Cambia - notiune, raportul juridic cambial, caracterele juridice ale cambiei, functiile cambiei, conditiile de validitate a cambiei

Cambia

A. Notiune

1379. Reglementare juridica. Cadrul de reglementare juridica privind cambia este dat de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin.

Pe parcursul a 103 articole exista dispozitii privind: a) emiterea si formarea cambiei; b) girul asupra cambiei; c) acceptarea cambiei; d) avalizarea cambiei; e) plata cambiei; f) protestul privind cambia; g) prescriptia in materie de actiuni cambiale.

1380. Definitie. Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin nu da o definitie a cambiei.

In doctrina, cambia a fost definita in sensul:

- 'cambia este inscrisul care cuprinde ordinul dat de o persoana numita tragator, unei alte persoane numita tras, de a plati unei terte persoane numita beneficiar, la scadenta sau la ordinul acesteia, o suma de bani stabilita^[1]' ;

- 'cambia este un inscris care cuprinde ordinul dat de o persona, tragator unei alte persoane, tras, de a plati sau de a face sa se plateasca unui beneficiar la scadenta si la locul stabilit o suma de bani determinata.^[2]' ;

- 'cambia este inscrisul purtand aceasta denumire prin care o persoana (tragatorul) da mandat sau ordona altei persoane (trasul) sa plateasca unei a treia persoane (beneficiarul) sau la ordinul acesteia o suma de bani determinata la o data precisa si in locul aratat^[3]' ;

- 'cambia este un inscris prin care o persoana denumita tragator sau emitent da dispozitie unei alte persoane numita tras, sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane sau la ordinul acesteia^[4]'

Din continutul definitiilor mentionate, se poate observa, ca toate surprind aceleasi elemente necesare pentru elaborarea unei definitii a cambiei, adica: a) participantii la raportul cambial (tragatorul, trasul si beneficiarul); b) obiectul cambiei, adica prestatiile la care se obliga partile raportului cambial (plata unei sume de bani) ; c) calitatea de inscris care incorporeaza drepturi si obligatii.

Consideram ca prin cambie se intelege acel inscris, denumit si titlu, in temeiul caruia o persoana denumita tragator sau emitent dispune catre o alta persoana, denumita tras sa plateasca unei a treia persoane, denumita beneficiar, la termenul scadent sau la ordinul acesteia o suma de bani determinata.

B. Raportul juridic cambial

1381. Subiecte. Partile raportului juridic cambial sunt :

- tragatorul (creditorul), care este persoana emitenta care da dispozitie trasului sa faca plata si care isi asuma obligatia de 'a face' sa se plateasca suma de bani de catre tras catre beneficiar;

- trasul sau debitorul, este persoana careia i se da dispozitie, i se da ordin sau mandat de a plati o anumita suma de bani catre beneficiar ;

- beneficiarul, care este persoana catre care sau la ordinul careia urmeaza sa se faca plata de catre tras.

1382. Obiect. Obiectul raportului juridic cambial consta in conduita partilor, adica actiunea la care este indrituit subiectul activ si cea la care este tinut subiectul pasiv.

Subiectul activ, tragatorul, in mod direct sau prin mandatar, prin beneficiar poate cere subiectului pasiv, trasul, sa faca plata sumei de bani.

Deci, obiectul raportului juridic cambial il reprezinta actiunea tragatorului asupra trasului.

1383. Continut. Continutul raportului juridic cambial consta in totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor pe care le au partile acestuia.

Tragatorul are dreptul de a solicita plata creantei sale pe care intelege sa o incaseze prin intermediul beneficiarului in contextul unei stingeri a unei alte obligatii dintre acestia doi prin compensatie. Trasul are obligatia de a face plata catre beneficiar.

Beneficiarul are dreptul la incasarea sumei de bani de la tras.

1384. Mecanism juridic. Raportul juridic cambial este fondat pe un raport juridic fundamental dintre parti.

Pentru exemplificare :

- un comerciant x vinde catre comerciantul y o cantitate de marfa in valoare de 100.000.000 lei cu termen de plata la 90 de zile de la primirea marfii ;

- in aceeasi perioada comerciantul x are o datorie catre comerciantul z de 100.000.000 lei dintr-un contract de prestari servicii ;

- pentru efectuarea platilor si stingerea obligatiilor, comerciantul x care este tragator va emite o cambie prin care dispune catre comerciantul y care este tras sa faca plata sumei de 100.000.000 lei direct catre comerciantul z care este beneficiar.

Prin plata sumei la scadenta se stinge atat obligatia de plata pe care o are y catre x cat si obligatia de plata pe care o are x catre z.

Creanta tragatorului fata de tras se numeste proviziune (acoperirea cambiei), iar creanta beneficiarului fata de tragator se numeste valoare furnizata.

Beneficiarul cambiei poate sa foloseasca si sa transmita cambia in continuare prin gir catre creditori de-ai sai care si ei pot sa o transmita mai departe pentru plata datoriilor.

