Rezumat

In paginile ce urmeaza va prezentam strategia de internationalizare a firmei S.C. POLICOLOR S.A. Datorita cresterii cifrei de afaceri si consacrarii firmei pe plan intern, s-a decis patrunderea pe noi piete.

In acest sens s-au ales un numar de 10 tari pe care s-a realizat un studiu de fezabilitate in vederea profitabilitatii investitiei. In urma acestor studii s-a ales o singura tara in vederea internationalizarii, stabilindu-se strategia de intrare pe piata.

Volumul de vanzari al societatii POLICOLOR S.A. a crescut exponential in ultimii ani, ca urmare a reinvestirii profitului in dezvoltarea capacitatilor de productie si diversificarea gamei de produse.

Compania POLICOLOR S.A., si-a propus pentru anul 2005 – 2006   internationalizarea firmei. Pentru realizarea acestui obiectiv firma si-a ales un grup de 10 tari, potentiali clienti pentru lacurile si vopselele Policolor . Mai exact firma si-a propus realizarea unor studii de piata pentru aceste tari, rezultatul final fiind deschiderea unor filiale sau reprezentante pe 1 din cele 10 tari studiate, aceasta tara oferind solutia cea mai buna din punct de vedere al cererii de vopsele si al facilitatilor oferite de mediul economic pentru patrunderea si realizarea nivelului de vanzari dorit de firma pe o piata externa.

Practic:

a. Concomitent cu cresterea cotei de piata la intern firma isi propune patrunderea pe piata straina prin reducerea costurilor, cresterea disponibilitatilor produselor si cautarea de noi clienti.

b. Se incearca exportul direct urmarindu-se cresterea profitului mentinerea contactului cu piata, informatii despre cererea si oferta tarii terte, promovarea marcii de fabrica si consolidarea firmei pe noua piata.

c. Fiind o investitie directa presupune o investitie pe termen lung si deci crearea unei structuri proprii in strainatate: birouri, depozite.

d. Fiind exportator direct strategia noastra de internationalizare urmareste:

1 sporirea profitului prin cresterea oportunitatilor de piata;

2 costuri comparative favorabile pt produsul nostru;

o mai buna utilizare a capacitatii de productie prin largirea bazei de clienti;

asigurarea unei rentabilitati sporite pe termen lung, adica valorificarea avantajelor oferite de piata externa

imbunatatire potentialului de marketing prin confruntarea directa cu concurenta externa;

consolidarea credibilitatii.

Prezentarea produsului

Informatii generale

Informatii actiuni emise:

Obiectul principal de activitate al societatii

Obiectul principal de activitate al S.C. Policolor S.A. consta in producerea si comercializarea de lacuri, vopsele, emailuri, diluanti, cerneluri tipografice. Din data de 25 septembrie 1997, S.C. Policolor S.A. a devenit o companie integral privata in urma preluarii pachetului majoritar de actiuni de 51% de la Fondul Proprietatii de Stat (actual APAPS) de catre doua fonduri de investitii: Romanian Investment Fund(Cyprus)Ltd si The Romanian - American Enterprise Fund.

In August 1998, Policolor a achizitionat pachetul majoritar de 51% din actiunile celui mai mare producator si distribuitor de vopsele, lacuri, rasini si alte produse inrudite din Bulgaria, respectiv Orgachim AD din Russe. Achizitia a fost realizata prin intermediul firmei Whitebeam Holdings Limited, inregistrata in Malta, detinuta in proportie de 99,97% de Policolor.

Policolor este in prezent unul dintre cei mai importanti producatori de lacuri si vopsele din Romania. Ponderea principala in portofoliul de produse al companiei o detin vopselele din sectorul decorativ, care reprezinta circa 60% din vanzarile companiei. Pe piata produselor decorative Policolor detine brandul Spor, lansat in 1999, care este cea mai cunoscuta marca a companiei. Anul trecut, lansarea pe piata a gamei Deko Professional in vederea restructurarii ofertei pentru piata de constructii a condus la o crestere de circa 200% a vanzarilor din 2005 fata de anul precedent. Insa segmentul pe care Policolor este reprezentat cel mai puternic este cel al lacurilor si vopselelor auto, fiind liderul industriei de vopsele auto din Romania. Gama de produse auto ready mix (sistemele de vopsire auto SILVERPOL, DURALCHID SI EMAUR) realizeaza, conform ultimelor date, circa 80% din vanzarile pe piata romaneasca de profil.

Ca strategie de marketing alegem extinderea pe noi piete.

Ca posibilitate strategica alegem urmarirea liderilor – se adopta variante pentru o mai buna segmentare, realizarea de activitati mai eficente, asigurarea unui management mai bun, orientandu-ne in preponderenta spre aspectele calitative ale strategiilor.

Pentru a identifica pietele-tinta, o firma trebuie sa aleaga anumite tari in care sa-si vanda produsele. Chiar daca firma isi propune sa serveasca intreaga piata globala, acest proces este treptat, si firma trebuie sa intre mai intai intr-o tara sau un grup restrans de tari. Procesul de selectie a tarilor nu este aleatoriu, ci trebuie folosite anumite criterii practice pentru a segmenta piata lumii si a alege acele segmente sau tari in care produsele/serviciile firmei sa aiba cele mai mari sanse de succes.

O data ce firma a luat decizia de patrundere pe o piata straina, ea trebuie sa aleaga modalitatea de intrare pe acea piata, precum si gradul de implicare si angajare pe respectiva piata. Aceste decizii presupun analiza detaliata si evaluarea potentialului pietei straine, precum si a posibilitatilor firmei de patrundere pe piata avuta in vedere. Multe firme patrund pe pietele straine in mod etapizat, schimbandu-si strategia si tactica in functie de gradul de implicare pe piata. Din punctul de vedere al marketingului, o firma poate folosi diferite mijloace de patrundere pe o piata externa, care variaza de la neimplicare pana la o implicare totala a investitiilor. Desi exista o mare varietate de pareri privind stadiile implicarii in marketingul international, se pot deosebi totusi patru faze distincte: export, licentiere, societate mixta, proprietate totala.

Un exportator in Suedia trebuie sa analizeze doua aspecte principale strans legate, respectiv cum poate penetra piata suedeza si cum se poate mentine pe piata. Strategia privind aceste obiective trebuie construita inainte de efectuarea primelor exporturi, in scopul evitarii comiterii unor greseli costisitoare care pot intrerupe vanzarile sale pe aceasta piata. Exista mai multe optiuni deschise, fiecare presupunand o serie de consecinte particulare. Daca optiunea de a deschide o filiala in Suedia se exclude apriori, aceasta constituind o solutie costisitoare, exista , in principiu, doua alternative principale: vanzarea directa catre un importator sau vanzarea printr-un agent. Este imposibil a se face o recomandare privind alegerea optiunii privind cele doua alternative. Totul depinde de capaciatea exportatorului de investigare a pietei produsului vizat, ce profil vrea sa construiasca pe piata suedeza si cat control doreste sa obtina si sa aiba pe piata produsului respectiv. Succesul vanzarilor pe piata suedeza nu este legat numai de buna cooperare dintre exportator si importator sau agent; exportatorul trebuie sa participe activ la activitatatile de promovare si marketing, impreuna cu importatorul sau agentul de vanzari.

Exportul:

Modul cel mai simplu, mai normal, mai flexibil si scazut de angajare in marketingul international il constituie exportul. Exportatorul este o firma ce realizeaza produse pe teritoriul national si le vinde pe pietele straine. Nu exista investitii directe in retele de distributie sau servicii in tarile de destinatie.

Exportul presupune extinderea pietelor, impactul sau pozitiv caracterizandu-se prin:

- reducerea costurilor unitare in productia de masa, prin repartizarea cheltuielilor indirecte pe un numar mai mare de produse;

- cresterea volumului vanzarilor;

- prelungirea ciclului de viata al produselor pe alte piete unde se mentine cererea;

- imbunatatirea calitatii produselor, prin impactul concurential international si prin nivelurile de acceptare pe diferite piete.

1. GRUPUL DE TARI STUDIATE IN VEDEREA INTERNATIONALIZARII FIRMEI

1. LETONIA

1. Mediul demografic /natural

 Populatia 2,36 milioane (la sfarsitul anului

 Sistemul de guvernare: democratie parlamentara;

Numarul de ore de lucru pe saptamana

Nivelul general de pregatire profesionala al populatiei: un procent insemnat din forta de munca a absolvit cel putin gimnaziul sau o scoala cu profil vocational

Principalii indicatori economici

Resurse naturale: nu detine resurse deosebite in afara de lemn.

2. Nivelul de dezvoltare economica

Dupa castigarea independentei Letonia s-a orientat rapid spre econimia de piata prin aplicarea unor reforme economico-financiare care au condus la un ritm alert de crestere economica. Astfel in 2002 rata de crestere a PIB era de 6,2%, una dintre cele mari cresteri din Europa. In general mediul economic este printre cele mai bune din Europa de est, iar reglementarile comerciale, sistemul de impozitare , sistemul juridc se orienteaza incet- incet spre modelul Uniunii Europene. Pricipalele impedimente de care inca se lovesc investitorii straini sunt: birocratia guvernamentala si coruptia.

3. Mediul politic 

De la castigarea independentei in 1991 Letonia s-a inscris cu succes pe drumul economiei de piata, promovand valorile deomcratice. Statul leton a reusit cu succes aderarea la NATO si UE in urma reformelor legislative, structurale si economice inclusiv promovarea unor masuri anticoruptie .

4 Climatul investitional

Gradul de dechidere fata de investitiile internationale: Guvernul leton incurajeaza investitiile straine si conlucreaza cu firmele straine in vederea cresterii competitivitatii tarii pe plan extern. In concordanta cu prevederile OMC Letonia nu restrictioneaza activitatea investitorilor straini. Conform legii privind investitiile straine , firmele straine se bucura tratament egal cu cel al firmelor autohtone. Se aplica totusi restrictii investitorilor straini numai in anumite domenii si in anumite conditii. Firmele straine pot inchiria pamant sub forma de leasing pe o perioada de pana la 99 ani, in orice zona a tarii.

Investitiile straine directe : Investitiile straine directe sunt prezente in aproape toate ramurile economiei letone. La nivelul anului 2003 sectorul care a atras cele mai multe asemenea investitii era sectorul financiar, iar tara cu cel mai mare volum de investitii era Danemarca .Pentru desfasurarea unei serii de activitati in Letonia sunt necesare licente inainte de inceperea acestora. Acestea sunt eliberate de o seama de institutii de stat.

5. Regimul valutar :Conform legii privind investitiile straine, in Letonia investotirii straini pot converti liber valuta la ratele de schimb inregistrate pe piata valutara . pot apela la bancile comerciale din Letonia sau la casele de schimb valutar fara a intampina dificultati.

Infrastructura de transport si comunicatii

In Letonia nu exista autostrazi, iar majoritatea soselelor principale au fost putin inbunatatite(cam 11% din drumurile asfaltate necesita reparatii). Drumurile rurale principale sunt in general pavate . Astfel conditiile de transport urban sunt bune, iar cel de transport rural sunt satisfacatoare.

Comertul exterior

Surse: Biroul de Statistica al Letoniei, Banca Nationala a Letoniei

Structura comertului exterior

In relatiile comerciale ale Letoniei cu extreriorul domina Uniunea Europeana, cu 62%

la export si 52% la import.

Principalele piete de export ale Letoniei sunt: Germania, Marea Britanie, Suedia, Lituania si Estonia.

Principalele produse exportate

- Cherestea si produse lemnoase(37% din totalul exporturilor in 2003);

- Textile(14% din total);

- Otel(13% din total).

Principalele piete de import ale Letoniei sunt: Germania, Rusia, finlanda, Lituania si Suedia

Principalele produse importate:

- Bunuri de capital( 21% din totalul importurilor in 2000);

- Combustibili(21% din total);

- Produse chimice(11% din total).

Acorduri comerciale

Acorduri bilaterale de investitii cu 36 state pana in 2001 printre care se numara: Austria, Polonia, Belarus, Elvetia, olanda, Islanda, Italia, Coreea de Sud, Rep. Moldova, Taiwan, Turcia, SUA, Marea Britanie, Israel, Slovacia s.a.

Acorduri de liber schimb cu 26 state, intre care se gasesc toate tarile UE, EFTA, alte state precum: Cehia, Slovacia, polonia, Slovenia, Lituania si Estonia.

Acorduri privind Clauza Natiunii Celei mai Favorizate cu 21 de state intre care sunt: SUA, Canada, China, India, Australia, CSI, Ungaria.

2. POLONIA

1. Date demografice si economice generale:

Populatia: 38.230.100 locuitori

Limba oficiala: poloneza

Sistemul de guvernare: democratie parlamentara

Grad de alfabetizare

Moneda nationala: zlotul

Evolutia principalilor indicatori economici in ultimii 3 ani:

*paritatea puterii de cumparare     

** % din PIB

conform datelor FMI

2. Resurse naturale : Polonia detine substantiale rezerve minerale si beneficiaza de resurse agricole importante. Principalul zacamant al tarii este carbunele, Polonia fiind al cincilea detinator mondial de rezerve de carbuni. Pe langa acestea, Polonia detine depozite de cupru, sulf, zinc, plumb, argint, magneziu si sare. Exista si potentiale depozite de calcar, caolin, argila, potasiu si gaze naturale.

3. Regimul valutar

Prin legea schimbului valutar, in vigoare din octombrie 2002 , in Polonia au fost inlaturate restrictiile privind circulatia capitalurilor conformandu-se normelor OCDE si aliniindu-se prevederilor FMI privind asigurarea convertibilitatii depline pentru tranzactiile curente. Prioritate au agentii economici nerezidenti in spatiul Uniunii si cei din statele membre ale OCDE. In general, in spatiul polonez tranzactiile se deruleaza in moneda nationala- zlotul.

