Economia Comertului - teste grila

Teste grila

1. Marcati principiile nespecifice de organizare a activitatii comerciale, regasite in majoritatea tarilor cu economii de piata:

a)     legalitatea; pluralismul formelor de proprietate; libera initiativa; concurenta;

b)     asocierea si combinarea; pluralismul organizatoric; specializarea; aria de activitate;

c)      profitul; protectia consumatorilor; protectia mediului; mentinerea echilibrului ecologic;

d)     structurarea numai dupa criterii merceologice; organizarea concentrica; dezvoltarea piramidala; micro-specializarea.

2. Izvoarele juridice care un reglementeaza aria legalitatii, cu referire la comert, direct sau indirect sunt:

a)     Constitutia;

b)     Codul Comercial Roman;

c)      Codurile specializate pentru practicile loiale in domeniile publicitatii, promovarii vanzarilor; studiilor de piata stabilite de catre Camera de Comert Internationala;

d)     Hotararile curente ale Comisiilor directoare din societatile comerciale.

3. Pluralismul formelor de proprietate semnifica existenta unei multitudini de forme pentru exprimarea celor doua elemente necesare definirii conceptului de proprietate:

a)     subiectul si obiectul;

b)     subiectul si valoarea proprietatii;

c)      proprietatea publica si proprietatea privata;

d)     continutul si formele de comercializare.

4. Forma de proprietate cooperatista a luat nastere in anul 1844 la:

a)     Paris (Franta);

b)     Rochdale (Anglia),

c)      Londra (Anglia),

d)     Hamburg (Germania).

5. Libera initiativa este:

a)     dreptul agentilor economici de a disputa aceeasi piata;

b)     libera circulatie a capitalurilor, a fortei de munca, a marfurilor;

c)      o conturare si o consecinta a existentei si garantarii proprietatii private;

d)     obligatia organelor centrale de a inlesni libera concurenta.

6. Din punct de vedere al fortei, concurentii nu-si studiaza:

a)     punctele forte;

b)     punctele slabe;

c)      ponderea si raportul dintre ele;

d)     nivelul profitului si repartizarea lui.

7. Prin Legea concurentei (nr. 21/1996), intrata in vigoare in februarie 1997 s-au institutionalizat;

a)     Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei;

b)     Oficiile judetene si orasenesti ale Concurentei;

c)      Consiliul Concurentei de la Camera de Comert si Industrie a Romaniei;

d)     ROMEXPO si Consiliul pentru combaterea practicilor neloiale.

8. Asocierea – combinarea presupune reunirea a doua  sau mai multe persoane fizice/juridice in scopul:

a)     fundamentarii indicatorilor de performanta a activitatii comerciale;

b)     constituirea unei structuri comerciale prin liberul consimtamant al partilor contractante;

c)      dezvoltarii strategice a pietei unor produse;

d)     cooperarii realizarii de investitii

9. Asocierea prin participatie au loc in conditiile:

a)     un comerciant sau o societate comerciala acorda unei sau mai multor persoane sau societati o participatie la beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni sau chiar asupra intregii afaceri;

b)     un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multor persoane sau societati o participatie la beneficiile uneia sau mai multor operatiuni sau chiar asupra intregii afaceri;

c)      un comerciant sau o societate comerciala acorda unei sau mai multor persoane sau societati o participatie la pierderile uneia sau mai multor operatiuni sau chiar asupra intregii afaceri;

d)     un comerciant acorda altor comercianti dreptul de a participa la desfasurarea curenta a activitatilor.

10. Specializarea activitatii comerciale evidentiaza:

a)     promovarea anumitor forme de vanzare, livrare, distributie a marfurilor de la producatori la consumatori;

b)     aplicarea principiilor de organizare a activitatii comerciale la nivel microeconomic;

c)      consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri;

d)     practicarea numai unei anumite forme de comert.

11. Din punct de vedere al continutului actului de schimb nu este recunoscuta specializarea:

a)     comertul cu ridicata;

b)     comertul cu amanuntul;

c)      comertul integrat;

d)     comertul de tranzit.

