Analiza calitatii produselor

Analiza calitatii produselor

Calitatea este o categorie complexa, putand fi definita ca ansamblu de insusiri ale unui produs care reflecta capacitatea sa de a satisface gama de utilitati carora ii este destinat, deci capacitatea sa de a satisface intr-o anumita proportie unele necesitati ale consumatorilor.

Trebuie facuta delimitarea intre calitatea productiei care vizeaza intregul ciclu de productie sau de fabricatie si calitatea produselor care reflecta finalitatea procesului de productie, calitatea produselor fiind rezultanta si consecinta fireasca a calitatii productiei.

Calitatea produselor se formeaza in procesul de conceptie si executie si este verificata in procesul de consum unde se manifesta caracteristicile tehnice.

Caracteristicile tehnice pot fi:

iminente valori de intrebuintare;

- caracteristicile psiho-senzoriale determinate de efecte ergonomice, organoleptice sau estetice;

caracteristici de fiabilitate care determina siguranta in functionare;

- caracteristici economice care se refera la cost, cheltuieli de mentenanta, randament etc.

In aprecierea calitatii produselor nu trebuie omis nici efectul lor asupra mediului, deci asupra ecosistemelor din zona in care isi gasesc utilitatea.

Imbunatatirea calitatii produselor este impusa in general de concurenta pietei, dar si statul poate interveni prin legislatia care sa asigure protectia consumatorului sau protectia mediului.

Calitatea produselor este permanent in atentia managerilor care trebuie sa actioneze de asa natura, incat sa raspunda la una din urmatoarele cerinte: bine de le inceput; zero defecte; nici o reclamatie si nici un refuz pe motiv de calitate din partea beneficiarilor etc.

Metode de apreciere economica a calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor

Multitudinea de produse, diferitele lor destinatii si marea gama de insusiri (parametri de calitate) ce le caracterizeaza, precum si modul de organizare a sistemului informational, conduc la folosirea mai multor metode sau procedee pe baza carora sa se aprecieze din punct de vedere economic evolutia calitatii produselor.

Pentru produsele livrate pe clase sau pe categorii de calitate, in aprecierea calitatii se pot folosi urmatoarele metode:

se determina structura productiei pe clase de calitate;

se calculeaza indicele modificarii productiei pe fiecare clasa sau categorie de calitate;

se calculeaza indicatorul sintetic denumit „coeficient de calitate”.

Structura pe clase de calitate si indicele modificarii productiei pe clase de calitate sunt metode ce permit aprecieri generale cu privire la evolutia calitatii unui produs. Se poate spune ca s-a imbunatatit calitatea produsului atunci cand a crescut ponderea produselor incadrate in clasele superioare de calitate, sau daca indicele modificarii productiei la primele clase de calitate este superior indicelui modificarii productiei totale.

Coeficientul de calitate poate fi stabilit la nivel de produs sau pentru un grup omogen de produse.

Pentru calcularea coeficientului de calitate la nivel de produs se folosesc doua procedee:

unu care se bazeaza pe numarul ce indica clasa sau categoria de calitate;

- altul care se bazeaza pe echivalarea intregii productii in productie din prima clasa de calitate.

In primul caz, pentru determinarea coeficientului de calitate la nivel de produs se utilizeaza relatia:

sau

unde :

ni reprezinta numarul ce indica clasa sau categoria de calitate (ni = 1,2, . . n)

qi - volumul productiei pe clase de calitate;

gi - structura productiei pe clase de calitate.

Acest coeficient ia valori mai mari sau cel putin egal cu unu ().Cu cat se apropie de unitate, cu atat se imbunatateste calitatea produsului.

In dinamica, atunci cand , s-a imbunatatit calitatea produsului, iar daca, la produsul analizat s-a inrautatit calitatea. Gradul de imbunatatire sau inrautatire a calitatii produsului se stabileste:

unde

Pentru un grup omogen de produse se calculeaza coeficientul de calitate generalizat (Kg), pentru care folosim relatia:

sau:

unde:

Qi reprezinta productia dintr-un anumit produs;

- calitatea la nivel de produs;

gi - structura productiei pe sortimente de produse.

Relatiile de mai sus pun in evidenta faptul ca la nivel de unitate se poate inregistra o situatie in care Kg₁ < Kg₀ fara a fi vorba de o imbunatatire propriu-zisa a calitatii produselor. Ea are drept explicatie cresterea ponderii produselor cu o calitate medie sporita. De aceea se impune delimitare actiunii celor doi factori:

structura pe sortimente de produse:

calitatea la nivel de produs, deci calitatea propriu-zisa:

unde se stabileste:

Daca se modifica ponderea productiei in favoarea produselor cu un nivel sporit de calitate, acest lucru se apreciaza ca pozitiv in activitatea manageriala, agentul economic consolidandu-si pozitia pe piata. Paralel cu aceasta actiune trebuiesc intreprinse masuri de imbunatatire a calitatii fiecarui produs.