4.Nivelul de dezvoltare economica

Polonia a fost prima tara din Europa Centrala si de Est care a inceput procesul de tranzitie de la economia planificata la sistemul economiei de piata. Procesul de tranzitie a debutat intr-un climat economic extrem de dificil caracterizat printr-un nivel ridicat al inflatiei, o lipsa acuta de bunuri de consum si o productie extrem de concentrata. Totusi eforturile Poloniei de aliniere la standardele economiei de piata se observa prin scaderea progresiva a ratei inflatiei.Economia poloneza dispune de o capacitate mult mai mare de absorbtie a capitalului strain fata de nivelul actual al investitiilor straine. Astfel, se estimeaza ca in urmatorii ani, investitiile straine in Polonia vor continua sa creasca intr-un ritm la fel de rapid ca cel inregistrat in anul 2003.           

5. Comertul exterior

Structura exporturilor si importurilor Poloniei din ultimii ani reflecta dezvoltarea dinamica a comertului exterior al acestei tari. Fata de 1992, exporturile poloneze s-au dublat, insa sunt inca sub nivelul importurilor, care in aceeasi perioada de timp s-au triplat.

Evolutia comertului exterior polonez

 Note:
* Estimari

** date provenite de la Banca Nationala a Poloniei (Balanta de plati)

Exporturile au avut un rol deosebit de important, actionand ca o forta accelaratoare a cresterii economice. Deficitul comercial este o consecinta logica a redresarii economice. Datele oficiale, nu includ insa, comertul de frontiera cu tarile vecine, in special cu Germania. Se estimeaza ca, prin intermediul acestor practici, se realizeaza anual cateva miliarde USD.

 6. Investitiile straine directe

O trasatura importanta a investitiilor straine este reprezentata de faptul ca, firmele straine care si-au realizat deja o pozitie stabila pe piata poloneza, reinvestesc profitul obtinut in aceasta tara pentru a-si sprijini dezvoltarea operatiunilor locale.Importanta companiilor straine pentru economia poloneza rezida din faptul ca aceste companii, introducand tehnologii moderne si tehnici noi de management, sunt capabile sa obtina o eficienta operationala mult mai mare.

7. Situatia balantei de plati

Deficitul fiscal a fost in ultimii ani in jurul a 3% din PIB, iar in 2003 acesta ajuns la 4% datorita estimarii unei reduceri a incasarilor din impozite. Deficitul de cont curent al Poloniei a inregistrat o continua scadere incepand cu 1999 datorita scaderii semnificative a importurilor atingand 55 la jumatatea anului 2001. In ciuda politicii zlotului puternic, exporturile au crescut cu 25% in 2000, iar imporurile cu mai putin de 2 procente. Deficitul comercial a scazut de la 13, 1 milarde dolari in 2000 la 10,3 milarde in 2002. Pentru 2003 se preconizeaza o usoara crestere. Pentru economia poloneza este foarte importanta contributia investitiilor straine directe in acoperirea deficitului de cont curent, de aceea ele sunt incurajate pe termen lung.

8. Mediul politic

Polonia a intrat in UE, in urma incheierii negocierilor de aderare, iar in aprilie 2003 a semnarii Tratatului de Aderare, acceptat de polonezi prin referendum.

Partidele politice sustin investitiile straine , pe care le considera necesare pentru ca Polonia sa ajunga la standarul de viata vest-european.

Cadrul juridic bilateral in domeniul economic

-     Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Polonia privind relatiile comerciale si de plati, semnat la 18 decembrie 1990;

-     Protocolul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Polonia privind lichidarea creantelor si obligatiilor reciproce existente la 31 decembrie 1990, semnat la 18 decembrie 1990;

-     Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat in iunie 1994;

-     Acordul privind evitarea dublei impuneri, semnat in iunie 1994;

-     Conventia fito-sanitara semnata la 14 mai 1996;

Conventia de cooperare intre Camerele de Comert si Industrie nationale, semnata la 14 mai 1996;

-     Acordul de cooperare in domeniul stiintei si tehnologiei, semnat la Bucuresti la 14 mai 1996;

-     Conventia interguvernamentala privind protectia plantelor si carantina fitisanitara, semnata la Varsovia la 11 iunie 2001.

3. TURCIA

1. Date demografice:

Denumirea oficiala: Republica Turcia

Structura de stat : -Presedintele Republicii (Ahmet Necdet Sezer)

- Marea Adunare Nationala (parlament unicameral)

- Consiliu de Ministri condus de primul ministru

- 80 de provincii conduse de guvernatori.

Forma de guvernamant: Republica Parlamentara Democratica

Pozitia geografica: sud-estul Europei si sud-vestul Asiei, tara asezata pe 2

continente,avand ca vecini M.Neagra,Georgia,Armenia, Azerbaidjan,Iran, Irak, Siria, Grecia si Bulgaria

Suprafata: 774.815 kmp, din care 9.820 kmp reprezinta suprafata acoperita de ape

Populatia: 70.712.000 locuitori ( decembrie 2003)

- durata medie de viata: 68,7 ani

Limba oficiala: turca ( in activitatea de comert exterior se foloseste in principal engleza si, partial germana, franceza, rusa)

Capitala: Ankara ( 3,085 mil. locuitori)

Principalele orase: Istanbul, Izmir, Bursa, Adana, Antalya, Mersin,

Balikesir, Diyarbakir, Gaziantep, Hatay, Kocaeli,

Konya, Manisa, Samsun, Trabzon, Sanliurfa

Ziua nationala: 29 Octombrie - Ziua Republicii

Religia: musulmana - 98%, restul de 2% fiind ortodocsi, gregorieni, catolici, protestanti, evrei

2.Mediul economic

Date sintetice privind economia Turciei

*- miliarde USD - 

3. Comertul exterior al Turciei

In ultimii ani, volumul comertului exterior al Turciei a cunoscut urmatoarea evolutie:

- milioane USD -

2001 2002 2003 2004

(30.06.)

Export 34.373 36.059 47.253 28.589

Import 38.916 51.554 69.340 45.434

Total 73.289 87.613 116.593 74.023

Balanta                                 - 4.543 -15.495 - 22.087 -16.845

Conform datelor pe primele 6 luni ale anului 2004, Uniunea Europeana detine o pondere de 55,7% in exporturile Turciei si respectiv, 48,3% din importurile acestei tari ( 25 de tari).

Principalele 10 tari in exporturile turcesti, in 2004, sunt: Germania (14,3%), Marea Britanie (8,7%), SUA (7,9%), Italia (7,0%), Franta (6,2%), Spania (4,2%), Olanda (3,4%), Federatia Rusa (2,8%), Irak (2,8%), Israel (2,0%) si Emiratele Arabe Unite (2,0).

Turcia importa, in principal, din urmatoarele tari: Germania (13,3%), Federatia Rusa (8,4%), Italia (7,3%), Franta (6,9%), SUA (5,1%), R.P.Chineza (4,5%), Marea Britanie (4,5%), Elvetia (3,5%), Spania (3,4%), Coreea (2,6%) si Japonia (2,6%).

4. Regimul de Comert Exterior

 Cadrul juridic al relatiilor economice externe ale Turciei: Turcia este membra a Organizatiei Mondiale a Comertului din anul 1995. In calitate de membru al OMC, Turcia aplica un regim de comert exterior destul de liberal, conform drepturilor si obligatiilor asumate prin Acordul OMC.

5. Acorduri comerciale regionale

Turcia a preluat initiativa pentru infiintarea Zonei de Cooperare Economica in zona Marii Negre (CEMN), care ca obiectiv crearea, pana in anul 2010, a unei zone de liber schimb intre tarile din jurul Marii Negre (Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, Romania, Federatia Rusa si Ucraina).Pe langa activitatile ca tara membra a Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD), Turcia isi dezvolta relatiile sale cu tarile islamice sub tutele Organizatiei Conferintei Islamice, in cadrul careia detine secretariatul general. Pe langa dezvoltarea relatiilor politice si ecopnomice speciale cu tarile vecine, in prezent desfasoara o politica promotionala sustinuta in relatiile cu tarile din zona Marii Caspice (Azerbaidjan, Kyrgyzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Kazakhstan si Uzbekistan).

6.Regimul de import

Regimul de import este publicat anual si este expresia angajamentelor asumate prin acordurile internationale si, in primul rand, prin Acordul OMC.

Pe langa Acordul de Uniune Vamala cu Uniunea Europeana, Turcia are un numar de 15 acorduri de comert liber, si anume cu: tarile AELS, Israel, Ungaria, Romania, Lituania, Estonia, Republicile Ceha si Slovaca, Bulgaria, Letonia, Slovenia, Macedonia, Polonia, Croatia si Bosnia-Hertegovina ( de la 1 mai 2004, unele tari au devenit membre UE si se aplica automat regimul Uniunii Vamale), in timp ce cu alte tari (Egipt, Maroc, Insulele Feroe, Palestina, Tunisia, Siria) continua sa au inceput negocierile de liberalizare a comertului bilateral. Turcia intentioneaza sa demareze negocieri pentru acorduri de comert liber si cu Iordania, Africa de Sud si Mexic.

7. Regimul investitiilor straine

In Turcia, imbunatatirea cadrului legislativ privind investitiile straine, existent inca din anii'50 (Legea 6224) s-a concretizat in anul 2003, prin adoptarea Legii nr. 4875/05.05. Aceasta a aparut ca o necesitate, intrucat pana in anul 2002 au fost emise 'certificate de facilitati' pentru investitii in valoare de peste 45 miliarde dolari SUA, din care s-au finalizat investitii straine la nivelul de numai cca. 15 miliarde USD.

Prin noua lege se doreste crearea unui climat investitional atractiv, prin reducerea birocratiei si termenelor de avizare si aprobare alocat pentru diferite institutii guvernament. Legislatia turca privitoare la investitiile straine garanteaza tratamentul egal al investitorilor straini in raport cu cei autohtoni, transferul castigurilor de capital, a drepturilor si dividendelor, precum si repatrierea capitalului investit.

Investitiile directe straine provin, in principal din Olanda, Franta, SUA, Germania, Marea Britanie, Elvetia, Italia, Japonia si Belgia.

8. Relatiile bilaterale romano - turce

Cadrul juridic al relatiilor economice si comerciale bilaterale: Romania si Turcia au asigurat un cadru juridic modern de dezvoltare a relatiilor economico-comerciale bilaterale.

-Acordul de Comert Liber ;

-Acordul de Cooperare Economica, Industriala si Tehnica ;

-Acordul intre Guvernele Romaniei si Turciei pentru Promovarea si Garantarea reciproca a Investitiilor ;

-Acordul intre Romania si Turcia pentru Evitarea Dublei Impuneri cu privire la Impozitele pe Venit si Avere ;

-Memorandum de Intelegere si Cooperare intre Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie din Romania si Organizatia pentru Dezvoltarea Industriei Mici si Mijlocii din Republica Turcia .

4. LITUANIA

1. Mediul geografic/natural

Nume oficial: Republica Lituania

Capitala: Vilnius

Suprafata: 65,300 km²

25,200 sq mi

Populatia: 3,610,535(2003 estimativ)

Rata de crestere: -0.27 % (2003 estimativ)

Populatia preconizata in 2025: 3,519,436(2000 estimativ)

Populatia preconizata in 2050 : 3,213,808 (2001 estimativ)

Densitatea populatiei:  55 pers per km² (2001 estimativ)

143 pers per sq mi (2001 estimativ)

2. Mediul politic

Forma de guvernamant: Republica

Drept de vot: Vot universal de la 18 ani

Constitutie: Adoptata pe 6 nov 1995

3.Mediul economic

Produsul Intern Brut (PIB, in U.S.$): $10.6 mld. (2001)

PIB/loc. (U.S.$):

PIB defalcat pe sectoare economice

Agricultura , pescuit, forestier:

Industrie:

Procentul fortei de munca pe sectoare economice                         

Agricultura , pescuit, forestier   :

Industrie:

Servicii :

Rata somajului  :

Parteneri comerciali la export: Rusia, Germania, Belarus, Letonia, Ucraina, Olanda, Polonia

Parteneri comerciali la import: Rusia, Germania, Polonia, Italia, Danemarca, Finlanda

Buget national (U.S.$)

Total venituri: $2,864 milioane (2002)

Total cheltuieli : 3,259 milioane (2002)  

Sosele pavate din totalul drumurilor: 91 % (1999)

4. Nivelul de dezvoltare

Cu o populatie de 3.5 milioane persoane, Lituania este cea mai intinsa tara baltica; in plus, gratie asezarii sale strategice, ea reprezinta o potentiala sursa de castig pentru diferitii investitori, cum ar fi: produse de larg consum, calculatoare si echipamente de birou, tehnologii de generare a electricitatii, si nu in ultima instanta, tehnologiile de brichetare si refolosire a materialului lemnos.

Comertul exterior al tarii cu partenerii comerciali a insumat 12.9 miliarde USD, din care: exporturi in valoare de 5.4 miliarde USD si importuri in valoare de 7.5 miliarde USD.

5. Cresterea economica

Din punct de vedere strategic, Lituania dispune de nise atractive pentru investitori, prin largirea pietelor regionale, si deschiderea acestora spre exterior, mai ales catre Belarus, Rusia, si alte piete baltice. Deteriorarea relatiilor comerciale se datoreaza in special prabusirii Blocului Sovietic si reducerii cererii de produse din industria adiacenta a Lituaniei.

Exista totusi semne de revigorare in domeniul industriei usoare, in special in cazul textilelor, confectiilor si al industriei lemnului.

6. Politica industriala

Este considerata a avea un rol determinant in infaptuirea obiectivelor pe termen lung ale Pietei comune. Industria ocupa 40% din populatia activa a Comunitatii europene si contribuie intr-o proportie mai mare la formarea produsului intern brut(P.I.B.).

Evolutia structurilor economice in cadrul Comunitatii a urmarit realizarea a doua obiective: adaptarea intreprinderilor economice la dimensiunile pietei largite si asigurarea competitivitatii lor pe pietele mondiale.