12. Pluralismul formelor organizatorice nu este un principiu consecinta a aplicarii principiilor:

a)     dezvoltarea piramidala a comertului; repartizarea pe teritorii a magazinelor;

b)     legalitate; libera initiativa;

c)      pluralismul formelor de proprietate; asociere – combinare;

REFERAT: ESECUL PIETELOR - cauze ale esecului pietelor, cazuri de esec ale pietelor, bunastarea sociala REFERAT: Gestiunea productiei

d)     specializarea; aria de activitate.

13. Firma comerciala nu semnifica:

a)     „denumirea sub care functioneaza o intreprindere”;

b)     „forma de organizare a proprietatii care combina factorii de productie intr-o unitate productiva, in scopul producerii de bunuri sau servicii si vanzarii lor cu un profit”;

c)      „o unitate economica care combina factorii de productie pentru a obtine bunuri si servicii destinate pietei”,

d)     „o unitate operativa fara personalitate juridica care comercializeaza bunuri de larg consum si servicii”.

14. Structura firmei s-a conturat tot mai mult si a permis cristalizarea a doua planuri de definire:

a)     planul structural – existential si planul identificarii – personalizarii;

b)     planul de afaceri si de promovare a unor structuri organizatorice moderne;

c)      planul de beneficii si planul de aprovizionare;

d)     planul curent de activitate si planul dezvoltarii strategice.

15. Din punct de vedere organizatoric, orice firma se compune din:

a)     structura fortei de munca si structura organizatorica;

b)     structura tehnico-functionala si structura operativa;

c)      structura planului de afaceri si structura conturilor de profit;

d)     structura personalului si structura cifrei de afaceri.

16. Care dintre caracteristicile de mai jos corespunde comertului independent:

a)     firmele functioneaza intotdeauna ca societati in nume colectiv sau cu raspundere limitata;

b)     intreprinderile nu au nici o legatura cu organisme coordonatoare sau centralizatoare ale activitatii;

c)      firmele functioneaza doar in comertul cu amanuntul;

d)     aprovizionarea se face doar prin intermediul unor centrale de aprovizionare.

17. Comertul independent prezinta cateva caracteristici principale. Identificati care din urmatoarele nu este caracteristica a comertului independent:

a)     firmele de comert independent sunt in cea mai mare parte intreprinderi familiale;

b)     firmele de comert independent sunt impozitate pausal;

c)      micile firme din cadrul comertului independent sunt rar intalnite;

d)     comerciantul proprietar este lipsit, in cele mai frecvente cazuri, de o pregatire manageriala.

18. Comertul asociat reprezinta un sistem de organizare a aparatului comercial care cuprinde:

a)     cooperativele detailistilor, lanturile voluntare, gruparile cumparatorilor grosisti si magazinele colective ale independentilor;

b)     magazinele populare, lanturile voluntare, gruparile cumparatorilor grosisti si magazinele colective ale independentilor;

c)      cooperativele detailistilor, lanturile voluntare, franciza si gruparile de cumparare;

d)     lanturile voluntare, marile magazine, magazinele colective ale independentilor si magazinele cu sucursale.

19. „Gruparile de cumparare” sau „cooperativele” comerciantilor cu amanuntul prezinta anumite atribute, responsabilitati si principii de functionare. Marcati care din urmatoarele nu este considerat atribut, responsabilitate sau principiu de functionare a gruparilor de cumparare:

a)     asigurarea cumpararilor grupate de marfuri;

b)     libertatea membrilor asociati de a se retrage in orice moment;

c)      remunerarea serviciilor furnizate de asociati;

d)     utilizarea unei marci comune pentru produsele comercializate.

20. „Gruparile de cumparare” sau „cooperativele” comerciantilor cu amanuntul prezinta anumite avantaje si inconveniente. Marcati care din urmatoarele nu este considerat avantaj pe care „gruparile de cumparare” le prezinta pentru insisi comerciantii cu amanuntul din asociatii:

a)     ajutorarea in procesul de finantare;

b)     detailistii trebuie sa se supuna unor reguli ale asociatiei;

c)      facilitati de ordin administrativ, materializate in faptul ca asociatii dintr-o astfel de grupare nu au relatii decat cu grupul respectiv.;

d)     selectarea si urmarirea achizitiilor de catre comisii de specialitate din cadrul asociatiei.