Oricare dintre beneficiari poate, inainte de scadenta sa prezinte cambia la o banca si sa primeasca o suma de bani care reprezinta diferenta dintre valoarea inscrisa in cambie si dobanda pentru perioada pana la scadenta.

Aceasta operatiune se numeste scontare.

C. Caracterele juridice ale cambiei

1385. Categorii de caractere. Cambia are doua categorii de caractere juridice : a) caracterele generale ale titlurilor comerciale de valoare ; b) caractere specifice.

1386. Caractere generale. Caracterele generale ale cambiei sunt : a) caracterul constitutiv de drepturi ; b) caracterul formal ; c) caracterul literal ; d) caracterul autonom.

1387. Caractere specifice. Caracterele specifice^[5] ale cambiei sunt :

- cambia este un titlu de credit deoarece pana la momentul scadentei executarea obligatiei de plata este amanata, operand astfel o creditare ;

-cambia este un titlu complet, deoarece atat drepturile cat si obligatiile in totalitatea lor sunt cuprinse in inscris si rezulta din mentiunile facute in acesta ;

- cambia este un titlu la ordin deoarece se transmite de regula printr-o procedura speciala denumita gir (andosare), exceptand situatia cand cambia cuprinde mentiunea 'nu la ordin', cand se transmite pe calea dreptului comun ;

- cambia este un titlu care are ca obiect plata unei sume de bani, la termenul si in locul aratat, excluzandu-se alte prestatii, suma de bani ramanand aceeasi ;

- cambia este un titlu abstract deoarece drepturile rezultate din cambie exista in mod valabil independent de raportul juridic fundamental care a stat la baza emiterii ei ;

- cambia creaza obligatii neconditionale in sensul ca obligatiile cambiale nu pot fi afectate de vreo conditie ;

- cambia creaza obligatii solidare deoarece obligatii cambiali sunt tinuti sa raspunda, ultimul posesor al cambiei putand sa ceara suma de bani inscrisa in cambie de la tras, iar in cazul in care acesta refuza, de la oricare dintre ceilalti semnatari ai cambiei.

D. Functiile cambiei

1388. Functii. Cambia, ca titlu comercial de valoare, indeplineste urmatoarele functii^[6]:

- functia de instrument de plata, deoarece prin intermediul ei se sting datorii si se evita plata cu numerar, putand fi utilizata in lant intre mai multi creditori, debitori si beneficiari;

- functia de schimb valutar, deoarece un creditor (tragator) dintr-o anumita tara poate sa dea ordin unui debitor (tras) din alta tara sa plateasca unui beneficiar din tara creditorului o suma de bani, in tara sa a trasului, evitandu-se astfel schimbul valutar cu numerar pe care beneficiarul ar fi trebuit sa-l faca, daca nu ar fi beneficiat de cambie;

- functia de instrument de credit, deoarece prin intermediul cambiei debitorul beneficiaza de credit pana la scadeta;

- functia de garantare^[7] a executarii unor obligatii deoarece cambia este un instrument care-l garanteaza pe creditor in privinta executarii obligatiei.

E. Conditiile de validitate a cambiei

I. Preliminarii

1389. Preliminarii. Pentru a produce consecinte juridice valabile, cambia trebuie sa indeplineasca anumite conditii de fond si de forma impuse de lege.

Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin nu contine dispozitii speciale in privinta conditiilor de fond si de forma ale cambiei, aceasta fiind supusa regulilor generale din dreptul comun.

II. Conditii de fond

1390. Preliminarii. Cambia, ca act juridic, trebuie sa indeplineasca acele conditii de fond prevazute de art. 948 din Codul civil pentru valabilitatea actelor juridice, si anume: a) capacitatea juridica; b) consimtamantul valabil; c) obiectul determinat; d) cauza licita.

1391. Capacitate. Pentru a putea sa se oblige cambial, persoana respectiva trebuie sa aiba capacitatea juridica de a incheia acte de comert.

Capacitatea depina de exercitiu trebuie sa existe in momentul semnarii cambiei.

Nu pot incheia cambie minorii si interzisii judecatoresti.

1392. Consimtamant. Consimtamantul persoanei care participa la un raport cambial trebuie sa reprezinte o manifestare de vointa valabila fara a fi afectata de vicii. Manifestarea de vointa trebuie sa fie expresa.

1393. Obiect. Obiectul cambiei consta in prestatiile la care se obliga participantii la raportul cambial.

In raport de natura obligatiei asumate, fiecare obligatie are un obiect concret.

1394. Cauza. Cauza (scopul) cambiei trebuie sa fie reala, licita si morala.

III. Conditii de forma

1395. Forma. Cambia trebuie intocmita in scris (art. 1 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin).

Inscrisul poate fi elaborat de mana, la masina de scris, la calculator sau poate fi un formular tipizat pe care se completeaza spatiile libere.

