Comert
Diagnosticul comercialDiagnosticul comercial are urmatoarea structura: analiza cifrei de afaceri, analiza clientilor si analiza furnizorilor. Analiza cifrei de afaceri Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza caruia se apreciaza volumul activitatii intreprinderii. In termeni concreti, ea face parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare, contribuind la diagnosticarea si evaluarea economica a intreprinderii, la estimarea eficientei managementului practicat. Cifra de afaceri reprezinta totalitatea afacerilor unei societati, evaluate la preturile pietei sau suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o intreprindere intr-o perioada de timp determinata. Aprecierea dimensiunii activitatii economice a unui agent economic si a modificarii acesteia in timp este absolut obligatorie pentru procurarea si asigurarea resurselor viitoare necesare indeprinirii obiectivelor propuse. Pentru S.C. Mecanica Rotes S.A. evolutia cifrei de afaceri in perioada 2005-2007 este prezentata in tabelul urmator:
Se observa o crestere a cifrei de afaceri pe intreaga perioada, in anul 2007 crescand cu 12,14% fata de anul 2006, ritmul de crestere prezentand o evolutie descendenta. Evolutia cifrei de afaceri este prezentata in graficul urmator:
Ponderea pe piata a produselor fabricate de societate este 70% pentru truse de sudare si taiere, de 55% pentru reductoare presiune gaze si de 15% pentru robineti tuburi gaze. In graficul de mai jos este reprezentata ponderea pe piata a principalelor produse fabricate de societate si de concurentii interni si externi:
Analiza clientilor Analiza vanzarilor din perspectiva clientelei urmareste evolutia structurala a cifrei de afaceri pe clienti. Pentru desprinderea concluziilor este necesara conceperea unei grile de forma:
Din situatia prezentata se observa ca societatea nu are clienti externi, clientii interni reprezentand 100% din clientii firmei. Acesta reprezinta un factor negative deoarece firma nu a reusit sa patrunda pe piata externa. Analiza furnizorilor Pentru firma analizata valoarea tuturor furnizorilor si procentul pe care il ocupa acestia sunt prezentate in anexa 1. Se poate trege concluzia ca firma nu depinde exclusive de un singur furnizor. Principalii furnizori in functie de valoarea aprovizionarilor sunt prezentati in graficul urmator:
Din punct de vedere al
proximitatii geografice, se observa din analiza furnizorilor
dupa provenienta ca se confirma alegerea celui mai
apropiat furnizor din motive de diminuare
a costurilor de aprovizionare. Astfel principali furnizori sunt localizati
in Bucuresti (29,42%) si in Ca puncte forte putem reaminti cresterea cifrei de afaceri pe intreaga perioada analizata, ca firma nu depinde exclusiv de un singur furnizor si principali furnizori sunt localizati in vecinatatea firmei analizate. Un alt lucru pozitiv il reprezinta faptul ca societatea detine o pondere ridicata pe piata principalelor sale produse. Ca puncte slabe putem reaminti scaderea ritmului de crestere al cifrei de afacei si faptul ca firma nu a reusit sa patrunda pe piata externa. Capitolul V Diagnosticul financiar Diagnosticul financiar consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permit aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi. Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situatia financiara a intreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul specific economiei locale. In sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta in oferirea de informatii financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia. Diagnosticul financiar are ca obiectiv esential studiul static, dinamic si comparativ al activitatilor desfasurate de intreprindere care sa permita pronuntarea cu privire la rezultatele obtinute, echilibrele financiare, resursele si destinatia acestora, precum si in legatura cu randamentul capitalurilor investite. Indicatorii prezentati sub forma de rapoarte si calculati pe baza informatiilor contabile si financiare permit formularea de concluzii privind starea economico-financiara a societatii analizate. Cu ajutorul lor se poate exprima modul de gestionarea a capitalului, lichiditatea si solvabilitatea, randamentul activelor, starea de echilibrusau sau dezechilibru financiar, rentabilitatea economica si financiara. Prezentarea situatiilor financiare anuale simplificate din perioada 2005-2007 Informatiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situatiile financiare simplificate care cuprind: bilantul si contul de profit si pierdere. Bilanturile contabile si conturile de profit si pierdere din perioada 2005-2007 sunt prezentate in anexa 2. Datele cuprinse in aceste documente ofera o imagine reala a dinamicii elementelor pe care le contin.
Bilantul contabil arata ce detine si ce datoreaza firma, fiind o imagine statica a patrimoniului firmei la un moment dat. Compararea datelor bilantiere de-a lungul mai multor ani cosecutivi, permite efectuarea de analize cu privire la evolutia sau involutia firmei. Diferenta dintre ceea ce detine si ceea ce datoreaza firma reprezinta capitalul propriu al firmei.