21. „Gruparile de cumparare” sau „cooperativele” comerciantilor cu amanuntul prezinta anumite avantaje si inconveniente. Marcati care din urmatoarele nu este considerat inconvenient pe care „gruparile de cumparare” le prezinta pentru insisi comerciantii cu amanuntul din asociatii:

a)     comenzile pentru diversele partizi de marfuri trebuie sa se faca periodic si la anumite termene prestabilite;

b)     termenele de preluare si executie a comenzilor pot fi in unele situati prea lungi, afectand astfel activitatea curenta a detailistilor, fie sub aspect comercial, fie sub aspectul financiar al afacerilor;

c)      crearea unor marci comune pe ansamblul asociatiei;

d)     detailistii nu se simt in intregime liberi.

22. Pentru a fi eficiente, „gruparile de cumparare” trebuie sa tina seama de o serie de conditii-cadru. Marcati care din urmatoarele nu poate fi considerata conditie-cadru:

a)     „gruparile de cumparare” trebuie sa dispuna de un anumit numar ridicat de aderenti si de o pondere superioara de cumparare a fiecaruia dintre acestia;

b)     asigurarea unei fidelitati depline din partea aderentilor;

c)      crearea si asigurarea permanenta a unor mijloace manageriale moderne;

d)     competente scazute pe plan tehnic si pe plan uman, atat pentru liderii si specialistii gruparii, cat si pentru fiecare aderent in parte.

23. Caracteristica generala a sistemului de asociere sub forma „lanturilor voluntare” consta:

a)     in faptul ca mai multi comercianti cu ridicata, numiti „capetele lantului”, se grupeaza intre ei, dupa care atrag in grupul astfel format o parte din comerciantii cu amanuntul;

b)     in faptul ca mai multi comercianti cu amanuntul, numiti „capetele lantului”, se grupeaza intre ei, dupa care atrag in grupul astfel format o parte din comerciantii cu ridicata;

c)      in faptul ca mai multi comercianti cu amanuntul, care actioneaza in aceeasi bransa sau similare, se unesc, formand o organizatie, care isi asuma si functia de grosist;

d)     in faptul ca mai multi comercianti cu ridicata, care actioneaza in aceeasi bransa sau similare, se unesc, formand o organizatie, care isi asuma si functiile comertului cu amanuntul.

24. Lanturile voluntare, ca forma a comertului asociat, prezinta anumite functii, atributii, principii de organizare si de actiune. Intre acestea nu poate fi amintita:

a)     realizarea activitatii de comert cu ridicata;

b)     remunerarea serviciilor financiare furnizate de asociere, dar nu pe baza cifrei de afaceri realizate de catre comerciantii cu ridicata;

c)      asigurarea libertatii comerciantilor cu amanuntul de a se retrage in orice moment din cadrul lantului;

d)     crearea unor exclusivitati rezervate fiecarui comerciant cu ridicata, in sectoare bine determinate, atat pentru recrutarea diversilor detailisti, cat si pentru aprovizionarea unora dintre acestia.

25. Lanturile voluntare prezinta anumite avantaje pentru comerciantii cu amanuntul aderenti. Marcati care din urmatoarele nu este considerat avantaj:

a)     preturi de cumparare mai joase;

b)     perfectionarea metodelor de vanzare;

c)      dificultati manageriale generate de respectarea regulilor stabilite in vederea asigurarii realizarii intereselor de ansamblu ale asociatiei;

d)     formarea si pregatirea personalului.

26. Gruparile de cumparare ale comerciantilor cu ridicata sunt intalnite numai in:

a)     sectorul marfurilor alimentare;

b)     sectorul de alimentatie publica;

c)      sectorul materiilor prime;

d)     sectorul marfurilor nealimentare.

27. Magazinele colective ale independentilor reprezinta o forma specifica de organizare a:

a)     comertului asociat;

b)     comertului independent;

c)      comertului capitalist integrat;

d)     comertului cooperatist integrat.

28. Din punct de vedere functional, magazinele colective ale independentilor au aparut pentru prima data in:

a)     Suedia, in anii 1960;

b)     SUA, in anii 1960;

c)      Germania, in 1965;

d)     Marea Britanie, in anii 1960.