Semnatura trebuie sa fie scrisa de mana de catre persona care semneaza^[8].

Cuprinsul cambiei contine doua categorii de mentiuni: a) mentiuni obligatorii; b) mentiuni facultative.

1396. Mentiuni obligatorii. Potrivit art. 1, pct. 1-8 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cambia trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii:

- denumirea de cambie consemnata in insusi textul cambiei in limba folosita pentru redactare (pct. 1);

- ordinul neconditionat de a plati o suma determinata, exprimat prin formule de genul 'platiti', 'veti plati' si precizarea sumei si moneda de plata aratata in cifre si litere (pct. 2) ;

- numele aceluia care trebuie sa plateasca (adica al trasului) cu determinarea atributelor de identificare (nume, prenume, domiciliu, pentru persoana fizica ; denumire, sediu, pentru persoana juridica) (pct. 3) ;

- aratarea scadentei, adica indicarea datei scadente care trebuie:1) sa fie certa (sa arate data, (anul, luna, ziua) si termenul maxim de plata) ; 2) sa fie unica, nefiind admisa plata in rate ; 3) sa fie posibila ; 4) sa rezulte dintr-un inscris (pct. 4) ;

- aratarea locului unde plata trebuie facuta, adica precizarea localitatii unde se va face plata, in absenta unei asemenea precizari considerandu-se ca locul platii este locul de domiciliu al trasului (pct.5);

- numele aceluia caruia i se va face plata sau la ordinul caruia plata trebuie facuta, adica identificarea acestei persoane, cu exceptia cambiilor in alb cand beneficiarul se indica ulterior emiterii cambiei (pct.6);

- aratarea datei si locului emiterii cambiei, adica precizarea acestor date (pct. 7) ;

- semnatura celui care emite cambia (tragatorului), adica semnatura autografa sau autentica a persoanei tragatorului ;

ANALIZA: Subdezvoltarea - sfidare a lumii la inceputul mileniului III ANALIZA: Moneda si politici monetare - teste grila

Sanctiunea nerespectarii elementelor obligatorii este nulitatea cambiei.

1397. Mentiuni facultative. Cambia poate cuprinde, pe langa mentiunile obligatorii, si mentiuni facultative.

Mentiunile sau clauzele facultative sunt de mai multe categorii^[9], si anume : a) clauze explicative ; b) clauze complementare ; c) clauze suplimentare ; d) clauze derogatorii ; e) clauze interzise.

Clauzele explicative sunt cele care lamuresc obligatiile cambiale si sunt exprimate in forma: 'la ordin', 'fara procura', 'valoare data in garantie', etc.

Clauzele complementare sunt cele care completeaza si adapteaza continutul clauzelor cambiale (ex.: promisiunea de a plati dobanzi, desemnarea unui tert la care se va face plata).

Clauzele suplimentare sunt cele care servesc de proba pentru raporturile conexe fata de titlul de credit si pot fi: clauza dupa aviz; clauza valorii in marfuri, numerar, alimente).

Clauzele derogatorii sunt acele clauze care modifica si influenteaza obligatia cambiala, cum sunt :

- clauza 'nu la ordin' potrivit careia este interzisa transmiterea cambiei prin gir, cambia fiind transmisibila doar prin cesiune de creanta (art. 13(2) din Legea nr. 58/1934);

- clauza de negarantie pentru acceptare care exonereaza de raspundere pe tragator pana la scadenta (art. 11 din Legea nr. 58/1934);

- clauza 'fara protest' sau 'fara cheltuieli' care-l scuteste pe beneficiarul cambiei de obligatia de a adresa protestul de neacceptare sau neplata care este cerut pentru exercitarea actiunii in regres (art. 51din Legea nr. 58/1934).

Clauzele interzise sunt acele clauze care schimba fundamentul obligatiilor cambiale, adica :

- clauze care atrag nulitatea cambiei: 1) conditionarea executarii obligatiei cambiale; 2) completarea elementelor cambiei prin alt inscris;

- clauze care contravin naturii cambiei: 1) descarcarea tragatorului de obligatia de plata; 2) aducerea de atingere fortei executorii a cambiei.

F. Natura juridica a cambiei

1398. Natura juridica. Obligatiile^[10] care iau nastere din cambie sunt: a) obligatia fundamentala; b) obligatia in regres; c) obligatia de garantie.

Obligatia fundamentala este obligatia tragatorului de a face sa se plateasca de catre tras catre beneficiar suma de bani determinata in cambie.

Obligatia de regres este obligatia tragatorului si a girantilor de a plati suma de bani determinata in cambie daca trasul nu accepta sau nu plateste suma de bani catre beneficiar.

Obligatia de garantie este obligatia avalistului de garantare a trasului sau a girantului.

