Atat in perioada antebelica cat si in perioada regimului comunist, cooperatia de consum din Romania a cunoscut o accentuata deyvoltare si diversificare contribuind la sprijinirea taranimii cu mijloace materiale si marfuri in vederea intaririi gospodariei taranesti. Dupa 1990 ea si-a restrans activitatea ca urmare a aparitiei agentilor economici privati, modificarii cererii de consum a populatiei si a reducerii puterii de cumparare a acesteia, dar si-a pastrat cea mai puternica baza materiala in zona precum si structura organizatorica existenta anterior.

Restructurarea agriculturii si tranzitia rurala in Romania, manifestata in principal prin reanproprietarirea taranilor cu pamant, a pus in fata locuitorilor de la sate doua probleme considerate dificile; pe de o parte renasterea simtului de proprietate si retinerea fata de orice forma de proprietate in comun, iar pe de alta parte lipsa de capital financiar si mijloace de productie. In aceasta situatie o organizatie asociativa cum este cooperatia poate avea succes dosr daca statul si organele proprii centrale nu se amesteca in mod excesiv in activitatea cooperativelor, in schimb asigura cadrul legislativ adecvat si eventual sprijina orgenizatiile cooperatiste in pregatirea managerilor si a cooperatorilor din punct de vedere profesional.

Restructurarea sistemului cooperatiei pe principii democratice, dupa 1989 consta in asigurarea prin lege a posibilitatii unei organizatii teritoriale de baza de tip cooperativa de consum de a afunctiona in mod independen, mai multe intr+o localitate sau una pentru mai multe localitati fara obligatia de a se asocia in federale teritoriale ale cooperativelor de consum. Reforma cooperatiei de consum dupa anul 1989consta si in extinderea obiectului de activitate al cooperatiei la domenii noi sau care in trecut erau asiguratesau strict controlate de organe cooperatiste centrale. Astfel, cooperativa de consum constituita in mod independent sau asociata la federale teritoriale poate realiza in principal urmatoarele activitati:

comert de detaliu si de gros;

alimentatie publica, activitate hoteliera, turism intern si extern;

productie industriala si prestari de sevicii;

cumparare de produse de la populatie si de la agenti eeconomici si valorificarea acestora prin prelucrare sau comercializare ca atare;

vanzare de materiale de constructii, masini si unelte agricole, produse petroliere si de uz casnic, ingrasaminte, animale de reproductie, furaje, seminte, rasaduri puieti si alte produse specifice activitatii agricole;

organizarea, pentru proprietarii de terenuri agricole si agentii economici a unor servicii agrozooveterinare, inclusiv inchirierea de masini si unelte agricole;

organizarea si desfasurarea de activitati agrivole vagetal, zootehnice, piscicole, apicole, sericicole etc;

export si impor de marfuri, produse, servicii si schimburi de marfuri cu organizatii cooperatiste, intreprinderi si firme din alte tari;

cooperari si asocieri cu alte unitati cooperatiste, cu pesoane fizice sau juridice din tara si strainatate, precum si participari la capitalul social al unor societati comerciale;

executare de lucrari de ivestitii pentru nevoile proprii si pentru terti;

reclama si publicitate;

actiuni cultural educative si sportive, precum si sponsorizari ale unor manifestari culturale, stiintifice, tehnice, sportive etc;

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

formarea si prfectionarea pregatirii profesionale a personalului.

Prin atributiile cooperatiei de consum, mult extinse si imbunatatitede noua lege a cooperatiei, aceste organiyatii isi pot aduce o contributie substantiala la dezvoltarea si modernizarea vietii sociale a comunitatii rurale, in special in domeniul comertului, micii productii, turismului si prestarilor de servicii. Insasi din analiza dinamicii miscarii cooperatiste din tarile deyvoltate releva urmatoarele tendinte principale: centralizarea si concentrarea capitalului si a productiei, diversificarea activitatii din cadrul cooperativei, integrarea pe verticala a activitatii si internationalizarea activitatii cooperativelor.

Concentrarea si centralizarea capitalului cooperatist nu vin in contradictie cu principiul respectarii independentei si autonomiei unitatii cooperatiste, stiut fiind ca aceste unitati nu mai pot exista si functiona separat in conditiile generale ale deyvoltarii economice, concentrarea capitalului fiind menita sa asigure stabilitate veniturilor cooperatorilor si structurilor cooperatiste in general.

Diversificarea activitatii in cadrul aceleiasi cooperative asigura o mai mare mobolitate capitalului acesteia. Trecerea de la o secializare ingusta la un profil mai larg al preocuparilor cooperativei are ca efect favorizarea unei mai bune fundamentari a politicii de investitii, de venuturi si de preturi ca urmare a cresterii numarului variabilelor controlabile.

