Comert
Analiza situatiei generale a cheltuielilor si costurilor de productieAnaliza situatiei generale a cheltuielilor si costurilor de productie Costurile totale, denumite si cheltuieli totale, efectuate de un agent economic intr-un exercitiu financiar se pot clasifica dupa tipul de activitati in urmatoarele grupe: cheltuieli de exploatare (Ce); cheltuieli financiare (Cf); cheltuieli exceptionale (Cex) Ct = Ce + Cf + Cex In urmarirea situatiei generale a cheltuielilor de productie se pleaca de la calcularea modificarii absolute si procentuale a costurilor pe total si pe cele trei grupe: D Ct = Ct - Ct D Ce = Ce - Ce D Cf = Cf - Cf D Cex = Cex - Cex D Ct% = ICt - 100 D Ce% = ICe - 100 D Cf% = ICf - 100 D Cex% = ICex - 100 Pentru o corecta aprecierea a evolutiei costurilor trebuie avut in vedere nu numai semnul (sensul), ci si efectele obtinute ca urmare a cresterii sau reducerii lor. Se justifica pentru o unitate economica cresterea cheltuielilor, daca simultan se inregistreaza o sporire a productiei intr-un ritm superior cheltuielilor sau daca se imbunatateste calitatea produselor, lucrarilor sau serviciilor ce determina o marire de preturi si tarife pe seama carora veniturile inregistreaza o crestere mai accentuata. Nu se justifica economia realizata in detrimentul calitatii produselor, deoarece poate determina pierderea unor clienti (piete de desfacere), care obliga la restrangerea activitatii si eventual duce la faliment. Sunt anumite ramuri de activitate (exploatarea petrolului si gazelor naturale, agricultura, silvicultura etc.) in care costurile de exploatare pot fi studiate si pe baza urmatorului model:
in care: Ui reprezinta numarul unitatilor de productie, pe categorii, atrase in circuitul economic (numarul sondelor pe tehnologii de exploatare, suprafata arabila pe culturi, efectivul de animale pe specii si categorii, suprafata de padure exploatata pe esente etc.); UT - numarul unitatilor totale de productie atrase in circuitul economic; g - structura unitatilor de productie pe categorii;
ci/u - cheltuielile pe unitatea de productie. Agentii economici din aceste ramuri de activitate pot realiza o reducere a costurilor de productie in una din situatiile: Se reduce numarul total al unitatilor de productie atras in circuitul economic, iar structura si costul pe unitatea de productie raman nemodificate; Se reduce numarul total al unitatilor de productie atras in circuitul economic, se mentine structura nemodificata, dar cresc costurile pe unitatea de productie, respectandu-se conditia:
Creste numarul total al unitatilor de productie atras in circuitul economic, se mentine structura nemodificata, dar se reduc costurile pe unitatea de productie, respectandu-se conditia:
Numarul total al unitatilor de productie atras in circuitul economic ramane nemodificat, dar apar schimbari in structura si in costurile pe unitatea de productie, respectandu-se relatia:
Acest lucru poate fi obtinut intr-una din situatiile: - cresc costurile pe unitatea de productie, dar efectul lor negativ este contracarat de modificarile in structura in favoarea culturilor, speciilor de animale, tipurilor de exploatare a sondelor de extractie etc. in favoarea celor ce solicita costuri mai reduse; - se modifica structura in favoarea unitatilor de productie cu un consum superior de resurse, dar efectul sau negativ este anulat de diminuarea costurilor pe unitatea de productie. La nivel de unitate economica, modificarea costurilor n activitatea de exploatare se explica prin actiunea directa a urmatorilor factori: numarul total al unitatilor de productie atras in circuitul economic
structura unitatilor de productie
costurile pe unitatea de productie
In relatiile de mai sus IUT reprezinta indicele modificarii unitatilor totale de productie atrase in circuitul economic ,care se determina: sau In analiza costurilor de productie la nivel de unitate economica se poate folosi si urmatorul model: Ch = S Chi unde Chi reprezinta costurile de productie pe elemente de cheltuieli conform Legii contabilitatii, sau pe subunitati componente (sectii de productie, ferme in exploatatiile agricole, magazine in unitati comerciale). Un astfel de model permite localizarea actiunii factorilor pe subunitati componente sau pe elemente de cheltuieli si da posibilitatea cuantificarii aportului fiecarui element de cheltuiala sau a fiecarei subunitati componente la modificarea absoluta sau procentuala a costurilor la nivelul agentului economic. Contributia unui element component ,,K” la modificarea absoluta a costurilor pe total unitate economica este dat de abaterea acelui element fata de baza de comparatie: D = D Chk = Chk - Chk Modificarea procentuala a costurilor la nivelul agentului economic pe seama unui element ,,K” se calculeaza folosind una din relatiile: D = (1) D = (2) D = (3) unde: D Chk reprezinta modificarea absoluta a elementului de cost sau a costurilor intr-o subunitate componenta; g - ponderea pe care o detine in baza de comparatie elementul studiat; D Chk% - modificarea procentuala a elementului studiat; IChk - indicele modificarii elementului de cheltuiala. Analiza costurilor de productie prin modelul de mai sus, nu numai ca permite localizarea actiunii factorilor, ci orienteaza activitatea de analiza ce va fi aprofundata la nivelul subunitatilor componente sau la acele elemente de costuri ce detin cea mai mare pondere in costurile la nivel de unitate economica sau la care s-a inregistrat cea mai mare modificare procentuala, aceste elemente avand si cel mai mare aport la modificarea procentuala a costurilor de productie la nivelul agentului economic. Deoarece volumul costurilor de productie este proportional cu volumul activitatii, deci si cu cifra de afaceri, pentru o apreciere corecta a modificarilor intervenite in costurile de productie se va calcula raportul de corelatie (K) dintre indicele modificarii costurilor (ICh) si cel al modificarii cifrei de afaceri (IQf): K= Acest raport de corelatie poate lua valori subunitare sau supraunitare. Daca K=1 inseamna ca ritmul de crestere a costurilor a fost acelasi cu ritmul de crestere a cifrei de afaceri, situatie in care rata rentabilitatii capitalului consumat ramane nemodificata, chiar daca profitul se mareste odata cu cifra de afaceri. Un raport de corelatie supraunitar evidentiaza o crestere mai accentuata a costurilor in raport cu cifra de afaceri, urmare a eficientei mai scazute a costurilor marginale. Rata rentabilitatii capitalului consumat se va reduce. De asemenea, se va micsora profitul brut daca reducerea profitului pe seama ratei rentabilitatii nu va fi anihilata de influenta pozitiva a cresterii cifrei de afaceri.
|