Teoriile privind izvorul obligatiilor cambiale, exprimate in doctrina^[11] sunt:

- teoria contractuala, potrivit careia izvorul obligatiilor cambiale este contractul (cesiunea de creanta, delegatia imperfecta, stipulatia pentru altul);

- teoria actelor unilaterale, potrivit careia izvorul obligatiilor cambiale este actul juridic unilateral;

- teoria mixta, potrivit careia obligatia tragatorului fata de beneficiar se naste dintr-un act juridic, iar fata de posesorul ulterior de buna credinta, izvorul este aparenta raportului juridic creat prin semnarea titlului.

In doctrina moderna^[12], cambia este considerata un act juridic complex, generator de efecte, care are un dublu izvor: a) manifestarea de vointa a tragatorului; b) legea.

Obligatia tragatorului are ca izvor manifestarea de vointa a acestuia exprimata in cambie.

Dreptul beneficiarului are ca izvor tot manifestarea de vointa a tragatorului.

Exercitarea dreptului impotriva celor care semneaza ulterior cambia are ca izvor, legea.

Cambia este, ca natura juridica, un act juridic complex.

G. Cambia in alb

1399. Cambia in alb. Cambia in alb este o cambie care nu cuprinde toate mentiunile obligatorii prevazute de lege.

Mentiunile lipsa sunt completate ulterior de catre primitor sau de catre un posesor succesiv.

Poate fi lasata in alb orice mentiune cu exceptia semnaturii tragatorului.

Cambia in alb poate fi completata oricand in termenul de trei ani de la emitere.

Dupa completare, cambia devine perfecta si produce efectele unei cambii regulat emise.

H. Acceptarea cambiei

1400. Notiune. Executarea obligatiei prevazuta in cambie depinde de acordul trasului.

Acceptarea cambiei este manifestarea de vointa a trasului prin care acesta consimte sa devina debitor si se obliga sa plateasca la scadenta suma de bani prevazua in cambie.

Obligatia trasului (acceptantului) este autonoma, literala, abstracta si independenta de orice alt raport juridic existent intre tras si tragator.

1401. Prezentare la acceptare. Prezentarea cambiei la acceptare are caracter facultativ, posesorul cambiei putand sa prezinte cambia direct pentru plata.

De la aceasta regula, exista urmatoarea exceptie: prezentarea cambiei la acceptare este obligatorie in situatiile: 1) cand scadenta cambiei a fost stabilita la un termen de la vedere, cambia trebuind prezentata pentru acceptare in termen de un an de la emitere; 2) cand tragatorul ori girantul au convenit si consemnat in cambie clauza prezentarii cambiei pentru acceptare, cambia trebuind sa fie prezentata in termenul stabilit de catre tragator.

1402. Conditii acceptare. Conditiile pentru acceptarea cambiei sunt:

- prezentarea cambiei la acceptare de catre posesor;

- prezentarea cambiei la acceptare de catre tras;

- prezentarea cambiei la acceptare pana la scadenta;

- prezentarea cambiei la acceptare in locul stabilit.

1403. Forma si continut acceptare. Acceptarea cambiei reprezinta manifestarea de vointa a trasului ca va plati la scadenta suma de bani consemnata in titlu.

Acceptarea se face prin scrierea pe cambie a expresiei 'voi plati', 'voi onora', 'acceptat' sau prin simpla semnatura a trasului pe aceasta.

Acceptarea trebuie sa fie datata pentru ca beneficiarul sa-si poata pastra dreptul de regres. Daca acceptarea este nedatata, posesorul poate, pentru a-si mentine dreptul de regres, sa ceara printr-un protest sa se constate lipsa datarii acceptarii.

1404. Efecte acceptare. Acceptarea cambiei produce urmatoarele efecte :

- obligatia trasului fata de posesorul cambiei, in sensul ca trasul devine debitor si obligat cambial, pentru plata la scadenta a sumei mentionate in cambie;

- obligatia trasului fata de tragator, in sensul ca trasul prin acceptare, isi asuma obligatia fata de tragator in cazul in care nu plateste beneficiarului la scadenta, si tragatorul se afla in posesia titlului.

1405. Refuz acceptare. Daca trasul refuza acceptarea cambiei, declaratia de refuz trebuie constata printr-un act autentic inainte de expirarea termenului pentru prezentarea la acceptare (art. 66 - 69 din Legea nr. 58/1934).

Actul de constatare a refuzului se numeste protest de neacceptare.

Posesorul poate, in caz de refuz de acceptare, sa exercite dreptul de regres impotriva celorlalti obligati cambiali, chiar inainte de scadenta.

1406. Acceptare extraordinara. In cazul in care trasul refuza acceptarea cambiei, legea a prevazut posibilitatea ca acceptarea cambiei sa se faca de catre o alta persoana (art. 74 din Legea nr. 58/1934).

O asemenea acceptare se numeste acceptare extraordinara.

Situatiile in care poate interveni acceptarea extraordinara sunt:

- indicatul la nevoie, care este persoana indicata in cambie de catre tragator, girant sau avalist;

- intervenientul pentru onoare, care este o persoana ce intervine din proprie initiativa cu ocazia dresarii protestului de neacceptare de catre tras.

