Principalele ramuri ale sectorului farmaceutic: productia, distributia, vinzarea

numera fazele procesului de aprovizionare cu medicamente

PRINCIPALELE RAMURI ALE SECTORULUI FARMACEUTIC

PRODUCTIA( industria farmaceutica, laboratoare de productie)

DISTRIBUTIA( depozite de medicamente)

VINZAREA( farmaciile ce circuit deschis si cu circuit inchis)

PRODUCTIA – producatorii romani pot introduce in fabricatie numai medicamente generice( neprotejate de patent). Chiar si medicamentele generice necesita cheltuieli substantiale, deoarece pentru inregistrarea acestora este nevoie sa se efectuieze studii de bioechivalenta( compararea medicamentului generic cu medicamentul original). Aceste studii sunt foarte scumpe.

DISTRIBUTIA – in Romania se desfac doua tipuri de medicamente: din import si romanesti.      Medicamentul strain este avantajat fata de medicamentul romanesc deoarece:

nu exista taxe vamale pentru produsele finite medicamente, iar pentru unele materii prime, substante active si excipienti, taxele vamale pot ajunge pina la 20%.

creearea si mentinerea falsei impresii ca medicamentul strain este de calitate superioara medicamentului Romanesc( desi medicamentul romanesc contine 80% materii prime din import)

datorita absentei legii anti-trust, in prezent exista o tendinta de monopolizare a sectorului farmaceutic

deschiderea unui nou depozit este ingreunata de restrictiile impuse de Colegiul Farmacistilor: numai farmacistii primari cu aviz de libera practica pot sa deschida depozit

Figura 1 Capsule de amoxicilina (producator strain si linia de ambalare a producatorului roman)

Figura 2 Circuitul medicamentului romanesc si de import de la producator la beneficiar

VINZAREA

in prezent exista tendinta de transformare a activitatii farmaceutice, care este o activitate medicala cu specific comercial, intr-o activitate pur comerciala( deoarece putine farmacii sunt in proprietatea reala a farmacistilor).

deschiderea unei noi farmacii este ingreunata de numeroase restrictii impuse de Colegiul Farmacistilor.

blocajul financiar ingreuneaza activitatea platitorului (Ministerul Sanatatii si CNAS). Aceasta dificultate este generate de doua cauze: colectarea deficitara a sumelor pentru asigurari medicale de la agentii economici si includerea pe lista de medicamente compensate a multor medicamente de import, care sunt foarte scumpe, si care secatuiesc bugetul mic al sistemului de asigurari de sanatate.

decontarea medicamentelor compensate se face cu intirziere, aceasta genereaza o incapacitate de plata in lant: farmacii, depozite, producatori.

Figura 3 Bugetul CNAS

farmaciile nu pot inlocui medicamentele inscrise pe reteta, daca se foloseste denumirea lor comerciala, cu alte medicamente similare cu aceeasi Denumire Comuna Internationala, dar cu alta denumire comerciala. In aceste conditii producatorii romani care nu au retea proprie de promovare care sa prezinte medicamentele medicilor, sunt dezavantajati in mentinerea pozitiei pe piata a unor produse sau introducerea celor noi.

Figura 4 Medicament original (Zocor) si medicamente generice (Vasilip, Simvacard, Simcor)

        

SISTEMUL DE APROVIZIONARE CU MEDICAMENTE

Ca sistem coerent, ca stiinta selectarii, procurarii, transportarii, depozitarii, distribuirii si folosirii produselor farmaceutice cu cheltuieli minime pentru realizarea tuturor obiectivelor

Strategia de marketing este o parte a politicii de marketing, care cuprinde cele mai importante aspecte privind :

produsul medicamentos,

categoria de clienti carora li se adreseaza,

analiza pietelor tinta.

Orientarea de marketing este o filozofie de afaceri, care are ca obiectiv cheie:

descoperirea nevoilor pietei-tinta

oferirea de medicamente dorite

folosind o cale mai eficienta decit cea folosita de concurenti

Intelegerea pietei si definirea obiectivelor sunt premise importante ale conceptului de marketing. Pentru a actiona, trebuiesc organizate mijlocele de cucerire a pietei, deci trebuie proiectat MIXUL DE MARKETING care cuprinde:

POLITICA PRODUSULUI

POLITICA PROMOVARII

POLITICA DISTRIBUTIEI

POLITICA PRETULUI

in functie de caracteristicile pietei( pacienti si concurenta ) si de obiectivele producatorului.

Marketerii pot combina aceste politici, pot alcatui strategii pentru fiecare politica in parte. Aceste strategii nu sunt isolate ci sunt in strinsa corelatie ( ex. Un produs bun dar care are o distributie slaba, este sortit esecului, sau o campanie de reclama convingatoare pentru un produs farmaceutic de slaba calitate nu are efect ).

Trebuie o dozare atenta a celor patru politici, functie de specificul pietei-tinta oferind numeroase posibilitati, din care pacientul sa poata allege, dupa preferinta sa.

PRODUSUL

Constituie o parte importanta a marketingului. Marketerii prezinta produsele farmaceutice, avantajele produsului si valoarea adaugata pe care producatorul o livreaza pacientului ( produs medicamentos + consultanta la momentul eliberarii din farmacie).

Trebuie pozitionat pe piata printr-o valoare adaugata unica, pentru a depasi concurenta si pentru a convinge pacientii sa il prefere. Deci trebuie facuta o diferentiere care trebuie sa fie:

‼ importanta- trebuie sa ofere un avantaj evident si consecvent( ex: aspirina Bayer cu vitamina C)

‼ unica- sa nu poata fi oferita de alt produs concurent ( ex: aspirina Bayer cu gust de portocale, comprimate masticabile pentru copii)

‼ avantajoasa- ea va aduce cel mai bun raspuns unei probleme de sanatate ( Panadol sirop pentru copii produce o ameliorare rapida a febrei )

‼ comprehensibila- avantajul trebuie sa fie clar comunicat si demonstrate ( Nurofen-“iti ia durerea cu mina”.)

‼ atribuabila- sa fie atribuit permanent produsului sa nu poata fi copiat de alte produse( ex: Ben-Gay, are actiune rapida).

‼ accesibila- trebuie ca pretul sa ramina in limitele de prêt tolerate de consumatorii de la noi.

‼ rentabila- avantajele obtinute trebuie sa aduca profit producatorului.