Contul de profit si pierdere este un instrument de modelare contabil care explica modul de constituire a rezultatului si sa permit desprinderea unor concluzii legate de performanta activitatii intreprinderii. Calculul si interpretarea ratelor financiare Pentru un calcul mai rapid al indicatorilor fiananciari, datele din bilanturile contabile si din conturile de profit si pierdere au fost prelucrate folosind programul Excel. In cazul S.C. Mecanica Rotes S.A. nivelurile ratelor finaciare pentru ani analizati sunt prezentate in tabelul urmator:
Interpretarea valorilor obtinute pentru societatea analizata sunt prezentate in continuare: 1.a. Marja profitului din exploatare in functie de cifra de afaceri se calculeaza raportand suma rezultatul din exploatare si cheltuielile cu amortizarea si provizioanele la cifra de afaceri. In cazul firmei analizate marja profitului din exploatare in functie de cifra de afaceri a fost de 14,43% in anul 2005, -2,8% in anul 2006, ajungand la nivelul ultimului an de analiza la un nivel de 1,32%. Valoarea negativa pe care a inregistrat-o in anul 2006 se datoreaza faptului ca firma a avut un rezultat din exploatere negativ. 1.b. Marja profitului din exploatare in functie de venitul din exploatare se calculeaza rapoatand rezultatul din exploatare si cheltuielile cu amortizarea si provizioanele la venitul din exploatare. Acest indicator are o evolutie similara marjei profitului din exploatare in functie de cifra de afaceri, la nuvelul anului 2007 profitul din exploatare reprezinta 1,09% din totalul veniturilor din exploatare. 1.c. Rata rentabilitatii cifrei de afaceri se calculeaza raportand profitul net al activitatii la cifra de afaceri, si arata cat la suta din cifra de afaceri ii revine societatii dupa acoperirea cheltuielilor. In cazul firmei analizate acest indicator scade in 2006, urmand ca in 2007 sa atinga valoarea de 107,17% datorita cresterii valorii actiunilor detinute de societate la alte firme. 1.d. Rentabilitatea capitalului se calculeaza ca raport intre profitul net si capitalul propriu, si exprima eficienta valorificarii capitalului propriu al firmei. In cazul S.C. Mecanica Rotes S.A. rentabilitatea capitalului a fost de 16,14% in 2005, scazand in 2006 la valoarea de 9,26%, urmad ca in 2007 sa creasca la 13,96. Pe toata perioada de timp analizata firma nu a inregistrat o rentabilitate a capitalului buna. 1.e. Randamentul activelor se calculeza raportand profitul net la active totale, si arata capacitatea activelor de a genera profit. In anul 2005 firma a inregistrat un randament al activelor de 15,03%, in 2006 randeamentul activelor scade cu aproximativ 7%, iar in anul 2007 creste la 12,85%. 1.f. Cresterea cifrei de afaceri se calculeaza ca raport intre variatia cifrei de afaceri si cifra de afaceri din perioada de baza. In primul an cfira de afaceri scade fata de anul precedent cu 7,7%, urmand ca in urmatori ani sa creasca cu 3,6% si 12,14% in 2006 respectiv 2007. 1.g. Cresterea venitului total se obtine din raportul dintre variatia venitului total si venitul total din perioada de baza. Se poate aprecia situatia favorabila din anul 2007, cand acest indicator a atins nivelul de 194,3%. 2.a. Rata de rotatie a creantelor se determina ca raport dintre creante si cifra de afaceri inmultit cu durata in zile a exercitiului economic, si indica numarul mediu de zile in care se incaseaza creantele in corelatie cu cifra de afaceri. Pentru firma analizata, numarul mediu de zile in care se incaseaza creantele creste pe intreaga perioada de timp analizata ajungand in anul 2007 la un nivel de 96 de zile. Valoarea mare si cresterea acestui indicator pe intreaga perioada reprezinta un lucru negative penrtu firma. 2.b. Rata de rotatie a furnizorilor calculata ca raport dintre furnizori si totalul cheltuielilor din exploatare minus cheltuielile cu amortizarea si provizioanele inmultit cu durata in zile a exercitiului economic, si exprima numarul mediu de zile in care se achita datoriile fata de furnizori. Acest indicator are o evolutie ascendenta pe intreaga perioada analizata, in anul 2007 datoriile fata de funizori se achitau intr-un termen mediu de 38 de zile. Decalajul nefavorabil dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de plata a furnizorilor influenteaza negativ trezoreria nete disponibila, determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie. Raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de achitare a furnizorilor este nefavorabil societatii. In timp ce unitatea crediteaza beneficiarii, in 2007 in medie cu 96 zile, fara dobanda, beneficiaza de surse atrase de la furnizori doar 38 zile. 2.c. Rata de rotatie a stocurilor se calculeaza ca raport dintre valoarea medie a stocurilor din perioada de baza si cea curenta, si totalul cheltuielilor din exploatare minus cheltuielile cu amortizarea si provizioanele inmultit cu durata in zile a exercitiului economic. Acest indicator arata durata in zile a unei rotatii complete a stocurilor prin fazele de aprovizionare, fabricatie si vanzare. In anul 2007 stocurile au inregistrat o durata medie a unei roatatii de 238 de zile. Evolutia descendenta a acestui indicator este un factor pozitiv, dar valoarea mare pe care o inregistreaza pe intraga perioada are un effect negative asupra activitatii firmei. 