dimensionarea ofertei de servicii in conditii de probabilitate a cererii

Caracteristica de nestocabilitate a serviciilor ridica multe probleme pentru ofertantii de servicii. Ei sunt obligati sa asigure o cat mai buna corespondenta intre cantitatea de servicii ceruta si cea oferita. Oferirea de servicii sub cererea existenta inseamna pierderi pentru furnizor, la fel si oferirea de servicii peste cantitatea solicitata.

In aceste conditii, orice decizie ce se ia in legatura cu dimensionarea ofertei de servicii se ia in conditii de risc, de incertitudine si de probabilitate a manifestarii cererii.

Se pot construi mai multe alternative, iar deciziile se vor lua dupa mai multe criterii.

Cateva criterii de luare a deciziilor sunt urmatoarele:

1. Criteriul probabilitatilor egale

In conformitate cu acest criteriu, se considera ca alternativele au sanse egale de realizare. Pentru fiecare alternativa se iau toate situatiile posibile si se inmultesc valorile indicatorului aferente fiecarei situatii cu probabilitatea de realizare a acestora (considerata aceiasi pentru fiecare situatie). In final se alege alternativa pentru care s-a obtinut cea mai mare valoare (daca din punct de vedere economic se doreste maximizarea acestui indicator) sau cea mai mica valoare (daca din punct de vedere economic se doreste minimizarea acestui indicator).

2. Criteriul maximin sau minimax

Dupa acest criteriu, deciziile sunt foarte prudente. Se considera ca vor exista pierderi indiferent de alternativa selectata. Pentru fiecare alternativa se considera valoarea cea mai mica a indicatorului (daca este unul ce se doreste a fi cat mai mare) sau valoarea cea mai mare (daca este unul care se doreste a fi cat mai mic). In final se alege alternativa aferenta valorii celei mai mare dintre cele mai mici sau cea mai mica dintre cele mai mari.

3. Criteriul maximax sau minimin

Spre deosebire de cei care prefera criteriul anterior, considerati pesimisti, cei ce aleg acest criteriu sunt optimisti. Ei considera ca vor avea castiguri, respectiv pentru fiecare alternativa vor alege cel mai bun rezultat posibil. In cazul in care se doreste maximizarea indicatorului considerat, rezultat bun inseamna cel mai mare, daca se doreste minimizarea lui, rezultat bun este cel mai mic. 

4. Criteriul de optimizare (criteriul drumului de mijloc)

In anumite situatii, cele mai bune decizii nu sunt complet optimiste sau complet pesimiste. Pentru acest fel de decizii se poate folosi coeficientul „a

Coeficientul a I

cand se ia a = 0 alegerea e pesimista iar pentru a = 1 alegerea e optimista.

Formula de calcul este:

a (alternativa) = a (cel mai bun rezultat) + (1-a)(cel mai rau rezultat)

Se alge alternativa cu valoarea cea mai mare (daca se doreste

maximizarea indicatorului) sau cu valoarea cea mai mica (daca se doreste minimizarea indicatorului).

5. Criteriul regretelui

Folosind acest criteriu, se ia decizia care minimizeaza cel mai mare regret. Regretul se calculeaza ca diferenta intre rezultatul actiunii celei mai profitabile si rezultatul actiunii intreprinse, in anumite conditii date. Valoarea regretului nu poate fi negativa.

Aplicatie:

O firma de consultanta si instruire in afaceri se pregateste sa ofere pe piata trei variante de curs in conformitate cu rezultatele studierii pietei. Situatia profiturilor previzionate se prezinta astfel:

Tab.18 Situatia profiturilor pentru trei variante de cursuri oferite in patru confuncturi ale pietei

Sa se gaseasca alternativa potrivita utilizand urmatoarele criterii:

1. Criteriul probabilitatilor egale;

2. Criteriul pesimist;

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

3. Criteriul optimist;

4. Coeficientul de optimizare (a

5. Criteriul regretelor.

1. In conformitate cu acest criteriu, se considera ca alternativele au sanse egale de realizare.

Se alege altenativa cu valoarea cea mai mare, respectiv prima alternativa- cursul 1.

2. Pentru fiecare alternativa se considera valoarea cea mai mica a indicatorului. In final se alege alternativa aferenta valorii celei mai mari dintre cele mai mici.

Asadar, se alege alternativa a treia- cursul 3.

3. Pentru fiecare alternativa vor alege cel mai bun rezultat posibil si dintre acestea se alege pe cel mai mare.

Se alege prima alternativa- cursul 1.

4. a (alternativa) = a (cel mai bun rezultat) + (1-a)(cel mai rau rezultat)

Se alege alternativa cu valoarea cea mai mare.

a

alternativa 1 = 0,4·11 + (1-0,4)

alternativa 2 = 0,4·9 + (1-0,4)

alternativa 3 = 0,4·9 + (1-0,4)

Se alge alternativa a treia- cursul 3.

5. Folosind acest criteriu, se ia decizia care minimizeaza cel mai mare regret. Regretul se calculeaza ca diferenta intre rezultatul actiunii celei mai profitabile si rezultatul actiunii intreprinse, in anumite conditii date.

O coincidenta face ca cele trei rezultate obtinute sa fie identice, ca urmare in conformitate cu acest criteriu, se poate alege oricare dintre cele trei alternative.

Rezumatul acestei sectiuni:

Piata serviciilor reprezinta sfera de interferenta a intereselor purtatorilor ofertei de servicii, materializata prin productia de servicii, cu cele ale purtatorilor cererii de servicii.

Piata are mai multe acceptiuni practice cum sunt: piata reala sau efectiva, piata potentiala si piata teoretica.