In situatia in care la aprecierea calitatii produselor se face echivalarea intregii productii in productie de prima clasa de calitate, coeficientul de calitate la nivel de produs se stabileste pe baza urmatoarei relatii:

sau

unde:

ie reprezinta indicele de echivalare a productiei din diferite clase de calitate in productie de prima categorie de calitate, care se stabileste  prin raportarea parametrilor sau preturilor corespunzatoare diferitelor clase de calitate la parametri sau preturile corespunzatoare primei clase de calitate:

in care:

pi reprezinta parametri corespunzatori claselor de calitate;

Document online: Economia Univers - subiectul pt examen Document online: Uniunea Europeana a shimbat diverse nume incepand cu anul 1958 - care sunt ele?

p - parametru pentru prima clasa de calitate.

Dupa aceasta modalitate de stabilire a coeficientului de calitate acesta ia valori mai mici sau cel mult egale cu unu. Cu cat se apropie de unitate, cu atat sporeste calitatea. Prin urmare, daca se inregistreaza o imbunatatire a calitatii produsului, iar daca s-a inrautatit calitatea produsului.

Gradul de imbunatatire sau inrautatire a calitatii produsului in acest caz se stabileste pe baza relatiei:

Pentru mai multe produse omogene se va calcula un coeficient de calitate generalizat ce va lua valori cel mult egale cu unitatea si a carei modificare se va analiza ca si in prima situatie de calculare a sa.

Daca un produs este caracterizat prin mai multi parametri de calitate ce confera utilitatea sa, aprecierea calitatii se va face prin intermediul unui coeficient generalizator () calculat pe baza relatiei:

in care:

gi reprezinta ponderea acordata unui parametru de calitate in utilitatea produsului, respectandu-se conditia ca ;

Pri - nivelul parametrului de calitate sau al pretului pe fiecare clasa de calitate.

In situatia in care , la acel produs s-a inregistrat o sporire a calitatii, in caz contrariu calitatea s-a inrautatit. Gradul de imbunatatire sau inrautatire a calitatii produsului se stabileste ca diferenta intre indicele coeficientului generalizator si 100.

Exista produse la care sunt stabiliti parametri standard de calitate, asa cum este cazul unor produse agricole. La aceste produse volumul poate fi exprimat in productie fizica, adica cu parametri de calitate reali, si productie STAS care este exprimata in parametri standard de calitate. In aceasta situatie aprecierea calitatii se face prin punerea in balanta productiei fizice (qf), cu productia in unitati standard (qs). Daca qf<qs, inseamna o calitate superioara a produsului, in caz contrariu calitatea este inferioara. Pentru o apreciere comparativa, este bine sa se calculeze indicele de calitate (Ic) stabilit ca raport intre productia in unitati standard si cea fizica:

Daca Ic>1, inseamna o calitate superioara celei standard.

Daca se analizeaza in dinamica nivelul calitatii, se imbunatateste calitatea produsului daca Ic₁>Ic₀, in caz contrariu s-a inrautatit calitatea chiar daca ea este peste cea standard.

Calitatea produselor poate fi reliefata si de proportia dintre produsele fabricate, dar care nu se incadreaza in parametri de calitate conform destinatiei produsului, si productia ce corespunde din punct de vedere al calitatii. Productia ce nu corespunde din punct de vedere calitativ este incadrata in productie declasata sau rebutata, iar calitatea se apreciaza prin intermediul procentului de rebuturi care se urmareste atat la nivel de produs, cat si pentru intreaga productie.

La nivel de produs procentul de rebut se calculeaza pe baza urmatoarelor relatii:

in care:

qr reprezinta productia rebutata exprimata in unitati naturale (buc);

qf - produsele finite ce corespund parametrilor de calitate.

qt reprezinta productia totala fabricata, deci atat produsele ce corespund calitativ, cat si rebuturile;

c - costul de sectie pe unitatea de produs.

In realitate procentul de rebuturi este mai degraba un indicator ce caracterizeaza calitatea productiei, produsul finit fiind rezultatul intregului proces de fabricatie.