Comert exterior	Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii
Total export in Lite FOB
Total Import in Lite FOB
Exporturi SUA in Lite
Importuri din SUA Cota SUA in total
Importuri (%)
Balanta de com. exterior
ISD (cumulative)
ISD din SUA(%)

Sursa: Institutul national de statistica al Lituaniei, anul 2004

7. Cadrul juridic

Schimburile comerciale si cooperarea economica se desfasoara in baza urmatoarelor documente juridice:

- Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Lituania cu privire la relatiile comercial-economice si colaborarea tehnico-stiintifica

Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Lituania in domeniul transportului rutier international

- Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Lituania privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor

- Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Lituania cu privire la infiintarea Comitetului interguvernamental romano-lituanian de colaborare comercial-economica

- Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Lituania privind evitarea dublei impuneri

- Acordul de comert liber dintre Romania si Republica Lituania

8. Schimburile comerciale si cooperarea economica

5. GERMANIA

1. Mediul demografic/natural

Populatie marime, crestere, densitate;

Locuitori:

Gradul de alfabetizare:

Clima: temperata si marina, rece, cu veri si ierni umede.

Suprafata km²

Resurse naturale minereu de fier, carbune, lemn, potasiu, sare, lignit, uraniu, pamant arabil, cupru, nichel, gaze naturale etc.

2. Mediul politic

Conform Raportului Anual al Programului pentru Dezvoltare al Natiunilor Unite dat publicitatii la New York, Germania este plasata pe locul 17 in ierarhia celor peste 190 de state ale lumii. Criteriile avute in vedere au fost, intre altele, venitul pe cap de locuitor, durata medie de viata, nivelul de cultura al populatiei si sanatatea.

Planul national de promovare a afacerilor:

masuri promotionale speciale pentru afaceri de marime medii;

asistenta financiara generala este acordata investitiilor in afaceri noi, largirea unor afaceri deja existente sau investitiilor pentru noi locuri de munca;

imprumuturile sunt in general pe termen lung si sunt caracterizate de un nivel foarte scazut al ratei lunare;

bancile ofera garantii pentru imprumuturi;

asistenta financiara federala este indreptata catre activitatile de cercetare si dezvoltare;

se acorda sprijin companiilor care investesc in regiunile defavorizate.

3. Mediul economic

Indicatori macroeconomici:

PIB: 2108 mld euro

Structura PIB: agricultura 1%, industrie 31%, servicii 68%

Rata inflatiei:

Rata somajului:

Balanta de plati este excedentara: 126 mld euro

Venitul lunar/ salariat: 2200 euro

In cadrul relatiilor bilaterale Romania ocupa locul 33 la import si 35 la export.

4.Accesul pe piata

Reglementari comerciale si ISD: nu exista legi in Germania care sa-i oblige pe furnizorii straini sa foloseasca un anumit canal de distributie. In cazul distributiei directe, producatorii livreaza bunurile consumatorului final, fara a folosi intermediari.

Metodele de vanzare indirecta sunt folosite mai ales pentru a vinde bunuri industriale in Republica Federala Germania datorita costului relativ mare de intrare pe piata. Furnizorii straini isi pot vinde bunurile prin intermediul comerciantilor independenti (importatori, angrosisti, vanzatori cu amanuntul) sau cu ajutorul agentilor de vanzari cum ar fi reprezentantele comerciale sau reprezentantele exclusive(dealeri independenti). De asemenea exista companii comerciale speciale care importa bunuri din strainatate pe care le vand producatorilor interni si distribuitorilor.

5. Sistemul juridic

Pe langa regulile impuse de UE, Germania are propria Lege a Alimentelor, un sistem complex de norme cuprinse in 230 de ordonante care vizeaza etichetatul, ambalajele, aditivii, normele sanitare s.a.

Legea comertului exterior:

Motivele ce stau la baza organizarii liberale a comertului exterior sunt:

constatarea ca dupa atingerea treptei superioare de dezvoltare economica, principiul comertului liber duce la cresterea bunastarii propriei tari si a bunastarii partenerului de afaceri;

interdependenta dintre comertul intern si extern;

dependenta de comertul exterior determina o pozitie de militare pentru dezvoltarea comertului mondial;

obiectivele politicii concurentiale ale Germaniei pot fi cu atat mai usor atinse cu cat mai deschise sunt pietele si pentru concurentii straini.

Ingradirile trebuie facute in masura in care faciliteze atingerea obiectivului propus si sunt posibile:

cand sunt necesare pentru indeplinirea obligatiilor rezultate din conventiile interstatale (ex: relatiile cu CEE, GATT, FMI);

pentru a preintampina sau combate urmari economice daunatoare (ex: o tara introduce interdictii de import sau practica o politica de protectionism excesiv-guvernul federal poate recurge la contramasuri);

daca siguranta si interesele Germaniei sunt puse in joc;

6. CROATIA

1. Mediul demografic/natural:

Localizare Sud-Estul Europei, invecinandu-se cu Marea Adriatica, intre Bosnia, Hertegovina si Slovenia.

Suprafata 89.810 km patrati

Capitala Zagreb

Independenta 25 Iunie 1991 (fata de Iugoslavia)

Ziua nationala Ziua Republicii/Ziua Suveranitatii, 30 Mai

Constitutie adoptata la 22 Decembrie 1990

Populatie 4.784.000
Nationalitati: Croata (78%); Sarba (12%); Bosniaca (1%); altele (9%) (1991)
Limbi vorbite: Croata, limbi ale minoritatilor entice

Populatie: marime: crestere – 0,31%, densitate – 0,8%;

Distributie urban – 65%, rural – 35%;

Clima si variatii climatice - mediteran continentala, o clima continentala cu veri foarte secetoase si ierni umede;

Retele de comunicatie telefonie fixa – 40% din populatie, telefonie mobila – 30% din populatie; statii radio – AM – 16, FM – 98, US - 5; televiziuni – 36; internet providers 9;

Resurse naturale: petrol, carbune, calciu, sare, etc;

2. Mediul politic

Sistemul de guvernare: Republica Croata este o democratie parlamentara, ca cele mai multe dintre tarile din Vestul si Centrul Europei. Dupa ce Constitutia sa a fost amendata in Noiembrie 2000, sistemul semi-prezidential a fost transformat intr-un sistem parlamentar pur. Unul dintre principalele puncte ale noului program de reforma economica in Republica Croatia il constituie liberalizarea mediului investitional. Recunoscand importanta investitiilor straine directe in cresterea competitivitatii si crearea de noi locuri de munca, guvernul croat a intreprins o serie de masuri pentru atragerea investitiilor in domeniile deschise acestora.

Totusi, nivelul cumulat al investitiilor straine in Croatia ramane relativ scazut in comparatie cu celelalte tari din Europa Centrala si de Est. Datorita stabilizarii si reconstruirii economiei, asigurarii unui climat investitional propice, in ultimul timp au aparut o serie de noi oportunitati pentru investitii: companii in curs de privatizare, investitii in zona verde.

3 .Politica investitionala

Croatia detine unul dintre cele mai liberale regimuri de investitii din centrul si estul Europei. Spre deosebire de celelalte tari ale Europei Centrale, Croatia nu are o lege a investitiilor straine. Actul care reglementeaza acest cadru este Legea societatilor comerciale (Monitorul Oficial nr. 56/90), prin care investitorilor straini li se aplica tratamentul national (au aceleasi drepturi si obligatii cu cei nationali). De asemenea, conform Constitutiei (Articolul 49) se garanteaza transferul si repatrierea libera a profiturilor si a capitalului investit. Nu pot fi diminuate prin lege sau orice alt act legal drepturile care deriva din investitia realizata. Legea proprietatii (Monitorul Oficial nr. 91/96) permite achizitionarea si detinerea de proprietati de catre straini (prin cerere inaintata Ministerului Afacerilor Externe), cu exceptia anumitor zone geografice de interes national.

Companiile straine pot investi in Croatia in baza unui contract intr-una din urmatoarele forme de societati: societati comerciale, banci sau companii de asigurare. Pot, de asemenea, cere dreptul de exploatare a resurselor naturale sau a altor bunuri de interes national, pot lua parte la tranzactiile B.O.T. (Build-Operate-Transfer) si B.O.O.T. (Build-Own-Operate-Transfer) sau pot infiinta o societate in sectorul artizanatului sau a micilor mestesugari.

Datorita apartenentei la Organizatia Mondiala a Comertului, climatul investitional a suferit o serie de modificari pozitive dupa cum urmeaza: realizarea transparentei si previzibilitatii regimului comercial, asigurarea securitatii investitiilor straine, reducerea taxelor vamale de import, ceea ce atrage dupa sine scaderea costurilor de productie si a preturilor pe piata interna, accelerarea incheierii de acorduri de comert liber.

In vederea ameliorarii climatului investitional, Croatia a semnat tratate, respectiv Acorduri de protejare a investitiilor cu urmatoarele tari:

Nota: * Acorduri neintrate in vigoare

4. Mediul economic

Cresterea economica: tara inregistreaza in momentul de fata o crestere medie a economiei cu reforme fiscale si structurale. PIB – 38,9 mld, PIB – 5.569$/loc la o inflatie 2,2%, crestere econ:- PIB creste cu 682.4$. Programul de stimulare a investitiilor a avut numeroase efecte pozitive asupra mai multor sectoare din economie printre care si pentru industria vopselelor.

Gradul de deschidere internationala ( export, import din GDP, ISD total si ponderea):

Schimb de marfuri:

exp/pib- 4,898.7 mil $, imp/pib- 10,713.5mil$

Exporturi totale: 4.898.699$ cu UE-cel mai mult, CEFTA, altele

Importuri totale: 10.713.472$ cu UE, CEFTA, altele

Parteneri de comert:

1.export:Italia-22,7%, Bosnia-Hertegovina-14,4%, Germania-12,5%, Slovenia-8,7%, Franta-3,2%,etc

2.import:Italia-17,3%, Germania-16,3%, Slovenia-7,7%, Rusia-6,7%, Austria- 6,6%,etc

Moneda: -rata inflatiei 2,2%,

-rata de schimb HRC/USD – 7.8687, HRC/EUR- 7.4668

5.Regimul valutar

Conform Legii privind regimul valutar, in Croatia, devizele pot fi schimbate liber pe piata, iar tranzactiile comerciale in valuta se desfasoara prin intermediul pietei valutare. Platile si tranzactiile pe credit cu partenerii straini se realizeaza prin banci autorizate (cu licenta pentru acest gen de tranzactii). Persoanele juridice straine pot detine conturi in valuta convertibila la banci autorizate, prin intermediul carora pot efectua in strainatate tranzactii si plati in valuta. Platile externe pot fi efectuate in moneda nationala sau straina.

Entitatile straine pot accepta incasari in moneda nationala in conturi deschise la banci din Croatia, acreditate sa desfasoare operatiuni bancare in strainatate . Incasarile in moneda nationala, realizate de persoanele juridice straine, pot fi transferate in strainatate, pot fi folosite pentru efectuarea de plati in Croatia, sau pot fi transferate in contul altor persoane juridice straine.

Introducerea devizelor straine si titlurilor de valoare emise in valuta in Croatia nu este restrictionata.

6. Balanta de plati:

Venit disponibil/ locuitori si modalitati de consum, cheltuiala

- PIB populatie- 4,4%

- PIB productie ind- 5,4%

- PIB someri- 22.5%

Total lucratori: 1.043.871 activi ce lucreaza la stat si restul la particulari si someri

Venit mediu de 500$

7. Mediul cultural

-nivel de educatie: 85% stiu sa scrie si sa citeasca,restul sunt analfabeti;

Se incearca adaptarea invatamintului la nevoile sociale. Programele universitare intilnesc standardele dorite. Se promoveaza intrare studentilor in micile inteprinderi in timpul studiilor pentru acumularea de experienta.

-rolul “middle class” – cei care lucreaza in agricultura, industrie, servicii reprezinta forta de munca

-religie, valori, limba: catolici 87,8%, restul ortodoxi, musulmani, limba croata 96%, 4% altele

8. Accesul pe piata

-standarde locale, practici si uzante:

produsul corespunde standardelor ISO 9001, ISNE 14001

-printre preferintele croatilor intanlim vopseaua lavabila

-protectia dreptului de proprietate intelectuala.

Drepturile de proprietate intelectuala: conform legii, drepturile de proprietate industriala se refera la patente (produs si proces), proiecte, marci comerciale, marci de servicii si denumiri de origine. Legea drepturilor de autor face distinctia intre drepturile morale si cele economice. Protectia copyright-ului este acordata pe toata durata vietii autorului plus o perioada de 50 de ani de la moartea acestuia. In schimb, lucrarile realizate de o persoana juridica beneficiaza de protectie 50 de ani de la data primei sale publicari sau de la data crearii. Incalcarile deliberate ale dreptului de copyright se pedepsesc conform Codului penal.

Croatia este membra a Organizatiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuala (WIPO) si parte semnatara a altor conventii.

9. Sistemul juridic:

Croatia detine unul dintre cele mai liberale regimuri de investitii din centrul si estul Europei. Spre deosebire de celelalte tari ale Europei Centrale, Croatia nu are o lege a investitiilor straine. Actul care reglementeaza acest cadru este Legea societatilor comerciale (Monitorul Oficial nr. 56/90), prin care investitorilor straini li se aplica tratamentul national (au aceleasi drepturi si obligatii cu cei nationali). De asemenea, conform Constitutiei (Articolul 49) se garanteaza transferul si repatrierea libera a profiturilor si a capitalului investit. Nu pot fi diminuate prin lege sau orice alt act legal drepturile care deriva din investitia realizata. Legea proprietatii (Monitorul Oficial nr. 91/96) permite achizitionarea si detinerea de proprietati de catre straini (prin cerere inaintata Ministerului Afacerilor Externe), cu exceptia anumitor zone geografice de interes national.

BULGARIA

1. Mediul demografic /natural

Populatie: 8.194.772 locuitori

Structura populatiei:

pe grupe de varsta: 0-14 ani - 16%; 15-64 ani - 68%; peste 65 ani - 16%;

 pe nationalitati: 85% bulgari, 9% turci si 6% alte nationalitati.

Distributie Populatie urbana:70%

Populatie rurala:30%

Transporturi Autostrazile si reteaua de transport feroviar, care fac legatura cu principalele orase europene, faciliteaza, in acelasi timp, si traficul dinspre Europa de Vest spre Orientul Mijlociu. Bulgaria dispune de 4 aeroporturi internationale si 6 porturi (3 fluviale si 3 maritime.