PROMOVAREA

Cuprinde numeroase tehnici, folosite pentru a comunica cu piata, cum ar fi:

‼ vinzarea personala ( cadouri, bonificatii)

‼ promovarea vinzarilor

Figura 5 Vinzarile pe piata romaneasca

‼ relatiile cu publicul

Figura 6 Consilirea pacientului in farmacie

Promovarea si comunicarea sunt strins legate.

In industrie tehnicile promotionale sunt bazate pe avantaje acordate pacientilor( reducere de prêt, bonificatii), in farmacie, etica nu permite acest fapt. Conform legislatiei, personalul farmaciei trebuie sa combata abuzul de medicamente, sa elibereze medicamente pe baza de prescriptie medicala.

In farmacie, comunicarea reprezinta baza promovarii.

In ceea ce priveste reclama pentru medicamente, este indicata in publicatiile de specialitate pentru medici si farmacisti. Publicitatea prin postere in farmacie este acceptata deoarece farmaciile sunt particulare (farmaciile cu circuit deschis).

Referitor la publicitatea pentru medicamente, decizia din 22 iulie 1993, prevede: “Publicitatea pentru medicamentele si tratamentele medicale care nu se pot obtine decit prin retete medicale nu este admisa.”

“Publicitatea pentru celelalte medicamente, tratamente si aparate medicale trebuie sa fie clar idetificabila ca atare, loiala, veridica si controlabila si trebuie sa se conformeze cerintei de a nu avea efecte periculoase pentru individ, fapt care va trebui sa fie atestat de Ministerul Sanatatii sau de un organ abilitat de Ministerul Sanatatii.”

DISTRBUTIA

Distributia cuprinde metodele utilizate pentru transportul medicamentului de la producator pina la consumatorul final.

Din strategia de distributie fac parte :

organizarea sistemului de transport si de depozitare

procesarea comenzilor

tinerea sub control a stocurilor de produse finite

calcularea numarului de intermediari folositi

alegerea tipurilor de canale de distributie angajate

Detinatorul de depozit farmaceutic trebuie sa posede autorizatie din partea Ministerului Sanatatii pentru a desfasura o activitate de intermediere a distributiei de medicamente. Producatorul nu este autorizat sa vinda direct medicamente.

Produsele vor fi depozitate mai intii intr-un depozit, de unde vor fi duse in farmacie si de aici la pacienti

     Figura 7 Depozit de medicamente

PRETUL

Pretul este suma de bani pe care ofertantul o cere in schimbul produsului medicamentos.

Prin prêt se poate realiza o imagine , pot fi concurati rivalii, pot fi convinsi pacientii.

Pretul la medicamente este stabilit de foruri guvernamentale, dupa consultarea specialistilor, functie de mediul economic, de originalitatea medicamentului.

In farmacie pot exista medicamente care au aceeasi substanta active, dar preturi diferite, fiind de la firme diferite.

Aceasta face posibila alegerea lui de catre pacient in momentul cumpararii de la farmacie.

FAZELE PROCESULUI DE APROVIZIONARE CU MEDICAMENTE

Faza de selectie

Faza de procurare

Faza de distributie

Faza de folosire a medicamentelor

Canalul de distributie este constituit din mai multe organizatii independente implicate in procesul de livrare a unui produs farmaceutic:

DEPOZIT FARMACEUTIC

FARMACII - CU CIRCUIT DESCHIS

- CU CIRCUIT INCHIS ( SPITAL)

Canalul de distributie asigura trecerea produsului de la locul de producere (industria farmaceutica) la locul de consum (pacientii).

Producatorii realizeaza o gama restrinsa de produse farmaceutice in cantitati mari.

Consumatorii (pacientii) doresc o gama larga de produse in cantitati mici.

Prin canalele de distributie, intermediarii cumpara cantitati mari de produse farmaceutice variate, oferind pacientilor posibilitatea sa cumpere cantitati mici de produse farmaceutice pe care si le doresc.

Intermediarii joaca rol in CORELAREA OFERTEI cu CEREREA.

FUNCTIILE CANALULUI DE DISTRIBUTIE

Principala functie este asigurarea legaturii intre PRODUCTIE si CONSUM.

Membrii canalului indeplinesc urmatoarele functii:

INFORMAREA – culeg informatii utile pentru activitatea de marketing a producatorului.

PROMOVAREA – culeg informatii pentru reteaua de reprezentanti medicali.

CONTACTAREA – realizeaza comunicarea cu potentiali clienti.

Proiect: Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului patrimonial Proiect: Indicatorii valorici ai productiei: delimitari conceptuale privind fundamentarea productiei

CORELAREA – asigura concordanta intre oferta si nevoile pacientilor.

NEGOCIEREA – incheierea unui accord legat de prêt si alte conditii ale ofertei.

DISTRIBUTIA FIZICA – transportul si repartitia medicamentelor.

FINANTAREA – obtinerea si utilizarea fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor generate de activitatea canalului.

Majoritatea distribuitorilor romani sunt decapitalizati.

Primele cinci functii permit punerea la punct a tranzactiei, ultimele doua ajuta la efectuarea acestora.

In ultimii ani, in S.U.A. producatorii de medicamente au fost supusi unei presiuni in ceea ce priveste pretul si portofoliul de produse, datorita modificarii sistemului de asigurari de sanatate si aparitia pe piata a unui nou grup de distribuitori (Pharmacy Benefit Managers).

Acestea ofera avantaje in livrarea medicamentelor, dar au intocmit si o lista de medicamente de care medicii trebuie sa tina seama atunci cind prescriu un anumit tratament.

Distribuitorii furnizeaza medicamente in functie de programele de sanatate stabilite la nivelul fiecarei tari.

Marii distribuitori apeleaza la un system de medicamente prestabilite pentru care ofera reduceri semnificative de preturi.

Producatorii de medicamente, trebuie sa produca medicamente in functie de includerea sau neincluderea lor pe listele prestabilite de distribuitori.

Producatorii care incearca sa-si maximizeze profiturile din vinzarea de noi medicamente se vad constrinsi in actiunea lor atit de distribuitori, cit si de organismele guvernamentale, sa mentina preturile la un nivel scazut.

REALIZAREA CANALULUI DE DISTRIBUTIE

Se face in trei etape:

Selectarea depozitelor care sunt “ BUNI PLATNICI“. In prima etapa , se acorda discaunturi tuturor depozitelor farmaceutice.Se observa onorarea platilor catre producatorul de medicamente. Se aleg 15-20 de depozite farmaceutice si se stabilesc contracte de exclusivitate cu acestea.

