Aprovizionarea pietei interne cu produse agricole si agroalimentare se realizeaza intr-o proportie insemnata din retelele de desfacere en detail.

Este necesar, deci a se cunoaste activitatea si elementele cresterii eficientei economice a comertului cu produse agricole si agroalimentare, precum si criteriile in care reteaua de desfacere en detail este integrata in cadrul economiei de piata.

1. CARACTERISTICILE COMERTULUI CU PRODUSE AGRICOLE SI AGROALIMENTARE

Comparativ cu celelalte marfuri, comertul cu produse agricole si agroalimentare prezinta deosebiri generate de natura acestor produse. Productia agricola se realizeaza la majoritatea sortimentelor produselor agricole in anumite zone geografice si bazine specializate, iar consumul are loc pe intreg cuprinsul tarii. Aparitia in timp a productiei agricole este diferentiata pe zone geografice pe o perioada pana la 20 de zile sau mai multe, in timp ce consumul se realizeaza concomitent in majoritatea localitatilor din tara. Productia agricola se realizeaza intr-o perioada de cca 8 luni din an, iar consumul in stare proaspata, la majoritatea produselor, este sezonier.

Pentru aceste motive, in activitatea de comercializare a produselor agricole si agroalimentare este necesara cunoasterea urmatoarelor elemente: nevoile consumatorilor, caracteristicile agentilor economici care participa la schimbul si transformarea produselor agricole, tehnicile comerciale etc., adica acele mijloace ce pot fi utilizate de un agent economic pentru a influenta piata.

Toti acesti factori care influenteaza evolutia sectorului de comercializare, pot fi grupati in:

factori endogeni, care includ tehnicile de comercializare, de conservare, de ambalare, de informare etc.;

factori exogeni, care intervin in afara activitatii propriu-zise de comercializare, generati de evolutia sectorului din amonte (concretizata prin calitatile si structura produselor livrate), si din aval (privind cerintele de consum).

Din cele expuse se pot desprinde urmatoarele caracteristici ale comertului cu produse agricole si agroalimentare, indeosebi pentru cele de natura vegetala:

Activitatea pronuntat sezoniera pentru majoritatea produselor destinate consumului in stare proaspata, la care vanzarea catre populatie se realizeaza pe o perioada scurta, de la cateva saptamani la cateva luni.

Se realizeaza vanzari de produse cu un grad ridicat de perisabilitate, care la majoritatea sortimentelor isi pastreaza, in conditiile naturale de temperatura ale perioadei, aspectul comercial si calitatile nutritive pe o perioada de timp de la 24 de ore pana la 5-10 zile de la recoltare. Gradul ridicat de perisabilitate al produselor impune - de exemplu, in comertul de legume si fructe - o mare operativitate in dirijarea si vehicularea fondului de marfa, precum si o distribuire a acestui fond corespunzator cererii solvabile de marfuri a populatiei.

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

Modul de constituire a fondului de marfa, ca element ce influenteaza comertul produselor agricole, se refera la urmatoarele aspecte principale:

la mutatiile de produse agricole si agroalimentare cu referire la ponderea acestor mutatii in volumul total al marfurilor, constituit pentru aprovizionarea populatiei;

la corelarea fondului de marfa in stare proaspata cu cererea solvabila a populatiei la nivelul pietei respective;

la produsele complementare si la ponderea acestor produse in volumul total al fondului de marfa.

Aprovizionarea zilnica a retelei de desfacere - indeosebi in perioada de sezon - impune, dat fiind zonarea productiei agricole si aparitia diferentiata a produselor pe teritoriul tarii, relatii de vanzare-cumparare intre furnizori si beneficiari din diferite judete ale tarii.

Dispersarea pe intreg teritoriul tarii a unitatilor de desfacere in toate localitatile urbane, in statiuni balneoclimaterice si in principalele localitati rurale.

Vanzari de produse cu un volum cantitativ mare si cu o valoare relativ redusa, in comparatie cu alte marfuri, in conditiile unor transporturi pe distante mari, care impreuna cu gradul ridicat de perisabilitate al unor produse si volumul de munca, genereaza un nivel ridicat al cheltuielilor de circulatie.

Pentru toate produsele, nivelul diferentiat al acestor cheltuieli de desfacere este determinat de o serie de factori, care actioneaza separat sau in ansamblu, dar  cu ponderi diferite. Printre acesti factori pot fi enumerati urmatorii:

pretul mai scazut sau mai ridicat al unor produse sau grupe de produse, care pot determina  un nivel diferit al pierderilor cantitative exprimate valoric, precum si volumul cheltuielilor indirecte ce se repartizeaza in functie de valoarea produselor;

consumul variabil de ambalaje pe produse sau grupe de produse;

distantele diferite pentru transportul produselor si utilizarea diferita a mijloacelor, dupa natura sortimentelor de produse, a capacitatilor de transport etc.;

categoriile mijloacelor de transport pot fi folosite pentru produsele sau grupele de produse respective, pe calea ferata, mijloacele auto din parcul propriu al unitatilor de valorificare;

volumul diferit de munca la manipularea, pregatirea si vanzarea produselor;

gradul diferit de perisabilitate a produselor pe timpul manipularii, pastrarii de scurta durata, vehicularii si vanzarii;

sursele de constituire a fondului de marfa pe produsele si grupele de produse.

Comertul cu produse agricole si agroalimentare este sub influenta directa a pietelor acestor produse, intrucat:

desfasurarea si dezvoltarea acestei activitati este in stransa concordanta cu legea cererii si ofertei, care se manifesta in cadrul economiei de piata;

schimbarea continua a nivelului de trai al populatiei duce la o permanenta echilibrare si actualizare a aprovizionarii si desfacerii cu produse agroalimentare prin comercializare;

aparitia diferentiata in timp, pe zone geografice, a sortimentelor produselor agricole si agroalimentare care genereaza relatii de piata specifice, cu influente directe asupra preturilor, sistemelor de aprovizionare si desfacere in centrele de consum etc.

7) Integrarea comerciala in cazul produselor agroalimentare se manifesta ca urmare a presiunilor pietei agroalimentare in care agentii economici distribuitori exercita un control riguros asupra procesului de productie pentru a obtine tipurile si cantitatile de produse dorite. In aceasta situatie integratorii comerciali cauta mijloacele care sa le ofere producatorilor din sfera productiei agroalimentare cu referire la conditii care sa-i avantajeze cum sunt: asigurarea desfacerii productiei, stabilirea cuantumului veniturilor producatorilor, reducerea costurilor, competitivitatea pe piata, etc. Pot exista si inconveniente in sistemul de integrare comerciala legate de dependenta excesiva a producatorului de integrare, atenuarea si reducerea elasticitatii fermei familiale ca unitate de baza in productia agricola etc.