Resurse naturale: minereuri de cupru, mangan, zinc, plumb, bauxita, carbune, petrol, gaze naturale, paduri, ape curgatoare.

Suprafata:110.998 km² din care paduri 35%;

2. Mediul politic

Forma de guvernamant: republica parlamentara potrivit Constitutiei din 1991, cu parlament unicameral alcatuit din 240 membrii.

Puterea legislativa este exercitata de Adunarea Populara, cea executiva de Consiliul de Ministri,numit deAdunare.

3. Mediul cultural

Limba oficiala:bulgara; alfabet chirilic.

Ziua nationala: 3 Martie - Ziua eliberarii nationale

Religie: ortodoxa - 85%, musulmana - 13% si alte religii - 2%.

4. Mediul economic:

Bulgaria se afla intr-o etapa avansata de transformare spre o economie de piata competitiva. In vederea sprijinirii si accelerarii acestui proces, autoritatile bulgare si-au propus sa atinga un ritm inalt de dezvoltare economica, sa imbunatateasca nivelul de trai al populatiei si sa reduca inechitatile din punct de vedere social si regional. Toate masurile de politica economica intreprinse in scopul de a atinge aceste obiective vin, de asemenea, in sprijinul intrunirii conditiilor de aderare la Uniunea Europeana.

Ponderea in PIB: agricultura 15%

industrie 29%

servicii 56%

Forta de munca ocupata: - agricultura 26%

- industrie 31% , servicii 56%

Moneda nationala : Leva. 1 USD = 1,9029 leva, 7 iunie 2000

5. Accesul pe piata

Comertul exterior:

Bulgaria - importa combustibil, minerale, masini si echipamente, produse chimice si plastice.

- exporta: imbracaminte, incaltaminte, masini si echipamente

Dintre tarile membre UE, principalul partener comercial al Bulgariei a fost Germania, urmata de Italia, Grecia, Franta, Belgia si Marea Britanie.

Tarile central si est-europene reprezinta a doua piata importanta pentru produse bulgare, cu o valoare a schimburilor comerciale care insumeaza 26,8% din totalul comertului exterior al Bulgariei. Din cadrul tarilor central si est-europene, cei mai importanti parteneri comerciali sunt fostele membre ale Uniunii Sovietice (actuale membre CSI) care cumuleaza 17,5% din totalul schimburilor comerciale, urmate de tarile CEFTA (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania si Slovenia) – 5,5% din total comert.

6. Acorduri comerciale regionale

In martie 1993, Bulgaria a semnat un Acord European de asociere cu Uniunea Europeana, care prevede ca taxele vamale si celelalte restrictii tarifare in comertul bilateral cu produse industriale dintre Bulgaria si tarile membre ale Uniunii Europene vor fi reduse pana la eliminarea lor totala.

La inceputul anului 2000 au fost demarate negocierile privind aderarea Bulgariei la UE, ca urmare a stabilirii de catre guvernul Bulgariei a unei agende ambitioase in ceea ce priveste continuarea reformei economice pana in anul 2006. Guvernul bulgar isi indreapta eforturile in promovarea dezvoltarii pietei particulare, luand masuri in sensul eliminarii regimului de licentiere si eliminand multiplele aprobari pe care intreprinzatorul particular trebuie sa le obtina, considerandu-le depasite sau prea complicate. Totusi, in cadrul reformei legislative, reglementarile care sunt in vigoare si care se supun normelor legislative europene vor fi mentinute.

Bulgaria a devenit membru al Acordului Central-European de Comert Liber (CEFTA) in iulie 1998; componenta comerciala a acestui acord a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1999. In concordanta cu prevederile acestui acord, Bulgaria a demarat un proces de liberalizare a comertului cu produse industriale si agricole in relatia cu tarile membre CEFTA (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania si Slovenia.

In domeniul schimburilor comerciale

Schimburile comerciale ale Romaniei cu Bulgaria se deruleaza in baza “Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea economica si comerciala pe perioada 1991-1995” semnat la Bucuresti, la 26 noiembrie 1990.

De mentionat ca, la 24 septembrie 1991, a fost semnat la Sofia “Protocolul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgaria privind schimburile de marfuri cu decontarea in cliring pe perioada 1991-1994”, document care nu a fost pus in practica datorita negasirii de solutii de finantare a creditului tehnic si interesului scazut al operatorilor economici din cele doua tari in comercializarea marfurilor prevazute in listele indicative convenite.

Bariere tarifare

Bulgaria ofera o piata deschisa, aplicand un regim comercial liberal conform cu prevederile GATT/OMC prin care numai un numar limitat de produse intra sub incidenta controlului statului.Adoptarea noii legi vamale si actualizarea Tarifului Vamal de Import al Bulgariei fac parte din Strategia Nationala de aderare la Uniunea Europeana.

Ca membra cu drepturi depline a Organizatiei Mondiale a Comertului, Bulgaria garanteaza stabilitatea sistemului de taxe vamale de import.

7. Investitii straine

Constitutia bulgara si legea investitiilor straine garanteaza tratamentul egal al investitorilor straini cu cei autohtoni. Investitorii straini sunt autorizati sa desfasoare activitati economice in toate domeniile, cu exceptia celor prevazute de lege. Acordul autoritatilor este necesar in cazul investitiilor in activitati bancare, de asigurari, in sectorul productiei de armament si munitie sau in cazul cumpararii de cladiri in anumite regiuni.

Legislatia bulgara prevede ca infiintarea unei societati cu capital strain, considerata investitie straina, se face conform Codului Comercial. Nu exista limitari ale cotei de participare a partenerilor straini in cadrul societatilor mixte.

Volumul cel mai mare de investitii straine s-a inregistrat in industrie (peste 53% din volumul total), comert (20%) si sectorul financiar-bancar (11%).

8. SUEDIA

1. Mediul demografic /natural

Asezare : Suedia este un stat in Europa de Nord, situat in partea estica a peninsulei Scandinave, la tarmurile Marii Baltice (Golful Botnic). Cuprinde si numeroase insule din Marea Baltica (Gotland, Oland s.a.).

Populatia: 8.986.400 mil. loc.

Populatia urbana: circa 85%

Natalitatea

Mortalitatea

Speranta de viata este mare: - aproximativ 76 de ani pentru barbati

- aproximativ 82 ani pentru femei

Suprafata: 449.964 km²

PIB total: $142,2 miliarde

Moneda: coroana suedeza (SEK)

Sistem politic: monarhie constitutionala

Clima: Clima este mai aspra in regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter continental, si mai blanda in partea sudica, unde influenta marina este puternica, iar precipitatiile depasesc 500 mm/an (temperat-maritima).

Resurse naturale: - Suedia este bogata in paduri de conifere, in minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, zinc, wolfram, uraniu si alte minereuri, dar nu are zacaminte de petrol si carbune, dispune insa de energie hidroelectricaa. Cele mai importante rezerve de fier se afla in nordul indepartat si sunt indeosebi exportate.

2. Politica externa

  Sfarsitul razboiului rece si al divizarii Europei a condus la schimbari in politica externa si de securitate a Suediei. Urmare referendumului din noiembrie 1994, Suedia a devenit membru deplin al Uniunii Europene, incepand cu 1 ianuarie 1995; participand la procesele decizionale din cadrul UE, Suedia isi execita efectiv influenta sa, contribuind astfel la procesul de dezvoltare a integrarii europene.

Suedia joaca un rol important in directia asigurarii democratiei si a noilor structuri de securitate pe intreg continentul european fiind deosebit de activa in cadrul Organizatiei pentru Securitate si Cooperare Europeana (OSCE) si in Consiliul Europei, avand, de asemenea, statut de observator in cadrul Uniunii Europei Occidentale - UEO. In plus, Suedia participa activ la Parteneriatul pentru Pace (PP) oferind trupe de mentinere a pacii in fosta Yugoslavie; ea este implicata in promovarea cooperarii regionale, fiind membra a Consiliului Statelor Baltice si a Consiliului Barentz Euro-Arctic. Politica sa de neparticipare la aliante militare a ramas neschimbata.

3. Politica economica

  Suedia este carcterizata printr-o distributie relativ echilibrata a veniturilor si averilor combinand principiile economiei de piata cu asigurarea unor servicii extensive de asistenta sociala. Recesiunea economica din perioada ’91-’93, cand somajul a atins un nivel fara precedent, a condus la cresterea datoriei guvernamentale si la un deficit deosebit de ridicat al bugetului finantelor publice. Masurile luate in scopul remedierii situatiei create au afectat in special guvernele locale, impunandu-se reducerea numarului functionarilor publici si a consumului guvernamental. Evolutiile recente ale politicii economice tintesc cresterea eficientei prin introducerea sectorului public in competitie cu cel privat. Activitati precum protectia si ingrijirea copilului, a batranilor si educatia sunt deschise in prezent initiativei private. O noua lege a concurentei a fost recent adoptata. Un important numar de reglementari privind productia de bunuri si servicii au fost abolite sau modificate; in principal acestea vizeaza sectoarele de constructii, agricultura, taximetria si aviatia civila.

Impozitul pe profit a ramas progresiv si se ridica in prezent la maximum 55% comparativ cu 72% cat a fost in trecut. Taxa generala pe valoarea adaugata -TVA este de 25%, dar o serie de produse si servicii precum alimentele, transportul intern si o serie de activitati turistice, sunt taxate cu 12%. Medicamentele sunt scutite de la plata TVA.

4. Industria suedeza

  Suedia este astazi o tara industriala avansata, cu un nivel de trai ridicat, cu servicii de asistenta sociala la un inalt standard, cu un sistem de distributie modern, cu excelente sisteme de comunicare interna si externa, precum si cu forta de munca deosebit de bine pregatita.

Concentrarea activitatii industriale in mana unui numar redus de companii foarte mari, cu reprezentare multinationala, a constituit un factor favorizant al activitatii de cercetare-dezvoltare. Suedia este liderul economic regional din zona scandinava si a Marii Baltice.

5. Comertul exterior

Economia Suediei poate fi caracterizata ca fiind de dimensiuni mici si deosebit de deschisa. Ea este puternic dependenta de schimburile internationale, comertul exterior contribuind in ultimii ani cu circa 35-40% la realizarea PIB. Marile grupuri industriale suedeze sunt puternic internationalizate avand o mare parte din capacitatile lor de productie in strainatate, in special in tarile membre ale UE.

In ciuda numarului mic de locuitori, contributia Suediei la comertul international este destul de mare. Cu numai 0,2% din populatia totala a globului, aceasta tara acopera 2% din cometul mondial.

Principalii parteneri comerciali sunt tarile industrializate din UE. Principalele piete de desfacere ale marfurilor suedeze sunt in prezent in Asia, in special Japonia, China, Coreea de Sud, Malaezia si Singapore. Exporturile suedeze in Asia reprezinta 12% din total, fiind principala zona de export a Suediei din afara Europei.

Comertul cu tarile in curs de dezvoltare acopera numai 10% din total, dar acestea reprezinta o zona de interes deosebit pentru companiile suedeze care participa la realizarea in aceste tari a unor lucrari de infrastructura, in special in domeniile energetic, telecumunicatii si constructii civile.

Schimburile comerciale au crescut semnificativ si cu tarile din centrul si sud-estul Europei, inclusiv statele baltice, acestea reprezentand circa 4% din totalul comertului exterior suedez.

Exporta: nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere si chimice, hartie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare. Importa: combustibili, masini si utilaje industriale, fructe, legume,produse chimice.

6. Politica comerciala suedeza

Potrivit datelor statistice, in 2001 exportul total al Suediei s-a cifrat la 780,2 miliarde Coroane Suedeze (SEK) in timp ce importul a fost de 648,6 miliarde SEK, inregistrandu-se o balanta comerciala excedentara.

7. Climatul de afaceri suedez

Preferintele consumatorilor difera semnificativ pe categorii de varsta si origine etnica. Optiunea pentru produse de calitate este relativ generalizata, tineretul si populatia urbanana fiind insa mai pretentiosi. Din circa 4 milioane de angajati, femeile reprezinta 48%. Egalitatea intre femei si barbati este un principiu important, valabil si in sfera afacerilor. Familiile sunt in general mici cu 1-2 copii.

8. Acorduri bilaterale Suedia – Romania

Schimburile comerciale ale Romaniei cu Suedia se deruleaza, in principal, in cadrul Acordului european de asociere intre Romania, pe de o parte si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la 01.02.1993 si intrat in vigoare la 01.02.1995.

Alte acorduri cu caracter economic pe baza carora se deruleaza schimburile bilaterale sunt:

- Acord privind colaborarea economica, industriala si tehnica intre Guvernul R.S.Romania si Guvernul Suediei, semnat la 09.04.1968 si intrat in vigoare la 12.07.1968, cu valabilitate nedeterminata;

- Acord comercial pe termen lung intre Guvernul R.S.Romania si Guvernul Suediei, semnat la 08.11.1980 si intrat in vigoare la 01.01.1981, valabil pana la 31.12.1985, cu prelungire automata pentru perioade de un an;

- Conventie privind evitarea dublei impuneri pe venituri si avere, semnata la 22.12.1976, intrata in vigoare la 08.12.1978.

- Un acord privind garantarea si protejarea reciproca a investitiilor este negociat si parafat urmand a fi semnat in viitorul apropiat.

9.GRECIA

1.Date demografice si economice generale:

Nume oficial : Republica Elena

Situarea : in S Europei, in Peninsula Balcanica si o parte din insulele adiacente

Vecini : Albania, Macedonia, Bulgaria, Turcia, M.Egee, M.Mediterana, M.Ionica

Suprafata: 131 957 km

Populatia 10 601 000 loc.

Limba oficiala greaca

Sarbatoarea nationala : 25 martie (aniversarea proclamarii independentei–1821)

Moneda nationala 1 Drahme = 100 Leptae ( din 2001 - Euro )

PIB : 149 000 mil

Religii: Ortodocsi Greci 98%, Musulmani 1,3%, altele 0,7%

Resurse naturale: bauxita, lignit, magneziu, petrol, marmura, potential hidroenergetic

Statul: Republica parlamentara, conform Constitutiei intrate in vigoare la 11.06.1975, amendate ultima data in martie 1986. Regiunea Muntelui Athos are statut autonom.