Realizarea unui sistem de MARKETING CONTRACTUAL- producatorii si distribuitorii sunt legati intre ei prin contracte ferme.

Realizarea unui sistem de MARKETING CORPORATIV- prin cumpararea sau deschiderea unor depozite farmaceutice. Sistemul de marketing corporativ cuprinde numai producatorul si depozitul farmaceutic nu si detailistul ( farmaciile), conform uzantelor internationale.

Farmaciile trebuie sa fie independente si in proprietatea reala a farmacistilor pentru a putea realiza o aprovizionare cu medicamente pentru pacienti , pe criterii medicale sin u comerciale.

Pentru acoperirea intregului teritoriu, sunt necesare minim 13 depozite farmaceutice.

Ex: Iasi- pentru judetele Suceava, Botosani< Neamt si Iasi.

COMERTUL CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL

Comert “ en gros” – in depozit farmaceutic

Comert “ en detail” – in farmacia cu circuit - deschis ( publica)

- inchis ( de spital )

FUNCTIILE DEPOZITULUI FARMACEUTIC

ASIGURA legatura intre producatorul de medicamente si farmacii

VINZAREA SI PROMOVAREA - Depozitul farmaceutic ajuta producatorul sa isi vinda medicamentele catre orice farmacie. Depozitul are mai multe legaturi cu farmaciile, decit producatorul care este la distanta.

CONTACTAREA – descoperirea si comunicarea cu potentialii clienti

APROVIZIONAREA SI FORMAREA SORTIMENTELOR - Depozitul poate selecta medicamentele si sa asigure o varietate de produse de care au nevoie farmaciile, economisind eforturile de sortare si stocare.

DESFACEREA marfii in vrac - Depozitul economiseste fondurile farmaciilor prin cumpararea unor cantitati mari de medicamente si ofera spre vinzare cantitati mai mici.

DEPOZITAREA - Depozitul constituie un stoc de medicamente; prin aceasta reduce costul stocarii atit pentru producator cit si pentru farmacie.

TRANSPORTUL - Depozitul asigura o livrare mai rapida catre farmacii, decit producatorul.

FINANTAREA - Depozitele finanteaza farmaciile acordindu-le credite si termene prelungite de plata, iar producatorii de medicamente sunt finantati prin comenzi anticipate si plati effectuate la termenul prevazut.

ASUMAREA RISCULUI - Depozitul isi asuma riscul legat de furtul de medicamente, deteriorarea si inlocuirea lor.

INFORMAREA - Depozitul culege si distribuie informatii catre producatori si farmacii referitoare la concurenta, produse noi, evolutia preturilor.

ROL CHEIE in cadrul canalului de marketing.

Organizarea si distributia medicamentului de catre depozitul farmaceutic si farmacie, este reglementata de Ministerul Sanatatii.

Definitii:

DEPOZITUL FARMACEUTIC – este o unitate sanitara care are ca obiect de activitate depozitarea si distributia produselor farmaceutice.

FARMACIA – este o unitate sanitara care are ca obiect de activitate prepararea, conservarea, eliberarea produselor farmaceutice de uz uman, parafarmaceutice, cosmetice, dietetice, de uz stomatologic, fitoterapeutice, tehnico- medi-cale.

Farmaciile sunt: cu circuit deschis (publice)

cu circuit inchis (spitale, sanatorii)

DROGHERIA – are ca obiect de activitate, aprovizionarea populatiei cu medicamente aprobate de Ministerul Sanatatii si Colegiul Farmacistilor, plante, ciaiuri medicinale, cosmetice, dietetice, parafarmaceutice, O.T.C.-uri.

ACTIVITATEA DE COMERT CU RIDICATA SI AMANUNTUL A MEDICAMENTELOR NU ESTE O ACTIVITATE COMERCIALA, CI O ACTIVITATE MEDICALA CU SPECIFIC COMERCIAL.

PRETUL MEDICAMENTELOR

Pretul unui medicament reprezinta suma tuturor valorilor pe care consumatorul le ofera in schimbul avantajului de a avea sau de a utilize acel medicament.

In stabilirea pretului unui medicament trebuie tinut cont de faptul ca asigurarea populatiei cu medicamente de baza este o componenta esentiala a asistentei primare a starii de sanatate.

Pentru a veni in sprijinul aprovizionarii populatiei cu medicamente de baza “esentiale”, O.M.S. elaboreaza liste cu medicamente considerate esentiale, adica medicamente care trebuie sa fie disponibile in cantitati suficiente si la preturi acceptabile in toate tarile. In present este valabila”Lista a X-a a medicamentelor esentiale.

O.M.S. incurajeaza producerea pe scara larga a medicamentelor generice care sunt mai ieftine si deci mult mai accesibile pentru populatie.

Din punct de vedere al pretului, medicamentul romanesc este dezavantajat fata de medicamentul strain, deoarece nu exista taxe vamale pentru produsele finite medicamente, iar pentru unele materii prime- substante active si excipienti- taxele vamale pot ajunge pina la 20%.

Deoarece medicamentele romanesti sunt mai ieftine decit medicamentele straine s-a creat falsa impresie ca medica-mentele romanesti sunt inferioare calitativ medicamentelor din import, desi medicamentele romanesti contin 80% materii prime din import.

Medicamentele romanesti sunt mai ieftine decit medicamentele din import deoarece medicamentele romanesti nu inglobeaza sau inglobeaza cheltuieli minime pentru promovare si cercetare-dezvoltare.

Stabilirea pretului la medicamente se face in functie de statutul juridic al medicamentelor:

Medicamente ORIGINALE ( protejate de patent)

Medicamente GENERICE ( fabricate dupa expirarea patentului)

Pretul la medicamentele ORIGINALE este mare, deoarece include cheltuieli de productie, de promovare si cercetare-dezvoltare.

Cheltuielile de promovare pentru un medicament cu o substanta activa noua sunt mult mai mari decit cheltuielile de promovare pentru un medicament generic( cu o substanta active deja cunoscuta).

Efortul de promovare al reprezentantilor medicali este foarte mare, acestea trebuind sa convinga medicii practicieni ca medicamentul nou prezinta avantaje certe pentru a fi introdus in practica medicala.

Cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt si ele foarte ridicate, deoarece realizarea unui medicament nou implica ani de munca.

In plus firma producatoare poate fixa profitul pe unitate farmaceutica la o valoare ridicata, deoarece nu exista competitori generici, urmind ca acest profit sa scada in momentul aparitiei pe piata a competitorilor generici.

Pretul la medicamentele GENERICE este mic, deoarece include pe linga cheltuieli de productie, cheltuieli reduse de promovare si cercetare-dezvoltare.

In cazul unui medicament generic, efortul de promovare al reprezentantilor medicali este mai mic, deoarece medicii practicieni sunt convinsi de valoarea terapeutica a medicamentului generic utilizat.

Cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt de asemenea mai reduse, ele se concentreaza doar pe punerea la punct a rete-tei medicamentului generic si preparare.

Nu exista cheltuieli de cercetare fundamentala pentru medicamentele / formele farmaceutice noi.

Singurele cheltuieli ridicate sunt cele pentru realizarea studiilor de bioechivalenta.

Producatorul de medicamente generice nu poate fixa profitul pe unitate farmaceutica la o valoare ridicata, deoarece exista alti competitori generici.

Pretul medicamentelor generice este scazut deoarece:

se produc cantitati mari de medicamente(loturi, sarje)

producatorii au facilitate crescute de ambalare, depozitare, distributie.

Desi pretul este scazut, calitatea medicamentelor generice este corespunzatoare standardelor internationale deoarece:

materiile prime sunt achizitionate de pe piata internationala( cel mai adesea de la producatorul original).

aprobarea producerii se face numai pe baza referirii la datele farmaceutice si clinice ale producatorului original( bioechivalenta).

CALCULAREA PRETULUI LA MEDICAMENTE

Stabilirea pretului in industria farmaceutica este un process care ia in calcul mai multi factori:

1) Costul de uzina cuprinde:

- cheltuieli directe – legate de productia propriu zisa de medicamente ( materii prime, transport-aprovizionare, mano-pera)

- cheltuieli indirecte – legate de productia propriu zisa de medicamente( utilitati tehnologice- apa, aer, abur, electri-citate).

- cheltuieli indirecte – nelegate de productia propriu zisa de medicamente( iluminare, reparatii, amortizari).

- cheltuieli indirecte ale producatorului ( personal”neproductiv”, deplasari, intretinere ).

2) Costul comercial cuprinde:

- costul de uzina

- cheltuieli de desfacere

3) Pretul cu ridicata cuprinde

- costul comercial

- profit

4) Pretul cu amanuntul cuprinde:

- pretul cu ridicata

- TVA

-adaosul commercial

Stabilirea costurilor si a preturilor este verificata de Oficiul Concurentei.

Pentru medicamentele compensate, exista un prêt de referinta, care este stabilit de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, cu consultarea Colegiului Farmacistilor din Romania si a Colegiului Medicilor din Romania.

Medicamentele incluse pe lista de compensate, se elibereaza dupa Denumirea Comuna Internationala ( denumirea substantei active) si nu dupa denumirea comerciala.

Adaosul comercial pentru medicamente este reglementat prin ordinul Ministerului Sanatatii .

Adaosul comercial pentru medicamentele romanesti difera in functie de pretul cu ridicata al medicamentului:

50 – 100.000 lei- 28% (din care pentru depozit 14% si pentru farmacie 14% )

Peste 100.000 lei- 12% (din care pentru depozit 3 % si pentru farmacie 9 % )

Pentru medicamentele din import adaosul commercial permis este de 15% la care se adauga marja de risc valutar de 20%.

STRATEGII DE SCADERE A PRETURILOR LA MEDICAMENTE

Acordarea de discount-uri( reduceri de prêt)

Se face in trei etape,conform urmatorului model:

In prima etapa se acorda discount-uri tuturor depozitelor si farmaciilor dupa cum urmeaza:

‼ plata in avans sau la ridicarea / livrarea medicamentelor

~ 2% pentru medicamente in valoare de pina la 10.000 €

~ 4% pentru medicamente in valoare de pina la 20.000 €

~ 7% pentru medicamente in valoare de pina la 30.000 €

~ 8% pentru medicamente in valoare de peste 30.000 €

‼ plata la termen de 30 de zile de la ridicarea / livrarea medicamentelor:

~ 2% pentru medicamente in valoare de peste 10.000 €

~ 5% pentru medicamente in valoare de peste 20.000 €

~ 6% pentru medicamente in valoare de peste 30.000 €

In etapa a doua se selecteaza depozitele care sunt “ buni platnici”si se stabilesc contracte de exclusivitate cu acestea. Se aleg 15-20 de depozite farmaceutice independente din tara din rindul celor mai buni platnici si se incheie contracte de exclusivitate( in ceea ce priveste discauntul) cu acestea.

Prin aceste contracte producatorul de medicamente livreaza marfa cu un discount de 5-8% numai acestor depozite, asa incit depozitele exclusive sa poata desface produsele producatorului de medicamente cu un adaos commercial zero. Totodata producatorul de medicamente poate impune depozitelor exclusive sa nu se aprovizioneze cu medicamente cu aceeasi substanta activa produse de firmele concurente.

Aceste contracte de exclusivitate nu implica desfacerea numai prin acesti distribuitori exclusive; producatorul de medicamente poate vinde si altor depozite care se aprovizioneaza ocazional cu medicamentele producato-rului, dar fara discount, pentru a nu concura depozitele exclusive.

Primele doua etape sunt doar etape intermediare care preced realizarea unui sistem propriu de distributie.

Deoarece construirea de depozite care sa acopere toata tara si achizitionarea de mijloace de transport pentru livrarea medicamentelor direct catre farmacii presupune investitii considerabile, etapele premergatoare reali-zarii sistemului propriu de distributie sunt utile pentru cresterea volumului de vinzari.

Datorita absentei legii anti-trust( anti-monopol), in present exista o tendinta de monopolizare a sectorului farmaceutic( unii producatori romani detin fabrici, depozite, farmacii), ceea ce este contrar uzantelor internationale.

De aceea pentru a face fata concurentei, toti producatorii importanti de medicamente din Romania, trebuie

sa-si realizeze propriul sistem de distributie.