La nivelul agentului economic se pate stabili un procent mediu de rebuturi calculat functie de structura productiei exprimata valoric in cost de sectie (gi) si procentul de rebut la nivelul fiecarui produs (rbi):

Asupra procentului mediu de rebuturi la nivel de unitate exercita actiune directa urmatorii factori:

structura productiei pe sortimente de produse:

calitatea propriu-zisa (procentul de rebut pe produse):

unde

Imbunatatirea calitatii produselor pusa in evidenta de reducerea procentului de rebuturi la nivelul agentilor economici, obliga pe manageri sa urmareasca reducerea rebuturilor la fiecare produs, in care scop vor asigura o buna stare de functionare a mijloacelor fixe active, vor utiliza materii prime si materiale de baza si auxiliare calitativ superioare, vor folosi tehnologiile de fabricatie cele mai moderne, vor asigura o calificare corespunzatoare a fortei de munca si un control tehnic de calitate care trebuie efectuat cu aparatura moderna.

Calitatea produselor poate fi apreciata si prin intermediul ponderii produselor reclamate sau refuzate de beneficiari (gr) ca urmare a calitatii necorespunzatoare, stabilita ca raport intre total productie reclamata sau refuzata de clienti (qrf) si total productie livrata clientilor (qm)

In cazul produselor ce au asigurata o perioada de garantie, calitatea poate fi pusa in evidenta de urmatorii indicaori:

ponderea produselor la care s-au inregistrat defecte in perioada de garantie, in total productie comercializata:

unde:

qdf reprezinta numarul de produse la care s-au inregistrat defectiuni in perioada de garantie;

q - productia totala comercializata.

Reducerea ponderii produselor cu defectiuni constatate in perioada de garantie atesta o imbunatatire a calitatii produsului.

numarul mediu de defecte pe un produs defectat in perioada de garantie (nd) stabilit ca raport intre numarul total de defectiuni inregistrate in perioada de garantie (ND) si numarul de produse comercializate si care s-au defectat in perioada de garantie (qdf):

numarul mediu de defecte semnalate in perioada de garantie si care revin pe un produs comercializat (ndt):

costurile medii cu inlaturarea defectelor constatate pe timpul garantiei si care revin pe un produs defectat (cqdf) sau pe un produs comercializat (cdqm):

unde:

Chi reprezinta suma cheltuielilor pe elemente efectuate pentru eliminarea defectiunilor pe perioada de garantie (costul pieselor inlocuite, costul manoperei pentru inlocuirea unor piese sau subansamble etc.)

Pentru aprecierea calitatii se poate utiliza si indicatorul 'rata defectelor' (Kd) stabilit pe baza relatiei:

in care:

ndi reprezinta numarul de defecte dintr-o anumita categorie;

pci - numarul de puncte acordate pentru fiecare tip de defect;

Np - numarul produselor controlate.

Si acest indicator caracterizeaza mai mult calitatea productiei si nu calitatea produsului finit.

Pentru a aprecia daca la un produs calitatea este in limite normale, trebuie stabilit un prag limita pentru rata defectelor, nivelul fiind functie de felul produsului si de punctajul acordat pentru fiecare tip de defecte. Reducerea ratei defectelor atesta o imbunatatire a calitatii produsului. Acest lucru trebuie realizat indeosebi prin eliminarea defectelor ce prezinta implicatii majore in functionarea produsului si prin reducerea numarului de defecte minore.

Daca la o anumita cerere a populatiei pretul este stabilit in exclusivitate pe baza calitatii, atunci in aprecierea calitatii produselor se va folosi si pretul mediu de valorificare a produselor. In caz contrariu, din modificarea preturilor medii trebuie eliminata influenta celorlalti factori, indeosebi influenta sezonalitatii si a conjuncturii pietei.

Efectele economice ale modificarii calitatii produselor.

Deoarece obtinerea de produse sau prestarea de servicii calitativ superioare, de cele mai multe ori implica si consumuri suplimentare de resurse de productie, pentru o apreciere corecta a eficientei consumurilor determinate de o calitate mai buna este necesar sa se cuantifice efectele economice ale modificarii calitatii produselor. Aceste efecte exprimate valoric nu pot fi stabilite decat prin intermediul preturilor de valorificare.

In dimensionarea efectelor determinate de modificarea calitatii produselor se va tine seama de modul de apreciere a calitatii produselor.

Daca produsele se livreaza pe categorii sau clase de calitate, se poate vorbi de o reducere a veniturilor (cifrei de afaceri) pe seama calitatilor inferioare (DV), indicator denumit impropriu 'pierderi pe seama calitatilor inferioare'. Marimea acestui indicator, la nivel de produs se poate calcula pe baza relatiilor:

sau

in care:

q reprezinta productia totala dintr-un anumit produs;

qi - productia pe clase de calitate;

- pretul mediu de valorificare al produsului;

pi - pretul de valorificare pe clase de calitate;

p - pretul corespunzator primei clase de calitate.