2.Mediul Politic

Grecia este o republica parlamentara bazata pe separarea si echilibrarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Constitutia este cea mai inalta lege a Republicii Elene.

3.Sistemul juridic

Justitia este administrata de curti (instante), care constau in judecatori ordinari care se bucura de independenta personala si functionala. Exista o Curte Suprema, Curti de Apel si Curti de Prima Instanta. Un Tribunal Special Suprem se ocupa cu concilierea conflictelor dintre curti si autoritatile administrative sau dintre Consiliul de Stat (cea mai inalta instanta) si curtile administrative regulare; intre curtiel penale si civile; intre Consiliul de Control si restul curtilor.

4.Mediul economic

Cea mai saraca dintre tarile Uniunii Europene, avand insa un PIB/loc mai ridicat decat orice tara din regiune, Grecia dispune de resurse miniere relativ variate: lignit, bauxita, magneziu, apoi minerale de fier, nichel, petrol, marmura, cu prod. modeste in general, cu exceptia lignitului, bauxitei, marmurei. Industria, sustinut dezvoltata in ultimele decenii, contribuie cu peste ¼ la formarea PIB, antreneaza 1/5 din populatia activa; produce, intre altele, alumina, aluminiu, feroaliaje, nave maritime, ingrasaminte chimice, ciment, textile, ulei de masline, tigarete, bauturi. Principalele centre industriale sunt Atena si orasele din jur (Pireu, Aspropirgos, Elefsis etc.), apoi Salonic,Volos si Patras.

Agricultura este dominata de sectorul vegetal.Se cultiva cereale, bumbac, tutun, sfecla de zahar. Culturi specifice sunt maslinul, cu o larga raspandire teritoriala, vita de vie, citricele. Zootehnia este axata pe cresterea ovinelor si caprinelor. Este inca bine dezvoltata apicultura, iar pescuitul se afla in crestere. Agricultura moderna este evidenta in special in marile campii din N tarii. Grecia dispune de o puternica flota maritima, care, alaturi de turism, contribuie la acoperirea partiala a deficitului balantei comerciale.

Comert exterior: prod. industriale, prod. agro-alimentare, prod. petroliere, materii prime si semifabricate si import: bunuri de capital, bunuri de larg consum, combustibili, lubrifianti, materii prime.

Principalii parteneri la export: Germania, Franta, Italia, Japonia si la import: Germania, Italia, SUA, Franta, Marea Britanie, Olanda, Elvetia.

Indicatori macroeconomici:

PIB ( mld E ) 123,4 132,7 141,8 152 163,1

PIB la preturi curente

(mld E ) 121,5 130,5 139,6 149,5 160,2

Ritm crestere ec. ( %PIB ) 3,6 4,1 4,1 3,5-4 4 4

Rata somaj ( % ) 11,9 11,4 10,5 10,5 9,8 9

Deficit bugetar ( %PIB ) -1,8 -0,8 +0,1 +0,8 +1,0 +1,2

Rata inflatiei ( % ) 2,7 3,2 3,4 3,4 3 2,8-3

Datoria publica ( %PIB ) 104,6 102,1 102,6 99,3 94,4 90

6.Comert exterior

- exporturi FOB ( mldE ) 9,9 12,3 13 13,9 14,9 15,8

- importuri CIF ( mldE ) 30,9 31,9 34,5 36,8 40,1 43,6

Investitii ( mldE ) 27,6 30,0 33,4 37,8 41,6

Rezerve valutare ( mld$ ) 17,7 13,1

La export predomina urmatoarele grupe de produse : animale vii , produse minerale ( ex.benzine si diesel ) , produse chimice ( ex. ingrasaminte ) , materiale plastice ( inclusiv fire si fibre sintetice ) , material lemnos ( ex. cherestea ) , metale comune ( laminate otel si aluminiu primar ) ,masini si ehipamente electrice ( ex. din industria cailor ferate , transformatoare de putere , piese de schimb diferite ).

La import predomina : produse vegetale ( ex. bumbac , citrice ) , bauturi si tutun ,

produse minerale ( ex. uleiuri minerale ) , produse chimice ( eg. ambalaje si mobilier din plastic ) ,metale comune si produse conexe ( ex. profile speciale din aluminiu pentru constructii ) , masini ,aparate si echipamente electrice ( ex. aparate albe , calculatoare , echipamnte de telecomunicatii ) .

10.CEHIA

1. Mediul demografic/natural

Locatie: Europa Centrala, la S-E de Germania

Suprafata: total: 78,866sq km

pamant: 77,276 sq km

apa: 1,590 sq km

Granite:total: 2,290.2 km

tari de granita: Austria 466.3 km, Germania 810.3 km, Polonia 761.8 km, Slovacia 251.8 km

Climat: temperat; veri racoroase; ierni reci, umde

Resurse naturale: antracit, carbune, caolin, argila, grafit, cherestea

Probleme curente legate de mediu: poluarea aerului si a apei in zonele de nord-vest a Boemiei si in nordul Moraviei, in jurul Ostrovei, prezinta riscuri de imbolnavire; ploile acide devastand padurile.eforturile de a adduce industria la standardele UE ar trebui sa diminueze poluarea domestica.

Populatia: 10,235,455 (Iulie 2006 est.)

Structura pe ani: 0-14 ani: 14.4% (barbati 755,098/femei 714,703)15-64 ani: 71.2% (barbati 3,656,021/femei 3,629,036) 65 ani si peste: 14.5% (barbati 576,264/femei 904,333) (2006 est.)

Varsta medie: total: 39.3 ani

barbati: 37.5 ani

femei: 41.1 ani (2006 est.)

Grupuri entice : cehi 90.4%, moraviani 3.7%, slovaci 1.9%, altii 4% (2001 census)

Religii: Romano-Catolic 26.8%, Protestant 2.1%, altele 3.3%, nespecificat 8.8%, neafiliat 59% (2001 census)

Limba: ceha

Tipul de guvernare: democratie parlamentara

Independenta: 1 Ianuarie 1993

Constitutia: ratificata pe 16 Decembrie 1992

Situatia de ansamblu: Republica Ceha este una dintre cele mai stabile si mai prospere dintre statele post-comuniste ale Europei Centrale si de Est. Dezvoltarea ei, intre anii 2000 – 2005 a fost posibila datorita exporturilor spre UE, in mod special cu Germania, si datorita recuperarii datoriilor si investitiilor externe si interne.

GDP (Paritatea puterii de cumparare: $204.4 billion (2005 est.)

GDP (rata oficiala de schimb): $109.4 billion (2005 est.)

GDP – rata reala de crestere: 6.1% (2005 est.)

GDP – pe locuitor): $20,000 (2005 est.)

GDP – pe sectoare: agricultura: 3.4% industrie: 39.3% servicii: 57.3% (2004 est.)

Forta de munca–pe sectoare: agricultura: 4% industrie: 38% servicii: 58% (2002 est.)

Rata somajului: 8.9% (2005 est.)

Venit : minim 10%: 4.3%; maxim 10%: 22.4% (1996)

Rata inflatiei: 1.9% (2005 est.)

Produse agricole: grau, cartofi, sfecla de zahar, hamei, fructe; porci, pasari de curte

Industrii: metalurgica, masini si echipamente, vehicule cu motor, sticla, armament

Rata cresterii productiei industriale: 6.3% (2005 est.)

Export: $78.37 billion f.o.b. (2005 est.)

Marfuri exportate: echipament de instalatii mecanice si transport 52%, chimicale 5%,                materii prime si carburant 9% (2003)

Parteneri de export: Germania 33.5%, Slovacia 8.7%, Austria 5.5%, Polonia 5.5%, Franta 5.3%, UK 4.6%, Italia 4.3% (2005)

Import: $76.59 billion f.o.b. (2005 est.)

Marfuri importate: echipament de instalatii mecanice si transport 46%, materii prime si carburant 15%, chimicale 10% (2003)

Parteneri de import: Germania 30%, Rusia 5.7%, Slovacia 5.4%, China 5.1%, Polonia 5%, Italia 4.8%, Franta 4.5%, Olanda 4% (2005)

2. Selectia pietelor internationale

1.GRECIA

Statul Republica parlamentara, conform Constitutiei intrate in vigoare la 11.06.1975, amendate ultima data in martie 1986. Regiunea Muntelui Athos are statut autonom. Puterea legislativa este exercitata de un Parlament unicameral, Parlamentul grec. Puterea executiva este exercitata de un Cabinet condus de un prim-ministru. Consiliul Republicii (fostii presedinti democrati, primul ministru, liderul opozitiei si prim-ministrii guvernelor) este condus de catre presedintele tarii si se intruneste atunci cand partidul majoritar se afla in imposibilitatea de a forma guvernul ; autorizeaza presedintele sa numeasca un prim-ministru care este sau nu membru al Parlamentului sau sa dizolve Parlamentul. Seful statului: presedintele (ales de Parlament pt. cel mult 2 mandate de 5 ani). Principalele partide reprezentate in Parlament in urla alegerilor legislative din 09.04.2000: Miscarea Socialista Panelena (PASOK), Partidul Noua Democratie, Partidul Comunist din Grecia, Coalitia Stangii si Progresului.

Sistem Politic

Grecia este o republica parlamentara bazata pe separarea si echilibrarea puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Constitutia este cea mai inalta lege a Republicii Elene.

Sistemul Judiciar

Justitia este administrata de curti (instante), care constau in judecatori ordinari care se bucura de independenta personala si functionala. Exista o Curte Suprema, Curti de Apel si Curti de Prima Instanta. Un Tribunal Special Suprem se ocupa cu concilierea conflictelor dintre curti si autoritatile administrative sau dintre Consiliul de Stat (cea mai inalta instanta) si curtile administrative regulare; intre curtiel penale si civile; intre Consiliul de Control si restul curtilor.

Economia
            Cea mai saraca dintre tarile Uniunii Europene, avand insa un PIB/loc. mai ridicat decat orice tara din regiune, Grecia dispune de resurse miniere relativ variate: lignit, bauxita, magneziu, apoi minerale de fier, nichel, petrol, marmura, cu prod. modeste in general, cu exceptia lignitului, bauxitei, marmurei. Industria, sustinut dezvoltata in ultimele decenii, contribuie cu peste ¼ la formarea PIB, antreneaza 1/5 din populatia activa; produce, intre altele, alumina, aluminiu, feroaliaje, nave maritime, ingrasaminte chimice, ciment, textile, ulei de masline, tigarete, bauturi. Principalele centre industriale sunt Atena si orasele din jur (Pireu, Aspropirgos, Elefsis etc.), apoi Salonic,Volos si Patras.

Agricultura este dominata de sectorul vegetal.Se cultiva cereale, bumbac, tutun, sfecla de zahar. Culturi specifice sunt maslinul, cu o larga raspandire teritoriala, vita de vie, citricele. Zootehnia este axata pe cresterea ovinelor si caprinelor. Este inca bine dezvoltata apicultura, iar pescuitul se afla in crestere.

Agricultura moderna este evidenta in special in marile campii din N tarii. Grecia dispune de o puternica flota maritima, care, alaturi de turism, contribuie la acoperirea partiala a deficitului balantei comerciale. Principala problema economica a Greciei o reprezinta persistenta dificultatilor sectorului de stat, in pofida aplicarii unor masuri nepopulare, de austeritate; acestea au avut ca efect pozitiv reducerea, ptr. prima oara dupa 1973, a inflatiei sub 10% anual in 1995. Datoria publica ramane considerabila, ca si datoria externa, de altfel, care se apropie de 42 md $. Sub raport economic, Grecia beneficiaza de un insemnat ajutor din partea UE si de destramarea economiilor centralizate din centrul si E Europei, marindu-si prezenta comerciala si financiara pe pietele Romaniei, Bulgariei si in spatiul ex-iugoslav. Comert exterior: prod. industriale, prod. agro-alimentare, prod. petroliere, materii prime si semifabricate si import: bunuri de capitasl, bunuri de larg consum, combustibili, lubrifianti, materii prime. Principalii parteneri la export: Germania, Franta, Italia, Japonia si la import: Germania, Italia, SUA, Franta, Marea Britanie, Olanda, Elvetia.

La export predomina urmatoarele grupe de produse : animale vii , produse minerale ( ex.

benzine si diesel ) , produse chimice ( ex. ingrasaminte ) , materiale plastice ( inclusiv fire si fibre

sintetice ) , material lemnos ( ex. cherestea ) , metale comune ( laminate otel si aluminiu primar ) ,

masini si ehipamente electrice ( ex. din industria cailor ferate , transformatoare de putere , piese

de schimb diferite ) ;

La import predomina : produse vegetale ( ex. bumbac , citrice ) , bauturi si tutun ,

produse minerale ( ex. uleiuri minerale ) , produse chimice ( eg. ambalaje si mobilier din plastic ) ,metale comune si produse conexe ( ex. profile speciale din aluminiu pentru constructii ) , masini ,

aparate si echipamente electrice ( ex. aparate albe , calculatoare , echipamnte de telecomunicatii).

Evolutia pozitiva a relatiilor Romano-Elene

Schimburile comerciale bilaterale se deruleaza in cadrul Acordului european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si, Uniunea Europeana, pe de alta parte, intrat in vigoare la 1 februarie 1995 si sunt sustinute si de :

-Acordul pentru promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, ratificat la 22.10.1997 ( legea nr. 166 ) si intrat in vigoare la 11.06.1998;

-Conventia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere, ratificata la 12.03.1992 ( legea nr. 25 ) si intrata in vigoare la 07.04.1995.

