Concurenta - componenta a pietei - tipuri de concurenta in comert

Concurenta i-a creat pe oameni. Fiintele umane au reusit sa supravietuiasca pentru ca si-au dovedit superioritatea, in mediul ostil in care evoluau toate speciile. Aceleasi legi guverneaza acum si lumea afacerilor.  Procesele insa difera: evolutia umana a fost inconstienta; lumea afacerilor spera insa sa o poata modela pe a sa.

Analiza concurentei face parte dintre practicile manageriale strategice de evaluare a mediului extern.Totodata, face parte din analiza SWOT, in cadrul careia sunt evaluate atuurile si deficientele unei firme in raport cu oportunitatile si pericolele prezentate de mediul extern.

Alaturi de componentele mediului in care opereaza firma, analiza concurentei are un rol fundamental. Concurenta - prin profilul clientilor, natura pietei muncii, furnizori si creditori - este unul dintre factorii cei mai dinamici cu care se confrunta o firma, in eforturile sale de a-si introduce si sustine bunurile pe piata intr-un mod profitabil.

Conceptul de concurenta

Concurenta este o componenta fundamentala a economiei de piata, ea fiind asociata ea fiind considerata cea mai importanta cauza a progresului economic si tehnico-stiintific.

Prin concurenta (concurrere in limba latina = a concura) se intelege:

participanti la competitie sportiva, economica sau o alta competitie;

opusul monopolului.

Intr-un sens destul de cuprinzator, concurenta este o rivalitate, o lupta dusa cu mijloace economice (reducerea costurilor, lansarea de produse noi, cumparari de actiuni, etc.) si extraeconomice (spionaj industrial, actiuni de sabotaj, etc.) intre producatori sau comercianti, monopoluri, tari, pentru producerea si desfacerea unor marfuri, acapararea unor piete si obtinerea de profituri mari.

Termenul de concurenta desemneaza, conform Dictionarului de economie, „relatiile dintre toti cei care actioneaza pe aceeasi piata pentru realizarea propriilor interese in conditii de libertate economica”. Datorita caracterului limitat al resurselor, a folosirii lor alternative si caracterului interactiv al deciziilor pe care le iau participantii la aceeasi piata, concurenta reflecta, in acelasi timp, „rivalitatea, disputa, dintre entitatile economice respective care urmaresc acelasi scop si de aceea interesele lor devin contradictorii”.

In linii generale, fenomenul de concurenta apare atunci cand cererea este mai mica decat oferta si cel putin doua intreprinderi producatoare sau importatoare actioneaza pe aceeasi piata.

Tipuri de concurenta

Problema concurentei prezinta interes pentru toti actorii pietei: producatori, consumatori, intermediari. Fiecare firma este preocupata sa fie cat mai competitiva, iar castigul net sa fie cat mai bun, iar actiunile unei firme nu depind exclusiv de aceasta ci si de actiunile concurentilor ei. In absenta concurentilor orice firma aflata pe piata ar putea sa isi stabileasca liber preturile la un nivel ridicat.

In functie de numarul de concurenti si de gradul de diferentiere al produselor intalnim:

concurenta imperfecta, care cunoaste mai multe tipuri in functie de numarul de vanzatori si cumparatori prezenti la un moment dat pe piata

Tipurile concurentei imperfecte

Forme de concurenta imperfecta

- monopol

- oligopol

- concurenta monopolista

- monopson

- oligopson

- concurenta perfecta in practica nu poate exista

Tipul de concurenta cel mai frecvent intalnit in viata economica contemporana este cel de oligopol, in domeniul bunurilor de larg consum curent piata monopolistica domina, ceea ce da posibilitatea tuturor cetatenilor, indiferent cat de mici venituri au sa-si satisfaca necesitatile de subzistenta intrucat pe aceasta piata bunurile se vand la un pret ce oscileaza in jurul pretului de echilibru, pret ce-l  avantajeaza si pe consumator (fiind cel mai mic pret la care si-ar putea cumpara bunul respectiv), cat si pe producator (pentru ca ii asigura un profit relativ sigur si stabil pe o perioada indelungata). Din acest motiv in tarile dezvoltate se pune atat de mare accent pe stimularea si sustinerea firmelor mici si mijlocii, pentru ca astfel se asigura existenta unui numar mare de vanzatori si cumparatori.

In cadrul pietei, firmele pot avea in vedere satisfacerea acelorasi nevoi de consum sau a unor nevoi diferite, ele adresand acestora produse si servicii identice, substituibile sau asemanatoare. In functie de acestea, concurenta poate fi:

Concurenta directa, care satisface aceleasi nevoi ale clientilor si poate fi concurenta de marca si concurenta la nivel de industrie

Concurenta indirecta, cand se ofera produse diferite care se adreseaza acelorasi cumparatori, poate fi: formala si generica.

Modalitatile prin care se duce lupta de concurenta sunt extrem de diverse. Alaturi de mijloace economice: reducerea cheltuielilor de productie, lansarea de noi produse, imbunatatirea calitatii, reclama si publicitatea, conditii avantajoase de vanzare (prin credit) etc., se folosesc si mijloace extraeconomice, ca: spionajul industrial, sabotajul, privarea concurentilor de resurse materiale sau de munca etc.

In fiecare tara concurenta se desfasoara prin respectarea unor reguli scrise si nescrise, in cadrul legal, admis si chiar stimulat pentru efectele sale benefice asupra evolutiei societatii in ansamblu. Aceasta este denumita concurenta loiala, dar in practica unii agenti economici uzeaza de mijloace nepermise, necinstite prin care aduc prejudicii premeditate concurentilor, sanctionate in toate tarile prin legi juridice . Ea poarta denumirea de concurenta neloiala sau incorecta.

Modalitatile cele mai uzitate de concurenta incorecta sunt:

denigrarea concurentilor prin vehiculare, mai ales prin mass-media, a unor inexactitati cu privire la concurenti;

concurenta parazitara, prin crearea confuziilor (dominatia marcilor) referitoare la concurenti;

dumping, prin practicarea unor preturi de vanzare mai reduse, in genere mai mici decat costurile de productie;

concurenta ilicita sau frauda fiscala, prin care eludand impozitarea, firmele isi pot permite sa practice preturi mei reduse decat concurentii in conditiile obtinerii de profit.

Fata de organizatiile care practica concurenta neloiala, trebuie adoptata o atitudine intransigenta, intrucat ei dezechilibreaza mecanismul de functionare a economiei nationale, de regula prin sustragerea unor venituri care ar trebui utilizate in interesul general al comunitatii umane.