Mecanisme de reducere a preturilor

Desi cheltuielile pentru medicamente reprezinta doar 15% din totalul cheltuielilor pentru sanatate, industria farmaceutica, care este o industrie foarte profitabila, este deseori blamata pentru costurile crescute ale cheltuielilor de sanatate. Industia farmaceutica este supusa unor presiuni mari din partea guvernelor si sistemelor de sigurari de sanatate pentru reducerea costurilor medicamentelor.

Reducerea pretului la medicamente si implicit a costurilor asistentei medicale implica luarea unor masuri ferme de catre C.N.A.S.si anume:

~ cresterea contributiei pacientilor la plata medicamentelor

~ eliminarea unor categorii de medicamente de pe lista de compensate

~ includerea medicamentelor pe liste negative( restrictionate la prescriere) respectiv pe liste positive( stimulate la prescriere

~ schimbarea statutului legal al unor medicamente( trecerea de la Rx la O.T.C.)

~ stabilirea pretului de referinta cit mai mic pentru medicamentele compensate

~ controlul direct / indirect al profitului companiilor farmaceutice

~ promovarea utilizarii importurilor paralele

~ renuntarea la cheltuieli promotionale

~ educarea pacientilor sa nu astepte intotdeauna prescriptii in urma consultatiilor medicale

~ stabilirea unui buget farmaceutic pentru medici

~ incurajarea prescrierii si utilizarii de medicamente generice

Producatorul de medicamente trebuie sa tina cont de faptul ca PRETUL este un element secundar de marketing. Elemental principal de marketing pentru un medicament este CALITATEA acestuia, reflectata prin siguranta si eficacitate terapeutica ( demonstrate prin studii de bioechivalenta sau biodisponibilitate), conform reglementarilor Agentiei Nationale a Medicamentului (A.N.M.)

METODELE DE RECEPTIE A MEDICAMENTELOR

( tipuri si descriere)

RECEPTIA CANTITATIVA

RECEPTIA CALITATIVA

RECEPTIA VALORICA

Personalul farmaciei, are datoria de a verifica permanent medicamentele si de a solicita firmelor distribuitoare necesarul de medicamente.

La primirea medicamentelor, se verifica ( se receptioneaza) din punct de vedere valoric si cantitativ prin confruntarea lor cu factura care insoteste medicamentele.

Factura are inscris: denumirea medicamentului, cantitatea, forma farmaceutica, sursa de aprovizionare, valoarea.

Daca livrarea este corecta, se aplica stampila farmaciei si se semneaza pentru receptie.

Medicamentele se inscriu in condica de primire medicamente si se aseaza in rafturile din depozit in functie de termenul de valabilitate. Se inscrie pretul pe fiecare ambalaj secundar.

Materiile prime si medicamentele finite trebuie sa fie insotite de certificate de analiza corespunzatoare calitativ din partea producatorului,pe care sa fie inscrisa data expirarii; ele se vor pastra in depozitul farmaciei in conditii corespunzatoare( cele de uz intern separate de cele de uz extern).

Farmacistul manager asigura:

calitatea medicamentelor si a materialelor sanitare care se face prin receptie calitativa la intrarea medicamentelor in farmacie odata cu receptia cantitativa.

efectuarea controlului calitativ la masa de analiza a medicamentelor si a substantelor medicamentoase.

pentru substantele medicamentoase se face un control organoleptic( gust, miros, culoare, marimea particulelor).

serurile si vaccinurile cit si unele antibiotice( nistatina) se pastreaza la +4*- +8*C( la frigider).

Produsele inflamabile sunt depozitate separate.

Produsele si substantele toxice, stupefiantele se pastreaza in dulapuri speciale( fara geam, sub cheie si vor fi etichetate cu eticheta “cap de mort”.

controleaza prepararea corecta a medicamentelor

raspunde de modul cum este organizat si cum se sxercita controlul medicamentelor in farmacie.

trebuie sa cunoasca toate actele normative care reglementeaza receptia medicamentelor.

Se preocupa de cunoasterea si utilizarea corecta a casei de marcat fiscalizata, a computerelor si a programului cu care este dotat, in vederea tinerii corecte a evdentei cantitative si valorice, conform contractelor cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate.

Asigura controlul circulatiei medicamentului prin:

control preventiv

verificarea organoleptica si fizica

analiza calitativa la masa de analiza

* raspunde material de lipsurile cantitative si valorice constatate in farmacie, cu ocazia inventarului.

Controlul calitatii reprezinta partea din “Buna Practica Farmaceutica” care se refera la operatiile de verificare a calitatii:

acceptarea sau refuzul materiilor prime sau a produselor finite

estimarea stabilitatii produsului farmaceutic in timp.

Controlul se defineste prin : verificarea conformitatii cu caracteristicile unui medicament, urmate de o apreciere (corespunde), sau nu corespunde.

Calitatea medicamentelor realizate in oficina si a serviciilor aduse de farmacisti, este asigurata de respectarea unor standarde nationale care prevad:

promovarea sanatatii

aprovizionarea cu medicamente si articole de uz medical

indrumarea pacientilor pentru autoingrijire

realizarea de medicamente de calitate in farmacie

perfectionarea prescrierii si folosirii medicamentelor.

Calitatea medicamentelor preparate in farmacie, este asigurata prin respectarea”Recomandarilor de buna practica farmaceutica”.

Farmacistilor si asistentilor de farmacie le revine obligatia majora, de a oferi fiecarui pacient servicii farmaceutice de calitate.

Medicamentele preparate in farmacie trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in F.R.X., pentru forma farmaceutica respectiva: solutii, unguente, pulberi, iar medicamentele oficinale trebuie sa prezinte caracteristicile de calitate inscrise in monografii.

ARANJAREA MEDICAMENTELOR in OFICINA si in DEPOZIT

Medicamentele industriale si produsele parafarmaceutice vor fi grupate si depozitate, pe forme farmaceutice, in ordine alfabetica si in functie de calea de administrare( separate pentru uz intern si separate pentru uz extern) si termenul de valabilitate, data fabricarii.

Pentru depozitarea medicamentelor toxice si stupefiante, farmacia va fi dotata cu mobilierul necesar.

Receptia medicamentelor se face la primire si apoi se aseaza in rafturi in ordinea termenului de valabilitate.

Substantele medicamentoase se clasifica in functie de activitate, in trei grupe:

• ANODINE – obisnuite, cu activitate si toxicitate reduse, sunt etichetate cu litere negre pe fond alb.
• PUTERNIC ACTIVE – se pastreaza la Separanda, sunt etichetate cu litere rosii pe fond alb.
• TOXICE – foarte active si foarte toxice, se pastreaza la Venena, se eticheteaza cu litere albe pe fond negru si cu o eticheta speciala “cap de mort”.