Evolutia schimburilor de marfuri ( din 2004 exprimarea situatiei se face in euro ):

mil$/euro

Structura schimburilor comerciale in 2005

La export: ponderea cea mai insemnata la export a avut-o grupa produselor minerale care a reprezentat36,8% din totalul exportului in Grecia. Alte grupe de produse cu pondere mare la export au fost metalele comune si articolele din metale comune cu 20,7%, masini, aparate si echipamente electrice cu 8,4%, animale vii si produse ale regnului animal 8,8%, lemn - cherestea 6,6% si produse textile 5,8%. Aceste grupe reprezinta 82,3% din total.

La import: se remarca o distribuire mai echilibrata pe grupe a importurilor din Grecia: 23,7% produse metalice - profile din aluminiu si conexe, 12,9% masini, aparate si echipamente electrice, 9,6 % produse ale industriei chimice, 11,8 % produse din mase plastice, 10,0% materii textile - bumbac, articole de imbracaminte, 12,9% produse minerale - uleiuri, produse ale regnului vegetal - fructe 6,3%, produse alimentare, bauturi, tutun 4,2%. Cele 8 grupe reprezinta 93,6 % din importurile totale din Grecia .

In primele 8 luni ale anului 2006 volumul schimburilor comerciale a atins un nivel de 626,07 milioane de Euro cu o crestere de 19,97 % fata de aceeasi perioada a anului 2005 din care export 327,35 mil. Euro cu o crestere de 8,79 % fata de aceeasi perioada a anului trecut si o pondere de 1,94 % in totalul exporturilor romanestiiar import 298,72. Euro cu o crestere de 35,22 %.

Evolutia pozitiva a schimburilor , diversificarea acestora, cresterea constanta a investitiilor elene in Romania, intalnirile intre persoanele de decizie in domeniul economic demonstreaza ca, pentru Romania, Grecia este un partener important in Sud- Estul Europei si unul dintre cei mai apropiati parteneri din cadrul Uniunii Europene, al carei membru deplin va fi, incepand cu 1 ianuarie 2007, si Romania.

2. POLONIA

Date demografice si economice generale:

Populatia 38.230.100 locuitori

Limba oficiala poloneza

Sistemul de guvernare: democratie parlamentara

Grad de alfabetizare

Moneda nationala zlotul

Resurse naturale: Polonia detine substantiale rezerve minerale si beneficiaza de resurse agricole importante. Principalul zacamant al tarii este carbunele, Polonia fiind al cincilea detinator mondial de rezerve de carbuni. Pe langa acestea, Polonia detine depozite de cupru, sulf, zinc, plumb, argint, magneziu si sare. Exista si potentiale depozite de calcar, caolin, argila, potasiu si gaze naturale.

Gradul de deschidere internationala

Accesul investitorilor straini pe piata poloneza este in prezent liber, iar consumatorii reactioneaza pozitiv fata de produsele straine.

Legislatia poloneza in domeniu a cunoscut transformari in contextul aderarii la structurile UE si prin participarea la OCDE. Aceasta prevede protectia drepturilor de proprietate si de investitie, sprijina initiativa privata in aproape toate sectoarele economiei si permite repatrierea capitalurilor. In general, investitorii straini beneficiaza de tratament nediscriminatoriu fata de cei nationali.

Companiile cu participare de capital strain platesc aceleasi taxe ca si toate celelalte entitati economice. Pe de alta parte, companiile mixte beneficiaza de avantajul reducerii taxelor, oferit tuturor investitorilor care intentioneaza sa desfasoare activitati in Zonele Economice Speciale.

Regimul valutar

Prin legea schimbului valutar, in vigoare din octombrie 2002 , in Polonia au fost inlaturate restrictiile privind circulatia capitalurilor conformandu-se normelor OCDE si aliniindu-se prevederilor FMI privind asigurarea convertibilitatii depline pentru tranzactiile curente. Prioritate au agentii economici nerezidenti in spatiul Uniunii si cei din statele membre ale OCDE. In general, in spatiul polonez tranzactiile se deruleaza in moneda nationala- zlotul.

Interventionismul guvernamental in afaceri

Guvernul polonez duce o politica de sustinere a exporturilor prin acordarea de credite garantate  de KUKE, o  companie de asigurari in proprietatea statului. De aceste credite pot beneficia toate firme inmatriculate in Polonia , inclusiv cele straine sau cu participare de capital strain. 

Pe piata se manifesta competitia interfirme si nu intre firme din sectorul privat si cele din sectorul de stat.  De asemenea, Oficiul Concurentei si Oficiul pentru Protectia Consumatorului sunt responsabile de supravegherea conditiilor pietei in vederea depistarii si combaterii practicilor anticoncurentiale.

Acorduri bilaterale de comert

Acorduri multilaterale si organizatii internationale

- Polonia este membra a GATT de 25 de ani ;

- A semnat protocolul final al Rundei Uruguay;

- S-a alaturat Organizatiei Mondiale a Comertului;

- In iulie 1996, Polonia a devenit cel de-al 28-lea membru al OCDE;

Acorduri regionale

alaturarea la structura defensiva a NATO;

integrarea in Uniunea Europeana- Tratatul de Asociere la UE ;

- CEFTA, in cadru careia s-a angajat sa reduca gradual taxele vamale pe categorii de produse importate din tarile membre.

EFTA- Asociatia europeana de Liber Schimb

Acordul privind tarifele preferentiale cu: Israel, Lituania, letonia, Estonia, Turcia, Croatia

Nivelul de dezvoltare economica

Polonia a fost prima tara din Europa Centrala si de Est care a inceput procesul de tranzitie de la economia planificata la sistemul economiei de piata. Procesul de tranzitie a debutat intr-un climat economic extrem de dificil caracterizat printr-un nivel ridicat al inflatiei, o lipsa acuta de bunuri de consum si o productie extrem de concentrata. Totusi eforturile Poloniei de aliniere la standardele economiei de piata se observa prin scaderea progresiva a ratei inflatiei.

Economia poloneza dispune de o capacitate mult mai mare de absorbtie a capitalului strain fata de nivelul actual al investitiilor straine. Astfel, se estimeaza ca in urmatorii ani, investitiile straine in Polonia vor continua sa creasca intr-un ritm la fel de rapid ca cel inregistrat in anul 2003.            

Comertul exterior

Structura exporturilor si importurilor Poloniei din ultimii ani reflecta dezvoltarea dinamica a comertului exterior al acestei tari. Fata de 1992, exporturile poloneze s-au dublat, insa sunt inca sub nivelul importurilor, care in aceeasi perioada de timp s-au triplat.

Evolutia comertului exterior polonez

 Note:
* Estimari

** date provenite de la Banca Nationala a Poloniei (Balanta de plati)

Exporturile au avut un rol deosebit de important, actionand ca o forta accelaratoare a cresterii economice. Deficitul comercial este o consecinta logica a redresarii economice. Datele oficiale, nu includ insa, comertul de frontiera cu tarile vecine, in special cu Germania. Se estimeaza ca, prin intermediul acestor practici, se realizeaza anual cateva miliarde USD. Daca acest comert “invizibil” ar fi luat in calcul, deficitul comercial ar fi mult mai putin pronuntat.

Tarile industrializate domina atat exporturile, cat si importurile poloneze, iar ponderea lor atinge 76,3% in cazul exporturilor si 74,1% pentru importuri. Principalul partener comercial al Poloniei este Germania, care insumeaza peste un sfert din importurile poloneze si o treime din exporturi. Uniunea Europeana detine o pondere de 70,5% in exporturile poloneze si de 64,9% in importuri.

Sistemul de taxare

In Polonia sistemul de impozitare cuprinde toate caracteristicile unei economii de piata.

Locul de resedinta sau de domiciliu al platitorului de taxe determina amplasamentul organelor de impozitare corespunzatoare pentru platitor. Ordonanta privind taxarea obliga platitorul sa pastreze evidenta contabila pe o perioada de 5 ani.

Sistemul polonez de taxare include impozit pe venitul personal, impozitul pe venitul global al societatilor, impozitul pe bunuri si servicii (TVA) si accizele, impozitul pe teren.

In plus, multe actiuni civile sunt subiectul timbrului fiscal: contractul de vanzare si transfer al bunurilor si drepturilor de proprietate, contractul de inchiriere si arendare, contractul de asociere, contractul de garantie.

Regimul investitiilor straine in Polonia

  Investitorii straini in Polonia, conform acordului privind protejarea reciproca a investitiilor straine, pot desfasura activitati pe teritoriul polonez in toate formele permise de legea poloneza.

Pentru companiile din alte tari, legea activitatii economice prevede trei tipuri de forme de functionare: asociere limitata, cu raspundere limitata si companii mixte.Activitatea acestora este reglementata prin legea companiilor comerciale.

In general, investitorii straini se bucura de aceleasi drepturi ca cei nationali.Singurul domeniu de activitate care nu este permis investitorilor straini este loteria si jocurile de noroc.

Taxele

In ceea ce priveste taxele si impozitele, o companie cu capital strain, stabilita in Polonia este tratata in acelasi mod cu companiile nationale. De asemenea, o companie cu capital strain poate beneficia de aceleasi scutiri de taxe ca orice alta companie nationala.

Strainii care isi desfasoara activitatea in mod temporar in Polonia, sunt obligati sa plateasca taxe si impozite numai pe venitul castigat pe teritoriul polonez. De asemenea, ei au dreptul sa-si transfere profiturile in strainatate, in valuta convertibila, pe baza unui certificat emis pe numele lor de compania in cadrul careia isi desfasoara activitatea si cu precizarea valorii de transfer.

Protectia drepturilor de proprietate intelectuala

  La inceputul anului 2000 parlamentul polonez a aprobat o noua lege privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala pentru ca Polonia sa se conformeze obligatiilor rezultate din participarea la Acordul TRIPS din cadrul OMC si datorita aderarii la UE. Noua Lege privind proprietatea industriala prevede norme juridice de protectie a patentelor, a marcilor comerciale, a programelor soft, a design-ului industrial etc.

Situatia balantei de plati

Deficitul fiscal a fost in ultimii ani in jurul a 3% din PIB, iar in 2003 acesta ajuns la 4% datorita estimarii unei reduceri a incasarilor din impozite.

Deficitul de cont curent al Poloniei a inregistrat o continua scadere incepand cu 1999 datorita scaderii semnificative a importurilor atingand 55 la jumatatea anului 2001. In ciuda politicii zlotului puternic, exporturile au crescut cu 25% in 2000, iar imporurile cu mai putin de 2 procente. Deficitul comercial a scazut de la 13, 1 milarde dolari in 2000 la 10,3 milarde in 2002. Pentru 2003 se preconizeaza o usoara crestere. Pentru economia poloneza este foarte importanta contributia investitiilor straine directe in acoperirea deficitului de cont curent, de aceea ele sunt incurajate pe termen lung.

Bariere comerciale

Polonia s-a aliniat Sistemului Tarifar Armonizat, iar cotele tarifare sunt revizuite anual . Produsele sunt impartite pe trei categorii in functie de tara de origine:

- tarile in curs de dezvoltare;

membrii OMC;

- tarile cu care Polonia a incheiat acorduri de preferinte comerciale bi- sau multilaterale;

Cerinte la importul de marfuri

Comerciantii care vor sa exporte in Polonia trebuie sa se informeze mai intai daca transportul si vanzarea produselor lor necesita aprobari ministeriale, inainte de intocmirea documentatiei de export pentru ca autoritatile vamale sunt foarte strice in privinta prezentarii unei documentatii complete.

Pentru a fi importat de statul polonez un produs trebuie sa primeasca in prealabil avizul unor inspectorate tehnice. Uneori se cer monsre.

Marfurile stationate temporar in vama sau care tranziteaza teritoriul polonez necesita licenta de import.

Exportatorul trebui sa declare valoarea in vama a marfii.

Este obligatorie prezentarea certificatului de origine al marfii.

Standardele de calitate nu sunt clar delimitate de legea poloneza, dar autoritatile pledeaza in general pentru normele aplicate de UE.

Mediul politic

Polonia a intrat in UE, in urma incheierii negocierilor de aderare, iar in aprilie 2003 a semnarii Tratatului de Aderare, acceptat de polonezi prin referendum.Partidele politice sustin investitiile straine , pe care le considera necesare pentru ca Polonia sa ajunga la standarul de viata vest-european.

Cadrul juridic bilateral in domeniul economic

-       Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Polonia privind relatiile comerciale si de plati, semnat la 18 decembrie 1990;

-       Protocolul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Polonia privind lichidarea creantelor si obligatiilor reciproce existente la 31 decembrie 1990, semnat la 18 decembrie 1990;

-       Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat in iunie 1994;

-       Acordul privind evitarea dublei impuneri, semnat in iunie 1994;

-       Conventia fito-sanitara semnata la 14 mai 1996;

-       Conventia de cooperare intre Camerele de Comert si Industrie nationale, semnata la 14 mai 1996;

-       Acordul de cooperare in domeniul stiintei si tehnologiei, semnat la Bucuresti la 14 mai 1996;

-       Conventia interguvernamentala privind protectia plantelor si carantina fitisanitara, semnata la Varsovia la 11 iunie 2001.

Avantaje

- Pentru economia poloneza este foarte importanta contributia investitiilor straine directe in acoperirea deficitului de cont curent, de aceea ele sunt incurajate pe termen lung.

- Economia poloneza dispune de o capacitate mult mai mare de absorbtie a capitalului strain fata de nivelul actual al investitiilor straine. Astfel, se estimeaza ca in urmatorii ani, investitiile straine in Polonia vor continua sa creasca intr-un ritm la fel de rapid ca cel inregistrat in anul 2004

- Legislatia poloneza in domeniu a cunoscut transformari in contextul aderarii la structurile UE si prin participarea la OCDE. Sunt protejate drepturile de proprietate si de investitie, initiativa privata este sprijinita in aproape toate sectoarele economiei, iar repatrierea capitalurilor este permisa. In general, investitorii straini beneficiaza de tratament nediscriminatoriu fata de cei nationali. . Pe de alta parte, companiile mixte beneficiaza de avantajul reducerii taxelor, oferit tuturor investitorilor care intentioneaza sa desfasoare activitati in Zonele Economice Speciale

- Structura exporturilor si importurilor Poloniei din ultimii ani reflecta dezvoltarea dinamica a comertului exterior al acestei tari. Fata de 1992, exporturile poloneze s-au dublat, insa sunt inca sub nivelul importurilor, care in aceeasi perioada de timp s-au triplat.