Acceptarea extraordinara are acelesi efecte ca si acceptarea de catre tras, dar si efecte speciale cu privire la actiunea in regres.

Efectele speciale sunt:

- posesorul cambiei nu poate sa exercite inainte de scadenta dreptul de regres, decat in cazul in care indicatul la nevoie a facut protest la prezentarea cambiei;

- posesorul cambiei poate refuza acceptarea in cazul intervenientului pentru onoare, pierzand dreptul de regres inainte de scadenta.

I. Revocarea acceptarii.

1407. Revocare. Trasul are dreptul de a revoca acceptarea (art. 32 din Legea nr. 58/1934).

Revocarea se poate face prin stingerea mentiunii de acceptare de pe cambie prin mentiunea 'anulat' scrisa pe cambie si semnata.

J. Transmiterea cambiei (girul)

I. Preliminarii

1408. Preliminarii. Legea nr. 58/1934 a reglementat posibilitatea ca drepturile conferite de cambie sa fie transmise.

Operatiunea juridica de transmitere a unor asemenea drepturi se numeste gir (art. 13-23 din Legea nr. 58/1934).

II. Notiune

1409. Notiune. Girul^[13] este actul juridic prin care o persoana denumita girant, care este posesorul cambiei, transmite catre o alta persoana denumita giratar, printr-o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului, toate drepturile nascute din respectivul titlu.

Partile in actul juridic de gir sunt: a) girantul, care este titularul dreptului si posesorul titlului; b) giratarul, care poate fi orice persoana.

Girul trebuie sa fie dat, inainte de ajungerea cambiei la scadenta si anterior protestului de neplata sau datei expirarii termenului legal pentru dresarea protestului^[14].

III. Conditii de validitate

1410. Preliminarii. Girul, pentru a fi valabil, trebuie sa indeplineasca anumite conditii de fond si de forma.

1411. Conditii de fond. Conditiile de fond ale girului sunt de doua tipuri:

- conditiile de fond comune oricarui act juridic (art. 948 Cod civil), adica: 1) existenta capacitatii juridice a persoanei; 2) consimtamantul valabil; 3) obiectul; 4) cauza;

- conditiile de fond speciale prevazute de Legea nr. 58/1934 care sunt: 1) girul trebuie sa fie neconditionat (art. 14 (1) din Legea nr. 58/1934); 2) girul trebuie sa fie complet, neputandu-se gira partial (art. 14 (2) din Legea nr. 58/1934).

1412. Conditii de forma. Conditiile de forma ale girului sunt:

- mentiunea privind girul trebuie sa fie scrisa pe cambie sau pe un inscris separat cu precizarea formulei ' platiti lui' sau 'platiti la ordinul lui' (art. 15 (1) din Legea nr. 58/1934);

- mentiunea privind girul trebuie sa fie insotita de semnatura girantului cu respectarea regulilor privind semnatura cambiala (art. 15 (1) din Legea nr. 58/1934).

K. Categorii de giruri

I. Preliminarii

1413. Preliminarii. Girul poate fi clasificat, in functie de anumite criterii in mai multe categorii.

Dupa criteriul formei, sau indicarii beneficiarului, girul are urmatoarele forme: a) girul plin sau complet in care se mentioneaza numele beneficiarului; b) gir in alb care nu prevede numele giratarului; c) gir la purtator in care beneficiarul este desemnat prin posesia titlului.

II. Girul in alb

1414. Gir in alb. Conform art. 15 (2) din Legea nr. 58/1934, girul alb este girul care nu arata numele giratarului.

Girul alb este un gir simplificat in ceea ce priveste forma, fiin d suficient ca pe dosul cambiei sa fie semnatura girantului.

III. Girul la purtator

1415. Gir la purtator. Conform art. 14 (3) din Legea nr. 58/1934, girul la purtator este echivalent cu un gir in alb.

Diferenta dintre cele doua giruri consta in aceea ca in cazul girului la purtator, giratarul este desemnat prin posesorul titlului in formula ' la prezentare'.

IV. Girurile improprii

1416. Giruri improprii. Girurile improprii sunt :

- girul cu clauza 'nu la ordin', potriivt caruia giratarul nu poate transmite cambia mai departe (art. 13(2) din Legea nr. 58/1934) ;

- girul cu clauza ' pentru procura', potrivit caruia girattarul este doar mandatar pentru exercitarea drepturilor cambiale neputand sa transmita cambia prin gir (art. 20 din Legea nr. 58/1934) ;

- girul cu clauza ' in garantie', potrivit caruia cambia este o garantie reala mobiliara, giratarul putand sa se despagubeasca in mod preferential din suma incasata (art. 21 din Legea nr. 58/1934);

- girul cu clauza 'fara garantie', care are numai efect de legitimare a posesiunii titlului si care nu angajeaza raspunderea girantului in caz de neplata de catre tras.