Un element important este modul de organizare a CONSERVARII MEDICAMENTELOR in oficina.

Se va acorda atentie deosebita, medicamentelor a caror limita de conservare este specificata pe ambalaj.

Medicamentele cu o serie mai recenta, se aseaza pe rafturi, in spatele celor cu o data de expirare mai apropiata. Medicamentele se aseaza in rafturi in functie de forma farmaceutica de prezentare si dupa tipul medicamentelor.

Dupa forma farmaceutica, exista solutii externe, solutii interne, comprimate, unguiente, supozitoare, siropuri.

Medicamentele trebuie asezate astfel incit farmacistul, sa aiba la indemina un numar cit mai mare si mai variat de medicamente.

Depozitarea se face pe grupe terapeutice, forme farmaceutice, caracteristici fizico-chimice si in ordinea seriilor de fabricatie.

### La primirea retetei se va verifica:

data eliberarii retetei

reteta incompleta nu se executa, decit dupa completarea de catre medic a datelor legale

in caz de urgenta, reteta se executa.Inlocuirea unei substante din reteta se face de catre medic, sau cu avizul acestuia.

Se verifica dozele maxime; daca doza maxima este depasita sin u este insotita de specificatia “sic volo”,din partea medicului, ele vor fi reduse la doza maxima prevazuta de F.R.X.

Anularile de doze se vor face astfel incit cifra taiata cu o linie sa poata fi citita, nefiind admise stersaturi pe reteta.

medicamentele preparate si ambulate in farmacie vor fi etichetate cu: denumirea produsului, pretul, modul de

administrare, stampila unitatii si semnatura celui care a efectuat divizarea.

Medicamentele vor fi etichetate si scrise de farmacist.

Preparatele magistrale se vor pastra la dispozitia bolnavului, functie de caracteristicile fizico-chimice, maxim 7 zile.

La eliberarea medicamentelor, bolnavii din ambulator, cu retete gratuite si compensate semneaza de primirea medicamentelor pe reteta, si isi inscriu datele de identificare.

Aranjarea medicamentelor in oficina

Aranjarea medicamentelor in depozitul farmaceutic

Competenta 3 - DESCRIE OPERATIILE DE INVENTARIERE

FUNCTIILE DE INVENTARIERE (tipuri si descriere)

Verificarea integritatii gestiunii se face periodic prin inventariere care reprezinta, operatia de stabilire a realitatii valorice, materiale si banesti la un moment dat.

Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data a existentei elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric.

INVENTARUL = document de natura contabila in care sunt trecute toate mijloacele economice pe elemente componente, exprimate sub aspect cantitativ si valoric.

IMPORTANTA inventarierii:

• contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei gestionari a patrimoniului farmaciei
• contribuie la mobilizarea rezervelor interne, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante     (medicamente).
• Contribuie la respectarea disciplinei financiare.

OBIECTIVUL inventarierii:

• inregistrarea patrimoniului farmaciei format din valori banesti si materiale.

SCOPUL inventarierii:                                                                                                   

• asigurarea integritatii avutului
• stabilirea, constatarea unor eventuale lipsuri din gestiune.
• luarea masurilor pentru recuperarea pagubelor.

ROLUL inventarierii:

• este de a arata din punct de vedere material realitatea absoluta.
• constatarea stocului la un moment dat
• rol educational deoarece contribuie la intarirea disciplinei in munca.

ISTORIC

Cuvintul INVENTAR – este de origine Latina si vine de la INVENTARIUM care la rindul sau a inlocuit un termen mai vechi folosit in dreptul roman si anume REPERTORIUM care reprezenta un act care se intocmea la romani in anumite situatii prevazute de lege ( casatorii, tutele).

Era o lista in care trebuia sa fie scrisa si evaluata in mod amanuntit averea unei personae fizice.

Se prezenta sub forma unei liste, a unui catalog sau a unui registru cuprinzind insemnarea tuturor bunurilor ce alcatuiesc averea unei intreprinderi, institutii, farmacii.

Inregistrarea tuturor operatiilor din farmacie trebuie efectuata in conditii care sa asigure o deplina concordanta intre continutul evidentei si realitatea faptei.

Verificarea concordantei dintre realitate si datele din evidenta se face prin operatii, mijloace concrete, cit si prin inventariere.

CONDITIILE unei BUNE INVENTARIERI

La baza inventarului trebuie sa existe un PLAN in care sa se arate :

• ce anume se inventariaza
• perioada inventarierii
• durata inventarierii( trebuie sa fie cit mai scurta)
• modul de organizare al inventarului

personalul care lucreaza la inventar trebuie sa :

• fie pregatit prin instructaj
• valoarea bunurilor sa nu fie facuta prin aproximare
• inventarierea trebuie efectuata pe teren in mod corect prin verificare, masurare, cintarirea elementelor inventariate( substante farmaceutice, forme farmaceutice, obiecte tehnico-medicale)
• in farmacie pot avea loc o serie de modificari si neconcordante care nu pot fi reflectate in evidenta contabila cind acestea se produc. Exemplu:

executarea gresita a unor operatii de inregistrare ce duc la erori care pot fi descoperite cu ocazia inventarierii

unele produse medicamentoase pot suferi perisabilitati( scaderi sau cresteri in greutate prin evaporare, uscare, deshidratare, hidratare datorita unor factori obiectivi sau subiectivi) Perisabilitatile sunt pierderi normale care se produc la unele substante cu grad mare de pulverizare, prin manipulare, prin divizare, cele influientate de umiditate, sau cele care au ambalaje fragile.

Scazamintele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

pierderile sa nu fie cauzate din neglijenta in conservarea produselor, in minuirea sau depozitarea lor.

Lipsa san u fie cauzata de sustrageri

Sa nu fie determinate de factori obiectivi( cistiguri nelegale)

Deprecierea calitativa san u fie cauzata de expirarea termenului de valabilitate.

CLASIFICAREA INVENTARIERII

A)     Dupa SFERA de CUPRINDERE

inventariere GENERALA- care cuprinde intreg patrimoniul farmaciei. Se realizeaza la sfirsitul anului, sau in mod exceptional cind se schimba gestionarul(farmacistul sef).

inventariere PARTIALA- care cuprinde o parte a patrimoniului farmaciei,constatarea existentei numai a anumitor mijloace, precum si integritatea lor.

