa careia se infiinteaza asociatia familiala si a membrilor acesteia; c) activitatea principala si, dupa caz, activitatile secundare pentru care se elibereaza autorizatia, codificate conform Clasificarii activitatilor din economia nationala CAEN, clasa de 4 cifre; d) locul de desfasurare a activitatii principale si, dupa caz, a activitatilor secundare; e) data eliberarii autorizatiei si numarul de inregistrare al acesteia. O persoana fizica care desfasoara activitati economice in mod independent sau o asociatie familiala are dreptul de a detine o singura autorizatie. Pentru desfasurarea altei activitati care nu este prevazuta in autorizatie este necesara completarea autorizatiei. Modificarea sau completarea datelor inscrise in autorizatie se efectueaza de catre primar, la cererea persoanei fizice/asociatiei familiale autorizate. Suspendarea pe perioada determinata a autorizatiei se realizeaza prin dispozitie a primarului care a emis-o, pentru motive temeinice, in baza cererii de intrerupere temporara a activitatii, formulata de persoana fizica autorizata sau de reprezentantul asociatiei familiale. Suspendarea activitatii persoanei fizice autorizate sau asociatiei familiale in baza cererii de intrerupere temporara a activitatii este comunicata de primaria emitenta a autorizatiei catre oficiul registrului comertului de pe langa tribunal. Revocarea autorizatiei se realizeaza din dispozitia primarului care a emis-o, in conditiile legii, in una dintre situatiile: a) in baza cererii de renuntare, formulata de persoana fizica sau de reprezentantul asociatiei familiale; b) in cazul in care una dintre conditiile de acordare a autorizatiei nu mai este indeplinita; c) ca urmare a constatarii neindeplinirii conditiilor prevazute de lege si/sau a aplicarii unei sanctiuni de catre organele de control abilitate, caz in care organele de control au obligatia de a comunica masura dispusa primariei emitente a autorizatiei, in termen de 24 de ore de la ramanerea definitiva a acestei masuri. Cererea de renuntare la autorizatie din initiativa detinatorului si transmiterea renuntarii la autorizatie se fac la primaria emitenta, care are obligatia de a transmite catre oficiul registrului comertului de pe langa tribunal cazurile de anulare a autorizatiei si certificatul de inregistrare in original, in vederea radierii din oficiu a persoanei fizice/asociatiei familiale autorizate. Anularea autorizatiei se realizeaza in baza cererii de renuntare sau cand una dintre conditiile de autorizare nu mai este indeplinita. Cererea de renuntare la autorizatie se adreseaza in scris autoritatii administratiei publice locale emitente de catre persoana fizica care desfasoara activitati economice in mod independent sau de catre reprezentantul asociatiei familiale si se solutioneaza in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii. Anularea autorizatiei atrage radierea din oficiu din registrul comertului a persoanei fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau a asociatiei familiale.
|