V. Efectele girului

1417. Preliminarii. Girul produce urmatoarele efecte: a) efectul translativ de drepturi; b) efectul constitutiv de garantie; c) efectul de legitimare.

1418. Efect translativ de drepturi. Prin gir se transmit drepturile nascute din cambie (art. 16 din Legea nr. 58/1934).

Transmiterea se face atat in privinta drepturilor generate de raportul cambial (dreptul la plata sumei de bani; dreptul de a prezenta cambia la acceptare si la plata, dreptul de a exercita regresul; dreptul de a transmite cambia), cat si in privinta drepturilor accesorii daca exista (dreptul de ipoteca, dreptul de garantie reala mobiliara).

1419. Efect de garantie. Prin gir, girantul isi asuma obligatia de a garanta acceptarea si plata cambiei (art.17 din Legea nr. 58/1934).

In cazul in care trasul refuza acceptarea si plata cambiei, girantul raspunde fata de giratar si fata de posesorii ulteriori ai titlului.

1420. Efect de legitimare. Prin transmiterea cambiei prin gir, giratarul este considerat creditor si legitimat sa exercite drepturile prevazute in cambie (art.18din Legea nr. 58/1934).

L. Avalul

I. Notiune

1421. Notiune. Legea nr. 58/1934 cuprinde dispozitii cu privire la garantarea cambiei prin aval (art.33).

In literatura juridica, avalul a fost definit ca:

- un act juridic prin care o persoana, numita avalist, se obliga sa garanteze obligatia asumata de unul dintre debitorii cambiali, numit avalizat^[15];

- 'avalul contine angajamentul unei terte persoane, numita avalist, prin care se obliga sa faca plata cambiei, garantand astfel executarea obligatiei de catre cel ce trebuia sa plateasca, numit avalizat '^[16] .

Consideram ca avalul este actul juridic prin care o persoana numita avalist se obliga in solidar cu ceilalti semnatari ai cambiei, sa garanteze obligatia de plata a cambiei, asumata de catre o alta persoana denumita avalizat, care are calitatea de debitor cambial.

II. Subiectele avalului

1422. Subiecte. Partile in actul juridic de aval sunt: a) avalistul; b) avalizatul.

Avalistul poate sa fie un semnatar al cambiei sau o terta persoana (art. 33(2) din Legea nr. 58/1934).

Calitatea de avalizat o poate avea tragatorul, trasul, acceptantul sau girantul.

III. Natura juridica

1423. Natura juridica. Avalul este o obligatie autonoma si abstracta supusa regimului juridic al cambiei.

El nu este o garantie de genul fidejusiunii, chiar daca prin el se garanteaza o obligatie.

Prin aval, posesorul cambiei are un nou debitor.

IV. Conditii de validitate

1424. Conditii de fond. Avalul, ca act juridic, trebuie sa indeplineasca acele conditii de fond generale impuse de lege (art. 948 din Codul civil) pentru validitatea oricarui act juridic: a) capacitatea partilor; b) consimtamantul valabil; c) obiect determinat; d) cauza licita.

Conditiile de fond speciale ale avalului sunt: a) avalul trebuie sa fie neconditionat; b) avalul nu poate cuprinde clauze contrare naturii sale.

1425. Conditii de forma. Avalul se incheie in forma scrisa. El trebuie consemnat pe cambie sau pe adaos, deoarece, daca se da pe un inscris separat are regimul unei fidejusiuni.

Exprimarea avalului se face prin cuvinte ca 'pentru aval','pentru garantie', 'pentru siguranta', sau prin simpla semnatura a avalistului pe cambie.

In mentiunea referitoare la aval trebuie sa se indice persoana in favoarea careia s-a facut avalul, deoarece in lipsa indicatiilor se considera ca avalul s-a dat pentru tragator (art. 34 (4) din Legea nr. 58/1934).

V. Efectele avalului.

1426. Notiune. Efectele avalului constau in drepturile si obligatiile avalistului.

1427. Drepturi avalist. Drepturile avalistului, daca plateste cambia, sunt drepturile nascute din cambie, adica drepturile reale si garantiile.

In calitatea sa de debitor in regres, el se poate indrepta dupa ce a platit cambia, impotriva tuturor celor obligati sau numai a unora dintre ei.

1428. Obligatii avalist. Obligatiile avalistului sunt:

- obligatiile fidejusorului din dreptul comun, cu exceptia celor care sunt incompatibile cu cambia ;

- obligatia fata de posesorul cambiei si fata de debitorii de regres (obligatia de a garanta plata si acceptarea cambiei ; obligatia de a raspunde fata de posesorul cambiei si fata de giratarii ulteriori).