B)     Dupa INTERVALUL de TIMP la care se efectuiaza:

inventariere ANUALA- in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale pentru a fi trecute in bilant

inventariere PERIODICA- care are loc in timpul anului pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale.

inventariere OCAZIONALA- se efectuiaza in cursul anului fiind determinata de anumite imprejurari cum ar fi predare-primire de gestiune.

inventariere INOPINANTA- se efectuiaza in cursul anului de catre conducerea farmaciei.

ETAPELE INVENTARULUI

Pregatirea inventarului

Inventarierea propriu-zisa

Stabilirea rezultatelor inventarului

Inregistrarea diferentelor in plus si acoperirea celor in minus.

PREGATIREA INVENTARULUI

Consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea sferei de cuprindere a

inventarului.

Se constituie comisia formata din cel putin doi membri pentru care se da o decizie

scrisa ce cuprinde numele

membrilor, data inceperii si data terminarii inventarului.

In comisia formata, intra un presedinte care este numit de catre conducerea farmaciei

si restul membrilor ce sunt

Angajati ai farmaciei( farmacisti, asistenti de farmacie).

PRESEDINTELE comisiei are ca ATRIBUTII:

procurarea formularelor necesare operatiei de inventariere.

instruirea membrilor comisiei

luarea de masuri ca inventarul sa se termine in perioada propusa

verificarea functionarii aparatelor de masurat si cintarit

verificarea inregistrarilor daca acestea sunt la zi, in registrele de evidenta.

Comisia de inventariere, va da o declaratie scrisa in care se va mentiona urmatoarele:

daca in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor.

daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale.

daca au documente neinregistrate in evidenta

2) INVENTARIEREA PROPRIU-ZISA

Reprezinta etapa care marchiaza inceperea efectiva a inventarierii, continutul ei il reprezinta constatarea faptica, descrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii.

Constatarea reprezinta stabilirea pe cale directa si concreta a existentei elementelor patrimoniale, a marimii si starii in care se gasesc ele la data cind are loc inventarierea.

Existenta elementelor de active se constata practice prin numarare, masurare, cintarire.

Pe baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in LISTE de INVENTARIERE in care se trec : cantitatile, valorile si caracteristicile proprii elementelor inventariate.

3) STABILIREA REZULTATELOR

Urmeaza confruntarea documentelor faptice cu constatarile din evidenta contabila proprie pentru a se afla rezultatele inventarierii, stabilindu-se plusurile si minusurile din inventar.

Dupa ce se cunosc diferentele in plus sau in minus dintre stocul faptic( cel din computer) si stocul fizic( stocul real de pe raft) este necesar stabilirea modalitatilor de compensare.

4) INREGISTRAREA DIFERENTELOR IN PLUS SI ACOPERIREA CELOR IN MINUS

Listele de inventar se realizeaza in doua exemplare,ambele semnate pe fiecare pagina de catre membrii comisiei de inventariere si de gestionar( farmacistul manager).

Alaturi de aceste liste se mai intocmesc procese verbale de casare unde este cazul si de asemeni un process verbal in care se mentioneaza cele constatate in urma inventarului, aratind propunerile cu privire la acoperirea pagubelor daca este cazul.

La toate acestea se ataseaza si declaratia completata la inceperea inventarului prin care farmacistul manager mentioneaza acele intrari si iesiri de medicamente care au fost operate inainte de inceperea inventarului si daca are stiinta de existenta unor plusuri de medicamente sau alte produse farmaceutice fara acte doveditoare.

Pe ultima fila a listelor de inventariere farmacistul manager trebuie sa mentioneze daca bunurile inventariate se afla in pastrarea sa.

Daca exista bunuri care nu se pot inventaria valoric vor fi puse pe liste de inventar cantitativ.

Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care se inregistreaza in urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si inregistrarile din evidenta contabila.

In cazul in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor faptice fata de inscrisuri, acestea se numesc plusuri in inventar care de obicei se inregistreaza, daca diferenta este nefavorabila atunci cind constatarile faptice sunt mai mici decit inregistrarile avem de-a face cu un minus in inventar, aceasta lipsa fiind imputabila. Lipsurile din inventar trebuie explicate.In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din punct de vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa apara la acelasi gestionar.

Plusurile se inregistreaza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care indica plusul respective si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de constatare a plusurilor respective.

.Pentru inregistrarea minusurilor in contabilitate exista urmatoarele situatii:

• daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la prêt cu amanuntul diferenta dintre pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul cu amanuntul se vireaza la bugetul farmaciei.
• In cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit cauzele, lipsurile respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin debitul contului decontari in curs de lamurire.

Acest ultim cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cauza, cind nu este o persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli, pe locuri de constatare a acesteia, cind este o persoana vinovata aceasta devine debitor si I se imputa in consecinta..

In caz de calamitati naturale lipsurile se trec in debitul contului profit si pierderi.

CAZURI IN CARE TREBUIE EFECTUAT INVENTARUL

• PERIODIC - cu scopul controlului asupra integritatii valorilor din farmacie
• PREDARE-PRIMIRE - gestiune altei personae
• CAZ de FORTA MAJORA - inundatii, cutremur, furt, incendii
• La CEREREA ORGANELOR de CONTROL - sau alte organe imputernicite
• MODIFICARI de PRET

CAZ de DESFIINTARE a F

ARMACIEI sau cu prilejul COMASARII sau transformarii unui PUNCT

MARKETINGUL SERVICIILOR

TESTE 1

GRADUL de SATISFACTIE / INSATISFACTIE al CLIENTULUI se poate masura prin:

FISA DE RECLAMATIE ( client este pacientul)

Data(Z L A) . . . . . .                                                                     Reclamant . . . . . .

Producator . . . . . . .                                                                                       Echipa de lucru . . . . ..

Produsul farmaceutic . . . ..                                                                       Solutii propuse . . . . .

. . . . . . . . . . ..

Cantitatea implicate . . . . .                                                                                 . . . . . . . . . . .

Cantitatea livrata . . . . . ..

Data fabricatiei . . . . . . .

