Discriminarea prin preturi din partea vanzatorului

Atat preturile competitive cat si preturile de monopol sunt identice pentru toti cumparatorii. Pe piata exista o tendinta permanenta de eliminare a discrepantelor de preturi existente la aceleasi bunuri si servicii. Desi evaluarile consumatorilor si intensitatea cererilor lor manifestate efectiv pe piata difera, ei platesc aceleasi preturi. Omul bogat nu plateste mai mult pentru painea sa decat omul mai putin bogat, desi el ar fi dispus sa plateasca un pret mai ridicat daca nu ar putea-o achizitiona mai ieftin. Entuziastul care mai degraba si-ar reduce consumul de hrana decat sa piarda un spectacol in care se canta o simfonie a lui Beethoven nu plateste mai mult pentru bilet decat cineva pentru care muzica nu este decat ceva care face sa treaca timpul si care nu ar veni la concert daca nu ar putea-o face decat cu pretul renuntarii la anumite nimicuri. Diferenta intre pretul pe care trebuie cineva sa-l plateasca pentru un bun si pretul cel mai mare pe care persoana respectiva ar fu dispus sa-l plateasca pentru el a fost numit uneori surplus al consumatorului. [25]

Dar pe piata pot aparea conditii care ii permit vanzatorului sa discrimineze intre cumparatori. El poate vinde un bun sau un serviciu la preturi diferite catre diferitii cumparatori. El poate uneori sa obtina preturi atat de mari incat sa faca sa dispara intregul surplus al consumatorului. Pentru ca discriminarea sa fie avantajoasa pentru vanzator este necesar fie indeplinite simultan doua conditii.

Prima conditie este ca cei ce cumpara la pretul mai redus sa nu aiba posibilitatea de a revinde bunul sau serviciul catre persoanele carora vanzatorul care discrimineaza nu le vinde decat la preturi mai mari. Daca asemenea tranzactii nu pot fi impiedicate, intentiile primului vanzator vor fi neutralizate. A doua conditie este ca publicul cumparator sa nu reactioneze in asa fel incat incasarile totale nete ale vanzatorului sa ramana in urma nivelului pe care l-ar fi atins in conditii de uniformitate a preturilor. Aceasta a doua conditie este intotdeauna indeplinita atunci cand ar fi avantajos pentru vanzator sa inlocuiasca preturile competitive prin preturi de monopol. Dar ea poate fi indeplinita si in situatii de piata care nu ar aduce castiguri de monopol. Intr-adevar, discriminarea prin preturi nu-l sileste pe vanzator sa reduca volumul vanzarilor. El nu pierde complet nici un cumparator; el nu trebuie decat sa tina seama de faptul ca anumiti cumparatori isi pot reduce volumul cumparaturilor. Dar el are, de regula, posibilitatea de a vinde restul ofertei sale catre persoane care n-ar fi cumparat deloc, sau ar [p.389] fi cumparat mai putin, daca ar fi trebuit sa plateasca pretul competitiv uniform.

In consecinta, configuratia costurilor de productie nu joaca nici un rol in consideratiile vanzatorului care discrimineaza. Costurile de productie nu sunt afectate, deoarece cantitatea totala produsa si vanduta ramane neschimbata.

Cazul cel mai frecvent intalnit de discriminare prin preturi este acela al medicilor. Un doctor care poate aplica 80 de tratamente pe saptamana si percepe 3 $ pentru fiecare tratament este ocupat complet daca ingrijeste 30 de pacienti si castiga 240 $ pe saptamana. Daca percepe cate 4 $ in loc de 3 de la cei mai bogati 10 pacienti, care consumau impreuna 50 de tratamente, acestia vor consuma numai 40 de tratamente. Doctorul vinde cele 10 tratamente ramase disponibile la pretul de 2 $ bucata, catre pacienti care nu ar fi cheltuit 2 $ pentru a-si achizitiona serviciile sale profesionale. Procedand astfel incasarile sale saptamanale cresc la 270 $.