2.d. Rotatia activelor totale pune in evidenta eficienta cu care firma isi valorifica activele pe care le detine, si se calculeaza ca raport dintre cifra de afaceri si activele totale. Putem aprecia o situatie nefavorabila a firmei datorata valoarii subunitare si evolutiei descendente a rotatiei activelor totale pe intraga perioada de timp analizata. 2.e. Rotatia imobilizarilor corporale indica eficienta utilizarii imobilizarilor corporale si se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri si imobilizarile corporale. Pentru firma analizata acest indicator are un trend descrescator in primi doi ani urmand sa creasca usor in ultimul an, ceea ce a avut un impact negative asupra lichiditatii societatii. 3.a. Lichiditatea totala se calculeaza ca raport intre activele circulante si datoriile curente, si arata posibilitatea firmei de asi achita datoriile curente din activele circulente. Desi are o evolutie descrescatoare pe intreaga perioada de timp analizata, mai pronuntata in 2006, valoarea mare a acestui indicator indica o situatie favorabila, aratand ca firma a fost capabila sa-si achite datoriile pe termen scurt pe seama activelor circulante. 3.b. Lichiditatea imediata se calculeaza ca raport intre activele circulante minus stocuri si datoriile curente, si apreciaza masura in care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite pe seama disponibilitatilor banesti si a creantelor. Pentru firma analizata, desi are o evolutie descendenta, putem aprecia ca situatia a fost una favorabila activitatii. 4.a. Solvabilitatea apreciaza in ce masura firma poate acoperi din capitalul propriu datoriile pe termen mediu si lung, si se calculeaza ca raport intre capitalul propriu si capitalul propriu plus datorii pe termen mediu si lung. Pe intraga peroiada analizata nivelul solvabilitatii este mai mare de 60% ceea ce indica faptul ca indatorarea firmei este redusa, putand apela la surse externe de finantare, firma prezentand un grad mare de credibilitate. 4.b. Gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre datoriile totale si total pasiv, si reflecta ponderea datoriilor totale ale intreprinderii in pasivul acesteia. Valorile mici inregistrare in perioada analizata indica un risc al politicii financiare scazut. Rata rentabilitatii economice se calculeaza ca raport intre profitul brut si capitalul permanent[1], si reprezinta capacitatea firmei de a produce profit pe baza capitalului permanent. Pentru S.C. Mecanica Rotes S.A. acest indicator a inregistrat valori de 18,73%, 11,74% si de 15,75% pentru perioada analizata. Aceste valori indica faptul ca, spre exemplu, in anul 2007 firma inregistra un profit de 15,75 lei la 100 de lei investiti. In ceea ce priveste categoria de incadrare, pe intreaga perioada firma se incadreaza in categoria A, categorie care indica performante financiare foarte bune. Echilibrul financiar reflecta respectarea la nivelul societatii a principiilor de finantare consacrate in literatura de specialitate. Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza prin intermediul indicatorilor de echilibru : fond de rulment , necesar de fond de rulment si trezoreria neta. Rezultatele indicatorilor de echilibru sunt prezentate in tabelul urmator:
Fondul de rulment este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante. Pe intreaga perioada analizata fondul de rulment este pozitiv si inregistreaza o crestere in 2006, urmand ca in 2007 sa scada intr-o masura mai mica. Necesarul de fond de rulment reprezinta partea din activele circulante ce trebuie finantate din surse stabile. Nivelul acestui indicator are aceiasi evolutie cu cea a fondului de rulment. Trezoreria neta reprezinta diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, urmand aceiasi evolutie ca si cei doi indicatori analizati mai sus. Evolutia celor trei indicatori este prezentata in graficul urmator:
Analiza soldurilor intermediare de gestiune Tabloul soldurilor intermediare de gestiune este prezentat in anexa 3. Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materialelor si serviciilor cumparate de intreprindere de la terti. Nivelul absolut al indicatorului are o tendinta de scadere in perioada analizata datorata in principal scaderii productiei exercitiului. Excedentul brut de exploatare masoara capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor. Indicatorul inregistreaza o scadere pe imtrega perioada analizata. Profitul (rezultatul) din exploatare masoara, in marimi absolute, rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatarii. Acest indicator este negativ in 2006 deoarece firma a inregistrat pierderi din exploatare. Profitul net reprezinta, in marimi absolute, masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris si varsat de actionari. Cresterea profitul net inregistrata in 2007 se datoreaza in mare masura datorita cresterii veniturilor financiare. Dinamica celor trei indicatori este prezentata in greficul urmator:
Determinarea cash-flow-rilor in perioada analizata este prezentata in anexa 4. Cash-flow-urile se calculeaza pornind de la profitul net anual si apoi ajustandu-l cu toate operatiunile care intr-un fel sau altul afecteaza numerarul: cheltuielile cu amortizarea se adauga inapoi intrucat nu afecteaza profiturile; cumpararile de active fixe din acel an se scad, intrucat trebuie platite cumva, si asa mai departe. Inturcat ne intereseaza vash-flow-urile viitoare, aceasta presupune sa avem la dispozitie prognoze pentru elementele de bilant, care practic sunt inexistente. Mai mult, teoretic avem nevoie de date foarte amanuntite despre activitatea firmei si procedurile sale contabile, pentru a putea face toate ajustarile necesare. Fluxul de numerar net creste in anul 2006, urmand sa scada in 2007. Valorile negative inregistrate in primul si ultimul an de analiza reprezinta o situatie care trebuie indreptata urgent pentru ca firma sa nu intre in incapacitate de plata. Cauza cash-flowului negativ este, de obicei, necorelarea dintre incasarile de la clienti si scadentele obligatiilor de plata ale firmei.. Concluzii:
Capitolul VI Diagnosticul riscului de faliment Solvabilitatea[2]
reprezinta aptitudinea unei intreprinderi de a face fata
datoriilor sale cand In sistemul analizei financiar-patrimoniale, analiza aptitudinii intreprinderii de a fi solvabila si de a invinge riscul de faliment ocupa un loc central. Orice dereglare privind achitarea obligatiilor generaza prejudicii si necesita o corectura urgent. Totodata, echilibrul financiar este un imperativ absolut , adica nu poate fi omis sub nici o motivatie[3]. In aprecierea riscului de faliment, in general cea mai folosita metoda este metoda scorring. Modelul Altman Una dintre primele functii scor au fost elaborate in Statele Unite de profesorul E.I.Altman in anul 1968. Altman a folosit informatiile obtinute in urma studierii unui larg esantion de companii atat din randul celor care au dat faliment cat si al celor care au supravietuit. El a descoperit ca analiza bazata pe mai multe variabile, facuta cu ajutorul a 5 indicatori, a permis prevederea a 75% din falimente cu 2 ani inainte de producerea acestora.[4] Functia stabilita de Altman are urmatoarea
forma: unde variabilele se calculeaza astfel: =Capital
circulant/Total Active =Profit brut/ Total Active =Datorii totale/ Total Active =Cifra de afaceri/ Total Active In urma aplicarii relatiilor de calcul pentru cele cinci variabile s-au obtinut urmatoarele valori, pe perioada 2005-2007:
Valorile inregistrate de scorul Z dupa modelul Altman sunt urmatoarele:
In primul an de analiza valoarea scorului Z putin mai mare decat 1,8, indica faptul ca firma are dificultati, dar se poate redresa identificand domeniile deficitare, si adoptand actiuni de redresare in aceste domenii. In ultimii doi ani de analiza firma este amenintata puternic de faliment, deoarece valoarea scorului Z inregistrat in aceasta perioada este mai mica decat 1,8. Modelul Conan-Holder Conan-Holder au elaborat un model de analiza discriminanta prin care se determina probabilitatea ca o firma sa ajunga in stare de faliment. Modelul Conan-Holder apare ca functie dependenta de cinci rate:
=Capital permanent/Total pasiv =Cheltuieli financiare/Cifra de afaceri =Cheltuieli salariale/Valoarea adaugata =Excedent brut din exploatare/Datorii totale In urma aplicarii relatiilor de calcul pentru cele cinci rate s-au obtinut urmatoarele valori, in perioada 2005-2007:
Valorile inregistrate de scorul Z dupa modelul Conan-Holder sunt urmatoarele:
In anul 2005 valoare lui Z este mai mare decat 9, de unde rezulta ca firma se afla intr-o zona favorabila, riscul de faliment fiind sub 10%. Valorile negative inregistrate in perioada 2006-2007, plaseaza firma intr-o zona periculoasa, riscul de faliment fiind de peste 80%.
|