Motivul reclamatiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

 Nonconformitate in legatura cu caracteristicile medicamentoase ale produsului:

- actiune terapeutica absenta sau redusa 

- prezenta unor reactii adverse neprevazute 

- defecte de functionare in cazul unor produse utilizate pentru diagnoza 

 Nonconformitate legata de caracteristicile chimico-fizice ale produsului:

caractere organoleptice anormale 

prezenta unor corpuri straine 

prezenta unor substante neprevazute in formula declarata pe eticheta si nici de specificatiile de calitate 

- produs diferit de cel declarat pe eticheta 

- neconformitate cu limitele normelor ale unuia sau mai multor parametric analitici 

 Nonconformitate cu privire la confectiuni sau ambalaje

rupturi, deformatii sau alte defecte structurale 

inchidere defectuoasa sau absenta 

accesorii defectuoase sau absente 

confectii sau ambalaje goale sau cu un continut cantitativ diferit de cel declarat

etichete lipsa, aplicate in mod gresit sau necorespunzatoare produsului( inversari) 

etichete sau alte materiale tiparite cu text partial sau total ilizibil( din diferite motive) 

etichete sau materiale tiparite, cu imprimare lipsa, gresit sau ilizibil

defecte de natura diferita, care impiedica corecta folosire a produsului 

TEST 2

FISA DE INREGISTRARE A INSATISFACTIEI CLIENTULUI (client este personalul farmaciei)

Client . . . . . . . . . Nr. Comenzii . . . . . . . . . .Data

 Facturare:

Eroare de facturare 

Remiza neacordata 

Factura neprecedata de livrare 

Altele . . . . . . . . . . 

 Informatii eronate:

Referitoare la performante 

Referitoare la prêt 

 Conceptie / fabricatie

Defect de conceptie 

Defect de fabricatie 

Defect de conditionare 

Altele . . . . . . ..

 Livrare

Termen de livrare: in avans 

in intirziere 

Omiterea livrarii 

Livrarea dubla 

Livrare incompleta 

Livrare neconforma ( fata de comanda ) 

Comanda anulata ( de firnizor ) 

Eroare de incarcare 

Eroarea clientului 

Livrarea nereceptionata 

Transport 

Alte cauze ale insatisfactiei 

Recuperarea produselor nevindute

Descrierea pe scurt a litigiului producator-client . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

GRADUL de SATISFACTIE / INSATISFACTIE al CLIENTULUI se poate masura si telefonic printr-un chestionar:

Performante evaluate Calificative

1) Calitatea produsului: cum apreciati calitatea produselor          1 2 3 4 5

firmei farmaceutice X ?

2) Respectarea termenelor de livrare: cum respecta firma 1 2 3 4 5

farmaceutica X termenele de livrare ?

3) Informarea clientului: sunteti multumit de modul in care 1 2 3 4 5

firma farmaceutica X isi informeaza clientii cu privire la

performantela si preturile sale ?

4) Creativitatea firmei: sunteti multumit de noile produse 1 2 3 4 5

farmaceutice si de performantele lor ?

5) Asistenta post-vinzare: sunteti satisfacut de calitatea 1 2 3 4 5

asistentei post-vinzare a firmei X ?

6) Administrativ: cum apreciati modul de rezolvare a 1 2 3 4 5

problemelor de :

- livrare 1 2 3 4 5

- facturare 1 2 3 4 5

- reclamatie 1 2 3 4 5

- altele, specificati 1 2 3 4 5

7) Calitatea relatiei telefonice: sunteti multumit de calitatea 1 2 3 4 5

colaborarii prin telefon cu salariatii firmei X ?

8) Largirea gamei de produse: sunteti multumit de gradul 1 2 3 4 5

in care firma X isi largeste gama de produse farmaceutice ?

Punctajul este urmatorul:

foarte putin / foarte prost

putin / prost

satisfacatoare

mult / bun

foarte mult / foarte bine

Incercuiti cifra care reprezinta raspunsul dumneavoastra la intrbare.

TEST 5

CHESTIONAR REFERITOR LA MEDICAMENTELE CU PRESCRIPTIE MEDICALA

Pentru specialisti din domeniul sanatatii, pentru prospectarea pietei farmaceutice, stabilirea preferintelor specialistilor pentru anumite clase terapeutice si forme farmaceutice, stabilirea gradului de cunoastere a medicamentelor si / sau formelor farmaceutice noi. Exprimarea este in termeni stiintifici.Un astfel de chestionar puteti primi in farmacie sau cu ocazia promovarii unui medicament dupa care puteti obtine punctaj.

__________ ______ ____ __________ ______ ____ _____ _______ ______ ___________

Firma farmaceutica X

Va rugam sa raspundeti la urmatoarele intrebari:

1) Care este profesiunea dumneavoastra?

Medic  Farmacist  Chimist  Biolog  Altele, specificati__________

2) In ce profil lucrati?

Invatamint                   Spital  Laborator  Dispensar  Depozit de medicamente 

Farmacie publica  Farmacie de spital  Industria de medicamente  Cercetare-dezvoltare 

3) Ce medicamente deficitare considerati ca ar trebui fabricate si / sau de industria farmaceutica romaneasca?

4) Ce forme farmaceutice considerati ca ar trebui fabricate si de industria farmaceutica romaneasca?

Comprimate, capsule  Solutii injectabile  Supozitoare 

Picaturi pentru ochi  Unguente  Picaturi pentru nas 

Perfuzii  Aerosoli  Radiofarmaceutice 

5) Ce grupe terapeutice considerati ca nu sunt suficient de bine reprezentate pe piata prin produse romanesti>

Tractul digestive si metabolism  Singe si organe hematoformatoare 

Sistem cardiovascular  Preparate dermatologice 

Aparat genitor-urinar si hormoni sexuali  Antiinfectioase pentru uz sistemic 

Sistem nervos  Produse antiparazitare 

Aparat respirator  Organe sensitive 

Varia___________

6) Cunoasteti si folositi medicamentele de ultima ora ale societatii noastre?

Medicament A ( DCI )forma farmaceutica Da, il cunosc  Da, il prescriu 

Medicament B ( DCI )forma farmaceutica Da, il cunosc  Da, il prescriu 

Medicament C ( DCI )forma farmaceutica Da, il cunosc  Da, il prescriu 

Medicament D ( DCI )forma farmaceutica Da, il cunosc  Da, il prescriu 

7) Ce asteptati pentru viitor de la industria de medicamente romaneasca ?

Va multumim !

TEST 6