VI. Plata cambiei

a. Preliminarii

1429. Preliminarii. Plata cambiei se face la scadenta. Efectuarea platii cambiei parcurge anumite secvente si se desfasoara in anumite conditii si dupa anumite reguli.

b. Prezentarea cambiei la plata

1430. Prezentare. Pentru plata sumei din cambie, trebuie prezentata cambia la plata.

Prezentarea trebuie sa fie reala si efectiva si facuta celui care are obligatia de plata.

c. Beneficiarul platii

1431. Beneficiar. Beneficiarul platii cambiei este posesorul acesteia care poate fi cel indicat de tragator sau giratarul.

d. Platitor

1432. Platitor. Plata poate fi facuta de catre trasul acceptant sau de catre alta persoana indicata in cambie, ori de catre avalistul trasului.

e. Data platii

1433. Data plata. Data platii cambiei este cea determinata prin titlu sau data determinata ulterior.

Termenul de prezentare la plata este de un an de la emitere sau termenul fixat de tragator sau girant (art. 37 din Legea nr. 58/1934).

f. Locul platii

1434. Loc plata. Plata cambiei se face la locul si adresa indicate in cambie.

Daca nu s-a indicat locul, plata se face la domiciliul trasului, al persoanei indicate sa plateasca pentru el sau al intervenientului (art.42 din Legea nr. 58/1934).

g. Valabilitatea platii

1435. Valabilitate plata. Pentru ca plata cambiei sa fie valabila, trebuie intrunite anumite conditii:

- plata sa fie facuta la scadenta;

- platitorul sa aiba capacitatea de a face plati;

- plata sa se fi facut legal.

h. Efectele platii cambiei

1436. Efecte plata. Efectele platii cambiei sunt diferite dupa cum:

- daca plata s-a facut de catre trasul acceptant, plata stinge obligatiile tuturor obligatiilor cambiali (tragator, tras, girant, etc.);

- daca plata este facuta de catre un debitor in regres, ea stinge numai obligatiile care figureaza pe titl;u dupa debitorul care a platit (pentru girantii succesivi si avalistii lor).

i. Proba platii

1437. Proba plata. Proba platii se face cu mentiunea 'achitat' pe cambie si cu remiterea acesteia chitantata .

j. Consecintele neplatii cambiei

1438. Preliminarii. In siuatia in care cambia este refuzata la plata, posesorul acesteia poate sa-si valorifice drepturile in doua modalitati a) prin mijloace cambiale ; b) prin mijloace extracambiale.

1439. Mijloace cambiale. Mijloacele cambiale sunt proceduri speciale prin care se valorifica drepturile cambiale.

Actiunile cambiale sunt de urmatoarele tipuri :

- actiunile cambiale, adica : 1) actiuni directe (cereri de chemare in judecata indreptate impotriva celor direct obligati la plata) ; 2) actiuni in regres (actiuni contra oricaror alti obligati cambiali decat cei direct obligati) ;

- exexcutarea cambiala (procedura speciala de valorificare a drepturilor cambiale).

1440. Mijloace extracambiale. Mijloacele extracambiale sunt actiuni reglementate de dreptul comun, prin care se valorifica drepturile rezultate din raporturi juridice civile si comerciale (exemplu: actiunea de imbogatire fara justa cauza; actiunea cauzala).

k. Regresul

1441. Notiune. Potrivit art. 48, lit. a din Legea nr. 58/1934, daca la scadenta plata nu a avut loc, posesorul poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati. In continuare, in art. 48 lit. b, se prevede ca regresul poate fi exercitat chiar inainte de scadenta in situatia: a) daca acceptarea a fost refuzata in total sau in parte; b) in caz de faliment al trasului; c) in caz de faliment al tragatorului.

Posesorul cambiei isi poate valorifica drepturile de regres pe cale judiciara sau extrajudiciara.

Deci, regresul este un mijloc de valorificare a drepturilor rezultate din cambie.

1442. Conditii de exercitare. Exercitarea regresului se poate face cu respectarea anumitor conditii^[17]:

- prezentarea cambiei la scadenta pentru plata si refuzarea platii de catre tras;

- constatarea refuzului de plata prin dresarea protestului;

- avizarea debitorilor de regres.

Dresarea protestului, adica a inscrisului prin care se face refuzul se face de catre executorul judecatoresc sau de catre notarul public.

Protestul trebuie sa cuprinda^[18]: a) data intocmirii; b) numele si prenumele celui care a cerut intocmirea protestului; c) numele si prenumele persoanelor impotriva carora s-a intocmit; d) transcrierea cambiei; e) somatia de plata; f) raspunsurile primite; g) semnatura persoanei care l-a intocmit.

Avizarea debitorilor in regres este operatiunea de incunostiintare de catre posesorul cambiei a girantului si a tragatorului despre neacceptarea sau neplata cambiei.

Fiecare girant trebuie sa incunostiinteze girantul sau despre incunostiintarea primita.

1443. Obiect regres. Obiectul regresului consta in:

- obiectul regresului exercitat de posesorul cambiei poate fi:1) suma de bani mentionata in cambie neacceptata sau neplatita si dobanda pana la scadenta; 2) suma de bani reprezentand dobanda legala pentru capital de la scadenta pana la plata; 3) cheltuielile pentru protest, avizarea, etc.