Deoarece discriminarea prin preturi este practicata de catre vanzator numai daca este mai avantajoasa pentru el decat vanzarea la un pret uniform, este evident ca ea duce la o modificare a consumului si a alocarii factorilor de productie intre diversele lor intrebuintari. Rezultatul discriminarii este intotdeauna ca suma totala cheltuita pentru achizitionarea bunurilor in chestiune creste. Cumparatorii trebuie sa acopere sporul lor de cheltuieli prin reducerea altor cheltuieli. Deoarece este extrem de putin probabil ca cei ce beneficiaza de pe urma discriminarii prin preturi sa-si cheltuiasca intregul castig pentru achizitionarea acelorasi bunuri pe care au incetat sa le cumpere alte persoane -- si in aceleasi cantitati --, schimbarea datelor pietei si modificarea structurilor de productie devin inevitabile.

In exemplul de mai sus cei mai bogati zece pacienti sunt dezavantajati; ei platesc 4 $ pentru un serviciu pentru care plateau numai 3. Insa nu numai doctorul are de castigat de pe urma discriminarii; pacientii care platesc 2 $ beneficiaza si ei. Este adevarat ca ei trebuie sa acopere tariful pentru doctor renuntand la alte satisfactii. Dar ei evalueaza aceste satisfactii la o valoare mai redusa decat cea pe care le-o procura tratamentul doctorului. Gradul lor de satisfactie este mai mare.

Document online: Curba “LM” in logica Macromodelului economic Referat: Aspecte teoretice privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare

Posibilitatea dezvoltarii unor activitati noi, mai ales in domeniul tehnologic si industrial, prin cresterea investitiilor straine directe;

Cresterea economiilor si investitiilor populatiei prin aplicarea unor politici de impozitare mai relaxate si micsorarea fiscalitatii;

Acces liber pe piata muncii in statele UE si imbunatatirea standardului de viata al populatiei;

Revigorarea agriculturii si serviciilor turistice;

Acces la fondurile structurate comunitare ce va permite dezvoltarea echitabila a regiunilor fiecarei tari si a dezvoltarii rurale;

Modernizarea infrastructurii de transporturi si imbunatatirea calitatii mediului in perspectiva dezvoltarii durabile.

2. TESTE

I. INDICATI RǍSPUNSUL CORECT:

1. Procesul prin care cel putin doua tari realizeaza un spatiu economic comun prindezvoltarea unui sistem de relatii economice reciproc avantajoase se numeste:

a)   globalizare

b)   integrare economica

c)   cooperare internationala

2. Circuitul economic international se realizeaza in principal pe baza:

a)   disparitiei granitelor ca urmare a „eroziunii statului national”

b)  mondializarii productiei si comertului

c)   dezvoltarii echilibrate a principalelor fluxuri economice mondiale

3. Punctul de start si forta motrice a procesului de globalizare il reprezinta:

a)   dimensiunea economica

b)  dimensiunea culturala

c)   dimensiunea economica

Principala sursa a profitului vizat prin globalizare este:

a)    existenta societatilor transnationale

b)    valorificarea la nivel mondial a avantajelor ce rezulta ca urmare a diferentelor si decalajelor economice dintre tarile participante la circuitul economic mondial

c)    dezvoltarea tehnologiei de varf in domeniul informaticii si telecomunicatiilor

5. Uniunea Europeana va dispune de o moneda unica – EURO – ca urmare a:

a)   conventiei europene a drepturilor omului

b)   declaratia Schuman

c)   acordul de la Maastricht

6. Principalul organ de luare a deciziilor de politica economica economica din cadrul UE este:

a)   Consiliul European

b)   Consiliul European de Ministri

c)   Comisia Europeana

7. Datorita caracterului sau deschis, aderarea la UE pana la 1 ianuarie 2004 s-a realizat:

a)   in trei valuri, incepand din 1965

b)   in patru valuri, incepand din 1970

c)   in cinci valuri, incepand din 1973

8. Eliminarea barierelor comerciale a restrictiilor cantitative la intrarea si iesirea marfurilor, stabilirea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale unitare definesc;