Cererea de servicii reprezinta nevoia  solvabila de servicii care se manifesta pe piata, in timp ce consumul de servicii are o sfera mai larga de cuprindere incluzand si serviciile necomerciale sau din afara pietei.

Cererea de servicii (cu precadere cererea de servicii pentru populatie)  prezinta o serie de trasaturi:

Cererea de servicii trebuie cunoscuta in conditii de probabilitate, risc si incertitudine, fiind foarte elastica si extrem de sensibila la influenta unui numar mare de factori.

Cererea de servicii este extrem de diversa si variabila in timp si spatiu.

Cererea de servicii prezinta o elasticitate ridicata in functie de venit si de tarife.

Cererea  este puternic influentata de aspecte psiho-emotionale, uneori decisive pentru adoptarea deciziei de cumparare.

Cererea de servicii pentru intreprinderi, se caracterizeaza prin:

Cererea este ferma si depinde de capacitatile de productie si de posibilitatile financiare ale intreprinderii.

Cererea este predominant tehnica si factorii psihologici au o importanta redusa.

Volumul, structura si esalonarea in timp a cererii de servicii prezinta o disparitate considerabila in functie  de volumul productiei, importanta si tehnologia aplicata de intreprinderile cumparatoare.

Cererea de servicii pentru populatie si cererea de servicii pentru intreprinderii sunt influentate de o serie factori de natura economica, sociala etc.

Oferta de servicii este reprezentata de productia de servicii destinate comercializarii pe piata si consta intr-o capacitate functionala sau organizatorica, intr-un potential de a satisface cerintele pietei.

Particularitatile ofertei de servicii:

In cadrul ofertei de servicii se impletesc elemente care ii confera un grad inalt de rigiditate dar si o anumita flexibilitate

Oferta de servicii este eterogena si complexa.

In cadrul ofertei de servicii ponderea fortei de munca este mare iar personalul de contact detine un rol deosebit de important.

Participarea clientului la realizarea (in multe cazuri) si consumul serviciului

Orice concept de oferta de servicii se bazeaza pe constatarea ca orice firma de prestari de servicii nu propune clientelei sale un singur serviciu, ci un complex de servicii adeseori interdependent.

Pretul serviciilor poarta denumiri diferite: tarif, comision, taxa, onorariu, chiar chirie, dobanda, redeventa si alte categorii de venituri din activitati 'invizibile.'[1]

Pretul este influentat de factori controlabili si factori necontrolabili.

Criteriile de diferentiere a preturilor sunt

Variatia cererii in timp.

Urgenta prestarii serviciului.

Natura beneficiarului.

Locul prestarii serviciului. 

Localizarea si gradul de confort al unitatii prestatoare.

Timpul de prestare a serviciului.

Referate propuse:

Determinati pentru o categorie distincta de servicii care sunt particularitatile, trasaturile si factorii de influenta ai ofertei si cererii aferente.

Probleme propuse spre rezolvare:

O firma de consultanta si instruire in afaceri se pregateste sa ofere pe piata trei variante de curs in conformitate cu rezultatele studierii pietei. Situatia costurilor previzionate se prezinta astfel:

Tab.19 Situatia Situatia profiturilor pentru trei variante de cursuri oferite in patru confuncturi ale pietei

Sa se gaseasca alternativa potrivita utilizand urmatoarele criterii:

1. Criteriul probabilitatilor egale;

2. Criteriul pesimist;

3. Criteriul optimist;

4. Coeficientul de optimizare (a

5. Criteriul regretelor.

2. Imaginati situatii si alternative pentru piata serviciilor si identificati solutiile dupa criteriile amintite.

Bibliografie:

Dumitrescu, L. -Marketingul serviciilor, Editura Imago, Sibiu, 1998

Ghibutiu, A.- Serviciile si dezvoltarea. De la prejudecati   la noi orizonturi, Ed. Expert, Bucuresti, 2000

Fruja, Ioan;  Jivan, Alexandru- Marketingul serviciilor, Editura Nero-G, Timisoara, 1999

Ioncica, M.; Minciu, R.; Stanciulescu, G. -Economia serviciilor, Ed. Uranus, Bucuresti, 1997

Jivan, Al. -Servicitate. Mai mult decat productivitate in economia de serviciu, Ed. SEDONA, Timisoara, 2000

Jivan, Al. -Managementul serviciilor, Editura de Vest, Timisoara, 1998

Intrebari de autoevaluare:

In aceasta sectiune apar intrebarile de autoevaluare finala pentru acest capitol. La fel ca si in celelalte sectiuni asemanatoare, dupa intrebare va trebui sa apara o portiune de pagina in care studentul sa poata scrie raspunsul la intrebare, de exemplu:

Care sunt diferentele dintre cele trei tipuri de piete: piata reala, piata potentiala si piata teoretica ?

Care sunt trasaturile cererii de servicii perntru populatie?

Dezvoltati particularitatea ofertei de servicii care mentioneaza implicarea clientului in prestarea serviciului?

4. Care sunt criteriile de diferentiere a preturilor ?

bibliografie

1. Dumitrescu, L. -Marketingul serviciilor, Editura Imago, Sibiu, 1998

2. Ghibutiu, A.- Serviciile si dezvoltarea. De la prejudecati   la noi orizonturi, Ed. Expert, Bucuresti, 2000

3. Fruja, Ioan;  Jivan, Alexandru- Marketingul serviciilor, Editura Nero-G, Timisoara, 1999

4. Ioncica, M.; Minciu, R.; Stanciulescu, G. -Economia serviciilor, Ed. Uranus, Bucuresti, 1997

5. Jivan, Al. -Servicitate. Mai mult decat productivitate in economia de serviciu, Ed. SEDONA, Timisoara, 2000

6. Jivan, Al. -Managementul serviciilor, Editura de Vest, Timisoara, 1998