Integrarea verticala a cooperativelor reprezinta, de asemenea, o realitate tot mai evidenta in miscarea cooperatista si conduce la formarea subcomplexelor pe produse si ramuri la nivel national.

Odata cu cresterea rolului informatiilor in procesul deciyional si atenuarea unor politici regionale si internationale in domeniul economic a aparut si tendinta de internationalizare a activitatii cooperativelor, atat in cadrul unor organisme internationale, cat si prin deyvoltarea unor relatii intre cooperativele din diferite tari.

Se cunoaste ca Romania cooperativa de consum si-a pierdutdupa anul 1989 aproape total rolul ei social chiar si la nivelul membrilor sai, printr-o proasta intelegere a mecanismelorcxoncorentiale in economia de piata. Mai mult, cooperatia de consum a renuntat partial sau total la unele activitati care, pana in 1989, erau asigurate exclusiv de cooperatie cum ar fi achizitiile , mari aducatoare de valuta. Legea 109 din 1996 si Congresul cooperatiei de consum si cooperatiei de credit din iunie 1997 ofera cadrul legislativ si organizatoric pentru ca unitatile cooperatiste din mediul rural sa-si recastige rolul lor economic si social dominant in viata satului.

Conform studiilor existente in literatura de specialitate (Papuc, M., 1998 ), sistemul “Coop” are in vedere toate cele patru tendinte principale manifestate si pe plan mondial, respectiv concentrarea capitalului , diversificarea activitatii , integrarea verticala a acestora si internationalizarea , dar porneste de la unele aspecte specifice tarii noastre, si anume lipsa de colaborare intre cooperativele de conum si de credit si preocuparile exagerate pentru activitatile de comet, aducatoare de profit in detrimentul celorde productie si achizitii.

Ideea principala in realizarea sistemelor “ Coop “ porneste de la pricipiul intrajutorarii membrilor cooperatori, stipulata in noua lege a cooperatiei si are in vedere acordarea de credite avantajoase intreprinzatorilor particulari pentru realizarea in conditii eficiente a productiei vegetale si animale precum si a altor activitati din sfera comertului, serviciilor, micii industrii etc.

Produsele realiyate de cooperatori, la preturi mai mici datorita dobanzilor nesemnificative, vor fi achiyitionate tot in sistemul cooperatiei si tot aaici prelucrate, ambalate si etichetate cu sigla “ Coop”. In acest felaceste produse pot ajunge in magazinele “Coop” cu o marca distincta, aceea a cooperatiei si la preturi mai mici, facandu-le usor vandabile. Desigur, o conditie esentiala a vandabilitatii produselor “Coop” este si aceea a calitatii.

Este astfel argumentata integrarea tuturor activitatilor desfasurate de membrii cooperatori respectiv productie, achizitii, prelucrare, ambalare, vanzare in sistemul “Coop” beneficiind de avantajele creditelor cu dobanzi mici asigurate tot in acest sistem. In aceasta situatie este nevoie ca toate aceste activitati , inclusiv cele de credit, sa fie integrate si coordonatein cadrul unei singure cooperative creandu-se subcomplexe pe activitati si produse ( redate in fig. 12.2 ) Cele mai principale din aceste activitati economice cooperatiste integratoare enumerate: aprovizionare cu mijloace de productie si servicii productive ( utilaje, seminte, ingrasaminte, furaje, piese de schimb, carburanti etc. ); activitati productive; activitati de mica industrie-fabrici de conserve, abatoare, sectii de imbuteliere bauturi, sectii de porsionat si ambalat etc,; comert propriu-yis; servicii diverse; unitati de credit, banci rurale.

Avand u-se in vedere yonarea productiei vegetale si animale cooperativele se pot asocia in federale si uniuni prin liber conimtamant si pe principii economice care pot depasi limitele unui judet, mergandu-se de exmlu pe pricipii istorice sau pe arii teritoriale si mai mari ( Muntenia, Oltenia, Moldova, Transilvania). Unitatea teritoriala tip cooperatista poate achiyitiona produse si de la alti agenti economici sau din import cu conitia ca cele care sufera prelucrari sa poarte sigla “ Coop”.

In mod sintetic integrarea tuturor activitatilor necesare realiyarii unui produs finit, transformat in marfa, inseanma o reducere a costului de productie cu cel putin de 15% si a pretului de vanzare cu amanuntul cu peste 10%. Mai mult, concentrarea capitalului si integrarea activitatilor cooperatiei inseamna sporirea substantiala a vanzarilor, cresterea increderii si prestigiului cooperatiei si pozitia de leader in sistemul economic concurential de la sate, cel putin in perioada tranzitiei spre economia de piata.

		Produsele		Concurenta

Fig. 12.2 Posibila integrare a activitatilor economice cooperatiste in sistemul “COOP”