Dezavantaje

- Piata polona are un caracter puternic concurential. Tarile industrializate domina atat exporturile, cat si importurile poloneze, iar ponderea lor atinge 76,3% in cazul exporturilor si 74,1% pentru importuri. Principalul partener comercial al Poloniei este Germania, care insumeaza peste un sfert din importurile poloneze si o treime din exporturi. Uniunea Europeana detine o pondere de 70,5% in exporturile poloneze si de 64,9% in importuri.

- Companiile straine ce investesc pe teritoriul polon promoveaza o eficienta operationala mare, prin integrarea unor tehnologii moderne si tehnici noi de management. Cele care si-au realizat deja o pozitie stabila pe piata poloneza, reinvestesc profitul obtinut in aceasta tara pentru a-si sprijini dezvoltarea operatiunilor locale.

3. SUEDIA

Suedia este o piata mica, dar foarte deschisa si deosebit de dependenta de importuri, ceea ce o face interesanta pentru exportatorii straini. Competitia este acerba, dar exista o multitudine de oportunitati de afaceri. Odata intrat pe piata Suediei, un exportator se poate bucura de stabilirea unei afaceri profitabile pe termen lung.

Principalele institutii cu care exportatorii pot colabora sunt:

- Camerele de Comert

- Agentia Suedeza pentru Dezvoltarea Cooperarii Internationale (Sida)

- Federatia Suedeza de Comert (Swedish Federation of Trade)

Politica economica

Suedia este carcterizata printr-o distributie relativ echilibrata a veniturilor si averilor combinand principiile economiei de piata cu asigurarea unor servicii extensive de asistenta sociala. Recesiunea economica din perioada ’91-’93, cand somajul a atins un nivel fara precedent, a condus la cresterea datoriei guvernamentale si la un deficit deosebit de ridicat al bugetului finantelor publice. Masurile luate in scopul remedierii situatiei create au afectat in special guvernele locale, impunandu-se reducerea numarului functionarilor publici si a consumului guvernamental. Evolutiile recente ale politicii economice tintesc cresterea eficientei prin introducerea sectorului public in competitie cu cel privat. Activitati precum protectia si ingrijirea copilului, a batranilor si educatia sunt deschise in prezent initiativei private. O noua lege a concurentei a fost recent adoptata. Un important numar de reglementari privind productia de bunuri si servicii au fost abolite sau modificate; in principal acestea vizeaza sectoarele de constructii, agricultura, taximetria si aviatia civila.

Impozitul pe profit a ramas progresiv si se ridica in prezent la maximum 55% comparativ cu 72% cat a fost in trecut. Taxa generala pe valoarea adaugata -TVA este de 25%, dar o serie de produse si servicii precum alimentele, transportul intern si o serie de activitati turistice, sunt taxate cu 12%. Medicamentele sunt scutite de la plata TVA.

Industria suedeza

  Suedia este astazi o tara industriala avansata, cu un nivel de trai ridicat, cu servicii de asistenta sociala la un inalt standard, cu un sistem de distributie modern, cu excelente sisteme de comunicare interna si externa, precum si cu forta de munca deosebit de bine pregatita.

Concentrarea activitatii industriale in mana unui numar redus de companii foarte mari, cu reprezentare multinationala, a constituit un factor favorizant al activitatii de cercetare-dezvoltare. Suedia este liderul economic regional din zona scandinava si a Marii Baltice.

Printre principalele ramuri ale industriei suedeze se numara si industria chimica.

Aceasta ramura este reprezentativa pentru Suedia de mai bine de 100 de ani. La inceputurile sale aceasta producea in principal chibrituri si explozivi, dar dupa al doilea razboi mondial s-a dezvoltat si productia de lacuri si vopsele si materiale plastice.

Industria medicamentelor a inregistrat succese notabile in ultimii 20 de ani. Produsele chimice fabricate in Suedia sunt exportate in proportie de peste 80%. AstraZeneca, Pharmacia & Upjohn si Ferring sunt cele mai importante firme producatoare de medicamente.

Comertul exterior

  Economia Suediei poate fi caracterizata ca fiind de dimensiuni mici si deosebit de deschisa. Ea este puternic dependenta de schimburile internationale, comertul exterior contribuind in ultimii ani cu circa 35-40% la realizarea PIB.

Marile grupuri industriale suedeze sunt puternic internationalizate avand o mare parte din capacitatile lor de productie in strainatate, in special in tarile membre ale UE. In ciuda numarului mic de locuitori, contributia Suediei la comertul international este destul de mare. Cu numai 0,2% din populatia totala a globului, aceasta tara acopera 2% din cometul mondial.

Principalii parteneri comerciali sunt tarile industrializate din UE. Principalele piete de desfacere ale marfurilor suedeze sunt in prezent in Asia, in special Japonia, China, Coreea de Sud, Malaezia si Singapore. Exporturile suedeze in Asia reprezinta 12% din total, fiind principala zona de export a Suediei din afara Europei.

Comertul cu tarile in curs de dezvoltare acopera numai 10% din total, dar acestea reprezinta o zona de interes deosebit pentru companiile suedeze care participa la realizarea in aceste tari a unor lucrari de infrastructura, in special in domeniile energetic, telecumunicatii si constructii civile.

Schimburile comerciale au crescut semnificativ si cu tarile din centrul si sud-estul Europei, inclusiv statele baltice, acestea reprezentand circa 4% din totalul comertului exterior suedez.

Politica comerciala suedeza

Potrivit datelor statistice, in 2001 exportul total al Suediei s-a cifrat la 780,2 miliarde Coroane Suedeze (SEK) in timp ce importul a fost de 648,6 miliarde SEK, inregistrandu-se o balanta comerciala excedentara.

Importul

Principalele marfuri importate sunt echipamentele de transport, masini si utilaje, produse textile, produse agro-alimentare, produse chimice, minerale, combustibili minerali, produse din lemn, energie electrica. Principalele tari furnizoare sunt Germania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Danemarca si SUA.

Industria suedeza se bazeaza pe o larga cooperare internationala fiind o ”industrie de asamblare”. 70% din importul total este destinat acestei industrii.

In ultimele decade, importurile din tarile asiatice au crescut vertiginos, principalele produse importate din aceasta zona fiind textilele, dar se asteapta o scadere a acestora datorata restrictiilor impuse de UE si oportunitatilor oferite de costurile scazute de productie din tarile baltice si est-europene.

Importurile din Africa reprezinta 0,5% din total. Importul de petrol si produse agricole din aceasta zona este predominant. Kenia, de exemplu, este al treilea mare furnizor de cafea. Importul de textile si incaltaminte a scazut in ultima perioada, reprezentand in prezent circa 2 si respectiv 0,5% din totalul importurilor de acest fel.

Importurile din Orientul Mijlociu sunt predominate de produsele petroliere, alte importuri fiind nesemnificative.

Importurile din Oceania au o pondere redusa. Produsele agro-alimentare importate din aceasta zona reprezinta o treime din total, ceea ce inseamna circa 2% din totalul importurilor suedeze de acest gen.

Importul din America Latina a scazut in anii ’80, incepand sa creasca din 1993. Produsele agro-alimentare sunt principalele marfuri importate din aceasta zona. Brazilia si Columbia furnizeaza jumatate din cantitatea de cafea importata de Suedia. Din Chile se importa cantitati importante de minereu de cupru; importul de produse agro-alimentare reprezinta ciraca 40% din totalul importurilor din Chile.

Evolutia comertului exterior al Suediei in perioada 1995-2005
 miliarde coroane suedeze 

Sursa: SCB

Schimburile comerciale cu Romania

Romania ocupa o medie de 0,3% din totalul schimburilor comerciale ale Suediei, din care 0,2% la export si 0.1% la import.                

  Principalele marfuri importate din Romania, in ordinea ponderii valorice medii din ultima perioada, sunt:

- marfuri textile;

- mobilier din lemn;

- masini, aparate si echipamente electrice;

- lemn, carbune de lemn, impletituri;

- materiale plastice, cauciuc si articole din acestea;

- ceramica si sticlarie;

- metale comune si articole din metale comune;

- incaltaminte;

- articole din piele naturala etc.

Investitiile in Suedia

  Potrivit legislatiei suedeze, o filiala a unei firme straine poate functiona in Suedia ca intreprindere de sine statatoare suedeza fara a exista discriminari privind provenienta capitalului.

In Suedia nu exista restrictii privind utilizarea valutelor straine; transferul in strainatate al profiturilor sau altor sume provenind din lichidari de investitii, royalitate sau din alte incasari sau taxe percepute de companii este liber. O filiala a unei companii straine poate transfera catre firma mama din afara Suediei orice suma provenita din servicii de management, pentru cheltuieli de cercetare, etc. In general, veniturile realizate din fonduri de investitii, precum dividende, dobanzi etc pot fi liber transferate in strainatate. O firma suedeza cu capital strain poate primi credite de la compania mama sau de la orice alte institutii financiar-bancare straine.

Taxe

Bunurile importate in Suedia sunt supuse platii taxei pe valoarea adaugata (TVA). Nivelul general al TVA este 25%. TVA pentru produsele agro-alimentare si diversi aditivi pentru industria alimentara este de 12%. Pentru ziare si alte materiale cu caracter documentar si informativ TVA este 6%. Pentru medicamente cota TVA este zero. TVA se calculeaza luandu-se ca baza valorea in vama (CIF) la care se adauga valoarea taxei vamale si alte taxe specifice, in cazul in care acestea exista (suprataxe de import, accize etc).

Restrictii la import

Sunt interzise la importul in Suedia urmatoarele produse:

- mercurul si orice produse continand mercur (de ex.. termometre)

- produse continand PCB si PCT (de ex. ulei de transformator)

- produse continand CFC si HCFC (de ex. spuma de cauciuc)

- produse care au suprafata tratata cu cadmiu sau avand in continut cadmiu

Un numar limitat de produse, precum arme, explozivi, droguri, otravuri, pot fi importate pe baza de licenta sau aprobari speciale; de asemenea, unele produse metalurgice importate din afara UE, ca de exemplu din Norvegia, Elvetia, Islanda.

Acorduri preferentiale

 Schimburile comerciale dintre Romania si Suedia se desfasoara, in principal, in cadrul prevederilor Acodului european de asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la 1 februarie 1993. Potrivit acestui Acord, care a intrat in vigoare la 1 februarie 1995, si protocoalelor aditionale incheiate ulterior, exportul de produse industriale in UE este exceptat de la plata taxelor vamale.

In afara acordurilor de comert liber, au fost lansate si alte forme de cooperare intre tari sau regiuni, in scopul dezvoltarii cooperarii economice. O astfel de initiativa este si ”Transatlantic Business Dialogue Conference” intre UE, pe de o parte, si SUA si ASEM (Asia-Europe Meeting) pe de alta parte, care include si problematica cooperarii economice dintre UE si tarile din Asia-Pacific si APEC. APEC (Asia Pacific Economic Cooperation) este un forum al cooperarii dintre tarile situate in zona Oceanului Pacific.

Acorduri bilaterale Suedia – Romania

Schimburile comerciale ale Romaniei cu Suedia se deruleaza, in principal, in cadrul Acordului european de asociere intre Romania, pe de o parte si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la 01.02.1993 si intrat in vigoare la 01.02.1995.

Alte acorduri cu caracter economic pe baza carora se deruleaza schimburile bilaterale sunt:

- Acord privind colaborarea economica, industriala si tehnica intre Guvernul R.S.Romania si Guvernul Suediei, semnat la 09.04.1968 si intrat in vigoare la 12.07.1968, cu valabilitate nedeterminata;

- Acord comercial pe termen lung intre Guvernul R.S.Romania si Guvernul Suediei, semnat la 08.11.1980 si intrat in vigoare la 01.01.1981, valabil pana la 31.12.1985, cu prelungire automata pentru perioade de un an;

- Conventie privind evitarea dublei impuneri pe venituri si avere, semnata la 22.12.1976, intrata in vigoare la 08.12.1978.

- Un acord privind garantarea si protejarea reciproca a investitiilor este negociat si parafat urmand a fi semnat in viitorul apropiat.

Avantaje:

Suedia este o piata mica, dar foarte deschisa si deosebit de dependenta de importuri, ceea ce o face interesanta pentru exportatorii straini. Competitia este acerba, dar exista o multitudine de oportunitati de afaceri. Odata intrat pe piata Suediei, un exportator se poate bucura de stabilirea unei afaceri profitabile pe termen lung.

Apartenenta la acorduri multilaterale si organizatii internationale: Suedia este membra a Organizatiei Mondiale a Comertului, avand o pozitie activa in procesul de dezvoltare a sistemului multilateral de comert.

Comertul Suediei cu tarile in curs de dezvoltare este relativ redus, insa exista anumite companii suedeze care au relatii foarte importante cu aceste tari. Multe dintre aceste companii participa la proiecte de dezvoltare a infrastructurii in tarile in curs de dezvoltare, in acelasi timp, agentiile de dezvoltare suedeze sprijina eforturile de crestere a importurilor din anumite tari in curs de dezvoltare.

Suedia este puternic dependenta de exporturi si importuri si, drept urmare este adepta a procesului de liberalizare totala a comertului mondial. Politica comerciala a Suediei se bazeaza pe conventiile internationale si are ca scop principal eliminarea barierelor comerciale.

Dezavantaje:

- Pentru a intra cu succes si pe termen lung pe piata Suediei un exportator trebuie sa cunoasca o serie de elemente; dintre acestea amintim filozofia de afaceri a firmelor suedeze si practicile comerciale, cunoasterea limbii suedeze constituind un avantaj. Orice exportator care tinteste piata suedeza pe termen lung trebuie sa cunoasca situatia produsului sau pe piata, acordand o atentie sporita actiunilor sale de marketing. Utilizarea limbii engleze este practic generalizata.

