Comert
Conexitatea preturilorDaca un anumit proces de productie genereaza simultan produsele p si q, atunci deciziile si actiunile antreprenoriale pornesc de la estimarea sumei preturilor anticipate ale lui p si q. Preturile lui p si al lui q sunt legate intr-un anumit mod unul de altul, deoarece modificarile cererii de p (sau de q) genereaza modificari ale ofertei de q (sau de p) Relatia mutuala dintre preturile lui p si cel al lui q se poate numi conexitate de productie. Omul de afaceri numeste produsul p (sau q) un produs secundar al lui q (sau p). Productia bunului de consum z necesita intrebuintarea factorilor p si q, productia lui p necesita intrebuintarea factorilor a si b, iar productia lui q pe a factorilor c si d. Atunci modificarile ofertei de p (sau de q) genereaza modificari ale cererii de q (sau de p) Nu conteaza daca procesul de producere a lui z din p si q este dus la indeplinire in cadrul acelorasi intreprinderi care produc p din a si b si q din c si d, sau de antreprenori independenti din punct de vedere financiar unul de altul, sau de catre consumatorii insisi, ca un pas preliminar consumului. Preturile lui p si q sunt legate intr-un anumit mod unul de altul, [p.392] deoarece p este nefolositor sau mau putin folositor in absenta lui q si vice versa. Relatia mutuala dintre preturile lui p si cel al lui q poate fi numita conexitate de consum. Daca serviciile furnizate de un bun b pot fi substituite, chiar daca nu intru totul satisfacator, cu serviciile furnizate de un bun a, atunci o modificare a pretului unuia din bunuri afecteaza si pretul celuilalt. Relatia mutuala dintre preturile lui a si cel al lui b poate fi numita conexitate de substitutie. Conexitatea de productie, conexitatea de consum si conexitatea de substitutie sunt conexitati particulare ale preturilor unui numar limitat de bunuri. Este necesar sa distingem intre aceste conexitati particulare si conexitatea generala a tuturor bunurilor si serviciilor. Aceasta conexitate generala provine din faptul ca, pentru fiecare tip de satisfacere a dorintelor, in afara de diversi factori mai mult sau mai putin specifici mai este necesar un factor rar care, in ciuda diferentelor pe care le manifesta in puterea sa calitativa de a produce, poate fi numit un factor nonspecific, in cadrul limitelor definite cu precizie mai sus. [26] Este vorba despre forta de munca. Intr-o lume ipotetica, in care toti factorii de productie ar fi absolut specifici, actiunea umana s-ar manifesta intr-o multitudine de domenii legate de satisfacerea dorintelor, independente unele de altele. Ceea ce confera coeziune diverselor ramuri ce tin de satisfacerea dorintelor in lumea noastra reala este existenta unei multitudini de factori nespecifici, utilizabili pentru atingerea unei intregi varietati de obiective si care pot fi substituiti unii cu altii intr-o anumita masura. Faptul ca un anumit factor – forta de munca -- este, pe de o parte, necesar pentru desfasurarea fiecarui proces de productie si, pe de alta parte, nespecific in cadrul limitelor precizate, determina conexitatea generala a tuturor activitatilor umane. El integreaza procesul de formare a preturilor intr-un intreg, in care toate mecanismele sunt intrepatrund. El face ca piata sa fie o concatenare de fenomene mutual interdependente. Ar fi absurd sa privim un anumit pret ca si cum ar fi un obiect izolat in sine. Un pret este exprima pozitia pe care o atribuie oamenii care actioneaza unui lucru, in actuala stare a eforturilor lor de a indeparta disconfortul. El nu indica o relatie cu ceva neschimbator, ci doar pozitia instantanee a unui ansamblu aflat in schimbare caleidoscopica. In aceasta colectie de lucruri considerate valoroase de catre judecatile de valoare ale oamenilor care actioneaza, locul fiecarei particule este interdependent de toate celelalte particule. Ceea ce se numeste pret este intotdeauna o relatie in cadrul unui sistem integrat, care este efectul compus al relatiilor umane. [p.393]
|