- obiectul regresului exercitat de catre un debitor de regres poate fi: 1) suma platita; 2) dobanda legala la suma platita de la plata pana la incasarea creantei; 3) cheltuielile pentru recuperarea sumei.

1444. Regres la scadenta. Dreptul de regres se exercita la scadenta daca trasul refuza plata cambiei.

Daca trasul refuza justificat plata cambiei, atunci dreptul la regres nu este deschis.

1445. Regres inainte de scadenta

Exista situatii cand posesorul cambiei poate sa exercite dreptul de regres inainte de scadenta.

Aceste situatii sunt prevazute in art. 48 din Legea nr. 58/1934 si constau in: a) refuzul acceptarii cambiei (lit. b, pct. 1); b) dificultati de plata ale trasului (lit. b, pct. 2); c) falimentul tragatorului (lit. b, pct.3).

l. Executarea cambiala

1446. Notiune. Posesorul cambiei poate alege executarea silita in baza cambiei care este titlu executoriu.

Valoarea de titlu executoriu a cambiei este data de lege (art.53-54 si art. 57 din Legea nr. 58/1934).

1447. Conditii. Conditiile executarii cambiale sunt:

- dreptul la executare sa apartina posesorului cambiei;

- cambia sa fie valabila formal;

- sa fie indeplinite conditiile pentru exercitarea unei actiuni cambiale si pentru declararea regresului;

- drepturile cambiale sa nu fie prescrise.

1448. Investire cambie cu formula executorie. Cambia trebuie investita cu formula executorie. Investirea se face de catre judecatoria in a carei raza se gaseste locul platii sau locul domiciliului tragatorului.

Pentru investire, instanta verifica indeplinirea conditiilor formale ale cambiei, si daca au fost conservate drepturile cambiale.

1449. Formalitati. Pentru executarea efectiva, creditorul trebuie sa-l someze pe debitor, prin intermediul executorului judecatoresc, cu o somatie de plata.

Celelalte formalitati de executare sunt cele din dreptul comun.

1450. Opozitie la executare si suspendarea executarii. Debitorul poate face opozitie la executare in termen de 5 zile de la primirea somatiei.

Opozitia se introduce la judecatoria care a investit cambia.

Opozitia se judeca in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.

Instanta poate suspenda executarea cand debitorul nu recunoaste semnatura de pe cambie sau procura.

Suspendarea opereaza daca se inscrie in fals debitorul.

Creditorul poate solicita masuri asiguratorii.

1451. Exceptii cambiale. Debitorul poate opune anumite exceptii daca posesorul a lucrat cu buna stiinta in paguba debitorului (art. 19 din Legea nr. 58/1934).

Aceste exceptii^[19] sunt:

- exceptii obiective care sunt de doua tipuri: 1) exceptii obiective absolute care pot fi invocate impotriva oricui (ex.: nevalabilitatea cambiei, prescriptia dreptului la actiune, etc.); 2) exceptii obiective relative pe care anumiti debitori le pot opune oricaruia dintre posesori (ex.: nevalabilitatea obligatiei cambiale; falsificarea semnaturilor, etc. );

- exceptii subiective care privesc persoana posesorului cambiei sau a raportului fundamental si se clasifica in: 1) exceptii subiective absolute pe care orice debitor cambial le poate opune anumitor posesori ai cambiei (ex.: incapacitatea posesorului, falimentul posesorului); 2) exceptii subiective relative care privesc un anumit raport cambial (ex.: viciile de consimtamant; raportul juridic fundamental).

Exceptiile trebuie formulate la primul termen de infatisare.

1452. Actiuni extracambiale. Posesorul cambiei poate sa foloseasca pentru satisfacerea drepturilor sale si actiuni de drept comun denumite mijoace extracambiale.

Aceste actiuni sunt: a) actiunea cauzala; b) actiunea de imbogatire fara justa cauza.

Exercitarea actiunii cauzale se face cu indeplinirea urmatoarelor conditii: a) sa se faca dovada cu protestul ca nu s-a acceptat sau facut plata; b) posesorul sa ofere debitorului restituirea cambiei prin depunerea acesteia la grefa instantei sesizate cu actiunea cauzala.

Exercitarea actiunii de imbogatire fara justa cauza se face daca sunt indeplinite conditiile:

- posesorul cambiei nu are actiune cauzala impotriva debitorilor cauzali;

- posesorul are un titlu valabil;

- posesorul a pierdut toate actiunile cambiale prin decadere sau prescriptie;

- exista o imbogatire pe nedrept a unor debitori;

- exista un prejudiciu suferit de posesori.

Termenul de introducere a actiunii de imbogatire fara justa cauza este de un an de la data pierderii actiunii cambiale (art. 94 din Legea nr. 58/1934).