- In ceea ce priveste climatul de afaceri suedez, cumparatorii suedezi sunt foarte pretentiosi si in general conservatori. De regula ei pretind lucruri de calitate ridicata, durabile, cu aspect atractiv, ambalalaj corespunzator si livrari prompte. Componenta ecologica a devenit un factor important in optiunea de a alege intre doua produse egale. Libera competitie este principiul de baza al industriei si comertului. Importatorii si distribuitorii profesionisti sunt experti in operatiuni de comert exterior cunoscandu-si foarte bine interesele

3. Selectia pietei tinta

1.Nevoi ale consumatorilor

Firma SC Policolor SA considera oportuna intrarea pe aceasta piata. Totodata acest produs este si unul utilizat in general. Cererea pentru lacuri si vopsele este mare. Vopseaua are o gama larga de utilizare. Consum intern ( apartament, garaje, garduri, matini, etc), in domeniul constructiilor ( blocuri, case, vile, etc), in industrie, utilaje, masini, etc.

2.Structura pietei suedeze

Un potential exportator in Suedia trebuie sa analizeze doua aspecte principale strans legate, respectiv cum poate penetra piata suedeza si cum se poate mentine pe piata. Strategia privind aceste obiective trebuie construita inainte de efectuarea primelor exporturi, in scopul evitarii comiterii unor greseli costisitoare care pot intrerupe vanzarile sale pe aceasta piata. Exista mai multe optiuni deschise, fiecare presupunand o serie de consecinte particulare.

Daca optiunea de a deschide o filiala in Suedia se exclude apriori, aceasta constituind o solutie costisitoare, exista , in principiu, doua alternative principale: vanzarea directa catre un importator sau vanzarea printr-un agent. Este imposibil a se face o recomandare privind alegerea optiunii privind cele doua alternative. Totul depinde de capaciatea exportatorului de investigare a pietei produsului vizat, ce profil vrea sa construiasca pe piata suedeza si cat control doreste sa obtina si sa aiba pe piata produsului respectiv. Succesul vanzarilor pe piata suedeza nu este legat numai de buna cooperare dintre exportator si importator sau agent; exportatorul trebuie sa participe activ la activitatatile de promovare si marketing, impreuna cu importatorul sau agentul de vanzari.

3.Productia suedeza de lacuri si vopsele:

- Eka Chemicals

- Bioteknik

- Larodan (Malmo)

- Oroboros(Gothenburg)

- Kemira Kemi(Helsingborg)

4.Acceptarea produselor straine

Suedia este o piata mica, dar foarte deschisa si deosebit de dependenta de importuri, ceea ce o face interesanta pentru exportatorii straini. Competitia este acerba, dar exista o multitudine de oportunitati de afaceri. Odata intrat pe piata Suediei, un exportator se poate bucura de stabilirea unei afaceri profitabile pe termen lung.

5. Concurenti pe piata lacurilor si voselelor din Suedia

-TEHNOEKONOMIC DOO

-PROIZVODNO PREDUZECE SUMADIJA DOO

-A – PROMA

-CHROMOS SVJETLOST (CROATIA)

-KEMOTON (BULGARIA)

-CHEMOMIX (USA)

-MILTONIA DOO – CHICAGO.

6.Existenta intermediarilor

Exista mai multe firme care joaca un rol important in intermedierea produselor chimice printre care se numara:

Dexim Direct Export-Import

Ecochlor Inc.

OCI Chemical Corporation

Synchem Laborgemainschaft

7. Companii care au cumparat produse similare

- Torneea Green Cargo’s

- Brenntag

- CIBA

8. Companii care solicita produse similare

- The E.T.Horn Company

- Chemtech

- Oxy Chemical

9. Clienti corespunzatori

- Air Liquide Perstorp

- Uniqema

- Victrix

4.Alegerea metodei de intrare pe piata tinta

Strategia de export a firmei S.C. POLICOLOR S.A. reprezinta diversificarea pietelor de export care este esentiala pentru a diminua riscurile unei dependente exagerate de anumite piete de export si pentru a adapta o parte mai mare din comertul international.

1.Factorii pietei

Segmentarea pietei

Strategia de segmentare a pietei – marketingul diferentiat, adica se modifica produsul si mixul de marketing.

Criterii de segmentare

Cel mai profitabil mix de marketing

Produsul

Avantaje: Pret, calitate, servicii, amplasare, ambalaj, reclama, gama variata, etc.

Strategia privinind produsul – este extinderea pietei.

Modul de introducere a produsului pe piata – defensiv.

Pret

Se stie ca pretul este format din imagine, produs, cheltuieli indirecte si profit.

Strategia de pret: este in functie de concurenta, deoarece se are in vedere: patrunderea pe o piata noua, pozitia firmei pe piata, obiectivele ei li forta concurentei.

Distributia – directa.

Prin birouri, magazine de desfacere, expozitii permanente cu desfacere, reprezentante, depozite.

Promovarea – Metoda paritatii competitive

Aceasta urmareste aceleasi cheltuieli de promovare a concurentilor. Ea are un caracter defensiv si previne razboiul preturilor.

Obiectivele promovarii sunt: extinderea, patrunderea pe pietele specializate, intarirea imaginii firmei.

Promovarea se realizeaza prin reclama, promovarea vanzarilor – stimulente si relatii publice.

Tema campaniei de comunicare – se incearca atragerea consumatorului prin teme logice si emotionale.

Motivatii ale acceptarii produselor romanesti

Pe piata interna clientii nostri apeleaza la produsele noastre datorita:

- calitatii

- pretului

- promovarii si informarii asupra produsului

- ambalajul

- oferte promotionale

- gama variata de culori

Prin internationalizarea firmei urmarim indeplinirea acelorasi performante care sa satisfaca nevoile si cerintele clientilor.

2.Factorii produsului

Gama de produse promovate:

In prezent, oferta de produse este structurata in game dedicate profesionistilor in constructii sau consumatorilor industriali (grunduri, vopsele speciale de acoperire cu rezistenta in medii chimice sau umiditate ridicata, vopsele rezistente la temperaturi ridicate, marcaj rutier, vopsele speciale cum ar fi tencuielile structurate, grunduri speciale pentru constructii cu continut de quartz samd), precum si consumatorilor casnici.

In anul 1999 a avut loc lansarea marcii Spor, la ora actuala unul dintre cele mai cunoscute brand-uri romanesti. Peste 10.000 de tone vandute in acesti ani inseamna un echivalent de peste 100 de milioane de metri patrati vopsiti cu Spor.

Este important de mentionat ca sistemul elimina neajunsurile datorate mixarii manuale a vopselei albe cu pasta de colorare, atunci cand este aproape imposibil de reprodus nuantele in aceiasi parametri. De asemenea, preturile pentru combinatiile de baze si pigmenti sunt astfel concepute incat per ansamblu pretul „culorii“ este mai convenabil decat la o achizitionare separata.
Pe langa familia de vopsele si emailuri, Policolor realizeaza vanzari importante si in categoria lacurilor pentru lemn, prin gamele Villa System (lacuri pentru interior si exterior, de asemenea compatibile cu sistemul de nuantare computerizata) sau Badulac si sistemele de lacuri pentru parchet – Parcodur (bicomponent cu lac de intarire) si Gata (lac monocomponent).

La ora actuala productia de lacuri si vopsele este destinata in proportie majoritara catre piata interna exporturile reprezentand doar 15% din total, fiind orientate catre Republica Moldova, Republica Belarus, Ucraina, Bulgaria,Suedia,Croatia.

Policolor detine din 1998 pachetul majoritar al companiei Orgacim din Bulgaria care ,la randul ei realizeaza in Turcia, Egipt, Italia si Macedonia si se afla in discutii cu multe alte state din Europa si nu numai.

Tipurile noi de produse lansate

Unul dintre obiectivele serviciului de marketing pentru anul in curs este structurarea portofoliului de produse intr-o oferta clara, adaptata fiecarei categorii de clienti, de la consumatorii casnici pana la companiile specializate in constructii sau produse de acoperire industriale, inclusiv vopsele pentru industria auto.

CasaBella este ultima venita in familia de vopsele Policolor si este lansata sub sloganul „Culori stralucitoare!“, 18 nuante RAL de email cu grad de luciu ridicat si vopseaua lavabila super - alb stralucitor. Conceptul de lansare a fost „mai mult pentru mai putin“, compania incercand sa ofere la un pret accesibil un produs care sa infrumuseteze cu adevarat locuintele a cat mai multor romani (se stie ca si la acest capitol consumul de vopsea per cap de locuitor este inca scazut in raport cu media europeana).

Produsul consacrat al marcilor Policolor, Spor, beneficiaza din acest an de un nou look, o noua eticheta care este insotita insa si de imbunatatirea considerabila a parametrilor de acoperire si a gradului de alb, (amanunt reflectat intr-o spectaculoasa crestere a vanzarilor peste 30% fata de anul trecut), pe piata constructiilor care, per ansamblu, nu confirma pentru moment prognoza de crestere de 7%).

A fost relansat sistemul Villa, care cuprinde un grund Villa Prima, lacuri colorate pentru interior Villa Intra si lacuri pentru exterior Villa Ultra pentru tamplarie si Villa Supra pentru suprafete largi (disponibil in 36 de nuante). Pentru specialistii in finisarea parchetului am promovat lacul Premium Gata (lac monocomponent) care ofera o serie de beneficii notabile utilizatorilor,cum ar fi gradul de luciu ridicat, miros redus si uscare rapida.

Gama Deko Professional (grund vopsea cu continut de quartz si vopsea lavabila si tencuieli structurate) este destinata companiilor specializate in domeniul constructiilor. Tencuielile decorative au fost extrem de bine primite de clientii nostri, care descopera cu placere ca produsele romanesti sunt cel putin la fel de bune ca si cele de import si au preturi mai mici cu 10-50%.

3.Nivelul de control managerial dorit

In anul 2002, Policolor a primit certificarea SRAC si IQNET pentru sistemul integrat de management al calitatii si mediului in conformitate cu cerintele standardelor ISO 9001:1994 si ISO 14001:1996. In anul 2003, Policolor a primit certificarea SRAC si IQNET pentru sistemul integrat de management al calitatii si mediului in conformitate cu cerintele standardelor ISO 9001: 2001 si ISO 14001:1996.

In anul 2005 Policolor a primit certificarea SRAC si IQNET pentru sistemul de management integrat calitate-mediu-securitate si sanatate in conformitate cu cerintele standardelor ISO 9001:2000, ISO 14001:1996 si OHSAS 18001:1999.

4. Nivelul de control al marketingului, pozitionarea in competitie riscuri/avantaje

Principalele coordonate ale strategiei de marketing:

Portofoliul de produse Policolor este astfel dezvoltat incat sa raspunda perfect asteptarilor clientilor nostri, in toate segmentele - de la gama economica pana la produse profesionale. Fara a face nici un rabat la calitate,se incearca mentinerea preturilor la un nivel acceptabil.
Gama de lacuri si vopsele acopera o varietate mare de solicitari, atat in domeniul industrial, cat si in cel al consumatorilor casnici.

Puncte tari:- solvabilitate si lichiditate imediata foarte buna

- liderul industriei de vopsele auto din Romania prin gama de produse auto ready mix
- controleaza pachetul majoritar al producatorului de rasini sintetice Orgachim din Bulgaria, rasinile sintetice fiind principala materie prima in productia de vopsele

Puncte slabe:-inregistratea dezechilibrului financiar la nivelul echilibrului bilantier
- politica de divident slaba, firma nu a acordat dividende cu toate ca a obtinut profit
-free-float foarte mic in piata bursiera

Oportunitati:
- nivelul de consum inca scazut (4-5 kilograme per capita) fata de alte piete din Europa, de unde si potentialul imens de crestere a pietei de lacuri si vopsele; se asteapta ca pana in 2010 in piata sa se ruleze vanzari de 260 - 270 milioane de euro, cu aproximativ 70% mai mult fata de nivelul incasarilor de anul trecut; asta se traduce acum printr-o rata de crestere minima de 10 - 15% pe an si un prag de rentabilitate sustenabil pe termen lung.

- cererea tot mai mare venita pe seama renovarii locuintelor vechi si mai ales din partea proiectelor noi rezidentiale.

- intentia conducerii societatii de a se extinde pe pietele din Uniunea Europeana, precum si intrarea pe piete noi, cum ar fi Libia, Thailanda sau Arabia Saudita.

Amenintari:
- concurenta acerba din acest domeniu

- gestiunea cheltuielilor, mai ales a celor din exploatare, care sunt in crestere

5. Profitabilitatea urmarita

Principalele date din contul de profit si pierdere sunt:

De mentionat ca piata de lacuri si vopsele este puternic marcata de sezonalitatea vanzarilor, cu varful in perioadele aprilie - mai, respectiv septembrie – octombrie. De asemenea, trebuie spus ca profitul ridicat din 2005 se datoreaza in mare parte vanzarii unui teren in zona de sud-est a capitalei, cu o suprafata de 14 hectare.

Policolor mizeaza in acest an pe o crestere a veniturilor din exploatare cu 8,3% fata de valoarea realizata in 2005, pe fondul mentinerii cheltuielilor de exploatare la 92,34% din valoarea veniturilor. La nivelul rezultatelor, asteptarile sunt in cazul profitului brut la 50,46% fata de valoarea realizata in 2005, iar profitul net este de asteptat a fi la finalul lui 2006 la 60,57% din cel inregistrat la finalul anului 2005. Insa acest profit ridicat din 2005 s-a datorat in mare parte vanzarii de catre companie a 14 hectare de teren in sud-estul Bucurestiului, asta explicand revizuirea in acest sens a obiectivelor financiare pe anul 2006.In primul trimestru din 2006, obiectivul de venit din exploatare se afla la 14,3% din venitul bugetat, iar cheltuielile de exploatare la 15,95% din cele bugetate.

Bibliografie:

1.C.Sasu,R.Andries,”Comunicare integrate de marketing”

2.I.Popa,”Tranzactii comerciale internationale”

3.www.countryreports.com

4.www.cci.org

5.www.wtc.org

6.www.statistics.com

8.www. traderom.ro

9.www.PrimeTransaction.ro

10. www.policolor.ro

11.www.wikipedia.ro