a)   uniunea vamala

b)   zona de comert liber

c)   piata comuna

9. UE sprijina Romania in vederea integrarii prin:

a)   crearea unor noi structuri de productie

b)   derularea unor programe de cooperare si asistenta financiara

c)   extinderea pietelor de capital

10. Integrarea economica poate fi:

a)   integrare economica globala sau totala, integrare economica sectoriala

b)   cooperare internationala

c)   flux economic internationala

11. Indicati formele de integrare aconomica:

a)   sistemul monetar international si integrarea politica, sociala, culturala

b)   formarea de piete comune de capitaluri, marfuri si forta de munca si uniunea vamala

c)   zona de comert liber; formarea de piete comune de capitaluri, marfuri si forta de munca; uniunea vamala; sistemul monetar european; integrarea politica, sociala, culturala

12. Indicati institutiile UE:

a)   Consiliul european si consiliul european de ministri

b)   Comisia europeana si consiliul european de ministri

c)   Consiliul european; consiliul european de ministri; comisia europeana; parlamentul european

13. Integrarea economica s-a dezvoltat:

Intr-un oras locuiesc p iubitori de muzica si fiecare dintre ei ar fi dispus sa plateasca 2 $ pentru recitalul unui virtuoz. Dar un asemenea concert presupune o cheltuiala mai mare decat 2 p $, asa incat nu poate avea loc. Dar daca este posibila discriminarea prin preturile biletelor de intrare si daca printre cei p prieteni ai muzicii n sunt dispusi sa plateasca cate 4 $, recitalul devine fezabil, cu conditia ca suma de 2 (n + p) $ sa fie suficienta. In acest caz n persoane cheltuiesc cate 4 $ fiecare, iar (p – n) persoane cate 2 $ pentru biletul de intrare si renunta la satisfacerea celei mai putin intense nevoi pe care si-ar fi satisfacut-o daca nu ar fi asistat la recital. Fiecare persoana din audienta se afla intr-o situatie mai buna decat cea in care s-ar fi aflat daca impracticabilitatea discriminarii prin preturi ar fi impiedicat spectacolul. Este in interesul organizatorilor sa mareasca audienta pana la pragul la care admiterea de clienti suplimentari atrage costuri mai mari decat sumele pe care sunt ei dispusi sa le cheltuiasca.

Lucrurile nu s-ar prezenta la fel daca recitalul ar fi putut fi organizat chiar si daca pentru biletul de intrare nu s-ar fi perceput decat 2 $. In acest caz discriminarea prin preturi ar fi diminuat satisfactia celor de la care se percep cate 4 $.

Cele mai raspandite uzante de comercializare a biletelor de intrare la spectacole si a celor de tren la preturi diferite nu sunt rezultatul discriminarii prin preturi in sensul catalactic al termenului. Cel ce plateste mai mult primeste ceva care este mai apreciat decat cel ce plateste mai putin. El primeste un loc mai bun, conditii de calatorie mai confortabile, etc. Autentica discriminare prin preturi se manifesta in cazul medicului care, desi acorda aceeasi ingrijire fiecarui pacient, percepe de la pacientii mai bogati preturi mai mari decat de la cei mai saraci. Ea este prezenta in cazul cailor ferate care percep tarife mai mari pentru transportul bunurilor al caror transport adauga mai mult valorii lor decat transportul celorlalte bunuri, desi costurile suportate de caile ferate sunt aceleasi. Este evident ca atat doctorul cat si caile ferate pot practica discriminarea numai in limitele determinate de posibilitatea pacientului, sau, respectiv, a celui care doreste sa transporte bunuri, de a gasi alte solutii la problemele lor, mai avantajoase pentru ei. Dar aceasta se refera la una din cele doua conditii necesare pentru aparitia discriminarii prin preturi.

Ar fi inutil sa descriem o stare de lucruri in care discriminarea prin preturi ar putea fi practicata de vanzatorii tuturor felurilor de [p.391] bunuri si servicii. Este mai important sa stabilim faptul ca, in cadrul economiei de piata nesabotate de amestecul guvernamental, conditiile necesare pentru discriminarea prin preturi apar atat de rar incat aceasata poate fi numita fara ezitari un fenomen exceptional.