Daca se urmareste in dinamica reducerea veniturilor pe seama calitatilor inferioare, atunci asupra acestui indicator la nivel de produs exercita actiune volumul total al productiei, structura pe clase de calitate si nivelul preturilor pe categorii de calitate. Prin urmare schimbarea propriu-zisa a calitatii produsului exercita urmatoarea actiune asupra volumului veniturilor:

sau

in care:

unde:

gi reprezinta structura productiei pe clase sau categorii de calitate.

- reducerea de venituri pe seama calitatii inferioare in baza de comparatie.

Pentru foarte multe produse obtinerea unor calitati inferioare este inerenta, iar volumul activitatii exercita actiune directa asupra volumului de produse din calitatile inferioare.

De asemenea piata, prin raportul cerere si oferta, exercita actiune asupra reducerii veniturilor pe seama calitatilor inferioare prin intermediul pretului pe categorii de calitate.

Pentru aprecierea corecta a modului de reflectare a masurilor ce vizeaza imbunatatirea calitatii in rezultatele financiare ale agentului economic, se vor pune in balanta costurile suplimentare determinate de respectivele masuri, cu sporul de venituri inregistrat exclusiv pe seama calitatilor imbunatatite.

La nivelul agentului economic reducerea veniturilor pe seama calitatilor inferioare se stabileste prin relatia:

sau:

in care:

Qi reprezinta productia totala dintr-un anumit produs;

Qt - productia totala la nivelul unor produse omogene sau relativ omogene, exprimata in unitati naturale;

g - structura pe sortimente de produse;

- pretul mediu de valorificare la nivel de produs;

pi - pretul corespunzator primei categorii de calitate pentru fiecare produs.

Se desprinde faptul ca pentru diminuarea reducerii de venituri pe seama calitatilor inferioare, agentii economici, tinand seama si de cerintele pietei, trebuie sa mareasca productia in favoarea produselor pentru care dispun de conditii ce permit obtinerea de produse de o calitate sporita. Paralel vor intreprinde actiuni de perfectare a tehnologiilor de fabricatie la produsele cu o calitate mai scazuta.

Daca se apreciaza calitatea produselor pe baza procentului de rebut, atunci se poate vorbi de pierderi pe seama rebuturilor. In calcularea acestui indicator se va tine seama de faptul ca o parte din produsele rebutate pot fi aduse la parametri acceptabili de functionare prin efectuarea unor cheltuieli cu reconditionarea. Produsele reconditionate pot fi valorificate conform destinatiei initiale, schimbandu-se destinatia lor sau valorificandu-se la preturi inferioare.

Pierderile pe baza rebuturilor se stabilesc pe baza relatiei:

P=Vrb+Chrc - V

in care:

P reprezinta pierderile datorate rebuturilor;

Vrb - valoarea rebuturilor stabilita la cost de sectie;

Chrc - costurile cu reconditionarea unor produse rebutate pentru a putea fi valorificate, fie conform destinatiei initiale, fie schimbandu-se destinatia produsului;

V - veniturile obtinute prin valorificarea unor rebuturi.

Exista situatii in care agentii economici imbunatatesc nivelul calitativ al produselor fara sa modifice preturile, din dorinta de a creste competitivitatea pe o anumita piata, ceea ce atrage dupa sine cresterea volumului vanzarilor. In acest caz se poate vorbi de un spor de profit pe seama productiei vandute, care va fi pus in balanta cu volumul costurilor impuse de masurile de imbunatatire a calitatii produselor. In astfel de situatii se va diminua rata rentabilitatii, dar va spori masa profitului.

Pentru produsele a caror calitate se apreciaza prin intermediul indicelui de calitate, se poate vorbi de urmatoarele efecte economice ale calitatii:

modificarea veniturilor:

economia relativa de unitati de productie:

in care:

qs reprezinta productia exprimata in unitati standard;

qf - productia in unitati fizice;

- randamentul pe unitatea de productie;

ps₀ – pretul pe unitatea de produs standard in baza de comparatie.

Pretul mediu de valorificare a produselor, ca expresie a calitatii produselor, se va reflecta in urmatorii indicatori economico-financiari:

productivitatea anuala a muncii:

cand nu intervine sezonalitatea productiei;

cand intervine si factorul sezonalitate.

profitul brut al unitatii

cand nu intervine sezonalitatea;

cand intervine sezonalitatea.

rata profitului

cand nu actioneaza sezonalitatea

cand actioneaza si sezonalitatea

rentabilitatea capitalului consumat

cand nu intervine sezonalitatea

cand intervine si sezonalitatea

costurile la 1000 unitati monetare productie:

fara sezonalitate

cu sezonalitate

In relatiile de mai sus reprezinta pretul mediu recalculat in functie de structura efectiva pe sezoane (gi₁) si pretul in baza de comparatie pe fiecare sezon ()