29. Conducerea magazinelor colective ale independentilor se realizeaza:

a)     sub forma unei conduceri colective formate din clientii magazinului colectiv;

b)     printr-un director platit, numit de asociatia intreprinzatorilor participanti la organizarea magazinului colectiv respectiv;

c)      printr-un director platit, numit de furnizorii magazinului colectiv;

d)     printr-un director numit de catre intreprinderea ce detine cea mai mare parte din magazinul colectiv respectiv.

30. Dupa natura participantilor si a formelor de proprietate, specialistii structureaza sistemul de organizare a comertului integrat in:

a)     forme capitaliste si forme particulare;

b)     forme cooperatiste si forme particulare;

c)      forme capitaliste si forme cooperatiste;

d)     forme de stat si cooperatiste.

31. Formele capitaliste ale comertului integrat sunt:

a)     magazinele populare, magazinele colective ale independentilor si magazinele cu sucursale;

b)     lanturile voluntare, magazinele colective ale independentilor si cooperativele de consum;

c)      cooperativele administratiei, magazinele populare si lanturile voluntare;

d)     marile magazine, magazinele cu sucursale si magazinele populare.

32. Marile magazine - ca forma de organizare a comertului integrat - au anumite caracteristici proprii. Care dintre cele enumerate mai jos nu este adevarata ?:

a)     procesul de vanzare se desfasoara pe suprafete foarte mici;

b)     sortimentul de marfuri oferit este foarte larg;

c)      preturile produselor comercializate sunt mai mici decat la magazinele traditionale;

d)     serviciile comerciale se interfereaza cu produsele oferite.

33. Functionarea magazinele cu sucursale, cunoscute si sub denumirea de intreprinderi cu sucursale multiple, se bazeaza pe un sistem de functionare structurat pe doua categorii de componente: serviciile centrale si sucursalele. Serviciile centrale, la randul lor, nu cuprind:

a)     directia generala;

b)     directia comerciala;

c)      directia centrala;

d)     depozitul central.

34. Magazinele populare – ca forma de organizare a comertului integrat – au anumite caracteristici proprii. Care dintre cele enumerate mai jos nu este adevarata ?

a)     raioanele de produse alimentare reprezinta punctul de atractie al fiecarui magazin;

b)     raioanele, altele decat cele alimentare, comercializata o gama relativ restransa de produse;

c)      toate produsele se vand la preturi mai reduse sau foarte avantajoase fata de alte tipuri de unitati;

d)     sunt magazine cu suprafete mai reduse (pana in 1000 mp) si cu o dotare tehnica scazuta.

35. Formele cooperatiste ale comertului integrat sunt:

a)     magazinele colective ale independentilor si magazinele cu sucursale;

b)     magazinele colective ale independentilor si cooperativele de consum;

c)      cooperativele administratiei si magazinele populare;

d)     cooperativele de consum si cooperativele marilor intreprinderi sau ale administratiei.

36. Cooperativele de consum alaturi de vanzarea produselor, realizeaza si ofera aderentilor sai numeroase alte prestatii mai putin legate de procesul direct al comercializarii marfurilor. Marcati care din enumerarile de mai jos nu constituie serviciu oferit de cooperativele de consum aderentilor:

a)     acordarea de credite in scopuri personale membrilor cooperatori;

b)     construirea unor hoteluri, membrii cooperatori beneficiind de tarife speciale de cazare;

c)      acordarea de credite in scopuri investitionale;

d)     organizarea si realizarea unor servicii educationale.

37. Cooperativele marilor intreprinderi sau ale administratiei reprezinta;

a)     societati comerciale cooperatiste specializate in vanzare unor produse alimentare;

b)     societati comerciale create sub forma unor magazine de desfacere cu amanuntul, de catre si pentru persoanele din industrie sau de grupuri comune de studenti care traiesc in complexe universitare sau frecventeaza aceeasi universitate;

c)      societati comerciale create de catre anumite categorii de populatie, care vand o serie de sortimente mai deosebite;

d)     societati comerciale cooperatiste care vand articole alimentare si nealimentare de consum curent, la preturi foarte mici.

38. In procesul de distributie nu se utilizeaza unul din urmatoarele tipuri de franciza:

a)     franciza de comert cu amanuntul;

b)     franciza de agrement si voiaj;

c)      franciza de comert cu ridicata;

d)     franciza prestatiilor de servicii catre intreprinderi si populatiei.

Raspunsuri corecte: