Sistemul de indicatori sociali ai calitatii vietii

Sistemul de indicatori sociali ai calitatii vietii

Indicatorii sociali, priviti din punct de vedere obiectiv pot caracteriza calitatea vietii din perspectiva disponibilitatilor resurselor individuale sau, priviti din punct de vedere subiectiv acestea pot caracteriza calitatea vietii din punct de vedere al satisfactiilor si dorintelor individuale.

In functie de nivelul de dezvoltare al fiecarei tari, la nivel national se urmareste obtinerea unor seturi de indicatori institutionalizati si care sa fie produsi periodic .

Sistemul de indicatori ai tarilor in curs de dezvoltare este axat in principal pe indicatorii saraciei; tarile dezvoltate isi indreapta atentia asupra indicatorilor ce exprima nivelul si calitatea investitiei in capitalul uman, protectia mediului inconjurator, reducerea poluarii, utilizarea timpului liber, siguranta persoanei etc.

Indicatorii sociali trebuie sa depaseasca sfera satisfacerii nevoilor fundamentale (alimente, locuinta, imbracaminte etc.) care pot fi restrictionate de resursele disponibile ale societatii. S-a trecut astfel de la evaluarile cantitative ale calitatii vietii la evaluari calitative ale acesteia.

Manualul Organizatiei Natiunilor Unite[1] si care a vrut sa fie ca si ghid pentru aproape toate tarile care incearca sa-si defineasca un sistem coerent de indicatori sociali, include lista domeniilor considerate prioritare de care ar trebui sa se tina seama si anume:

v        populatia: miscarea naturala, structura demografica etc.;

v        locuinta: constructii de locuinte, dotari ale locuintelor, instalatii sanitare, cheltuielile cu locuintele, consumul de energie in domeniul casnic etc.;

v        gospodaria: marimea gospodariei;

v        familia: casatorii, divorturi, fertilitate;

v        sanatatea si serviciile sanitare: mortalitate, morbiditate, durata medie a vietii, nutritie, consum de tutun si alcool;

v        venitul si consumul populatiei: nivelul si dinamica venitului unei gospodarii, structura consumului, distributia venitului si consumului;

v        cultura si nivel de educatie, analfabetismul, gradul de scolarizare, pregatire profesionala;

v        forta de munca: populatia activa, populatia inactiva, populatia ocupata etc.;

v        securitatea si protectia sociala: protectia impotriva pierderii veniturilor;

v        timpul liber: numar de ore de timp liber, utilizarea timpului liber;

v       securitatea individului.

Putem spune ca sistemului de indicatori ai calitatii vietii nu este un sistem static ci unul perfectibil.

O caracteristica importanta a calitatii vietii este si aceea ca elementele sale componente au o anumita independenta locala in sensul ca o valoare mare a unui indicator nu poate compensa valorile negative ale altor indicatori din sistem. De exemplu, un venit inalt nu poate compensa starea negativa a sanatatii sau sporul negativ al populatiei. Din punct de vedere teoretic insa, intre anumiti indicatori apartinand aceluiasi domeniu se pot stabili anumite corelatii.

1          Indicatori sociali

Organizatia Economica pentru Cooperare si Dezvoltare (OECD) a definit pentru anumite domenii, urmatorii indicatori sociali:

1. Sanatate:

v       speranta medie de viata;

v       rata mortalitatii infantile;

v       imbolnaviri ca urmare a unor afectiuni de scurta si lunga durata;

2. Invatamantul si educatia:

v       cheltuieli pentru invatamant;

v       educatia adultului;

v       rata alfabetizarii;

3. Populatia ocupata:

v       rata somajului;

v       lucrul in timp partial;

v       persoane descurajate;

4. Conditiile de munca:

v       numarul mediu de ore lucrate;

v       timpul de transport pana la locul de munca;

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

v       concediile anuale platite;

v       distributia salariilor;

v       accidente mortale de lucru;

v       poluarea la locul de munca;

5. Utilizarea timpului liber:

v       timpul liber

v       activitati in timpul liber;

6. Veniturile si bunastarea:

v       Distributia veniturilor;

v       Veniturile reduse;

v       Distributia bunastarii;

7. Conditiile de locuit si de mediu:

v       Spatiul locuibil;

v       Accesul la mediul extern;

v       Dotarile de baza;

v       Apropierea de seviciu;

v       Expunerea la poluare;

8. Mediul social:

v       Rata sinuciderilor;

9. Siguranta personala:

v       Accidente mortale;

v       Accidente grave;

v       Teama pentru siguranta personala.

Indicatorii calitatii vietii trebuie sa corespunda unui set de criterii:

a)    valoare informativa ridicata;

b)    relevanta pentru activitatea practica;

c)     existenta bazei informationale pentru indicatorii respectivi sau posibilitatea crearii ei;

d)    posibilitatea organizarii culegerii de date care sa permita obtinerea informatiilor in dinamica pentru indicatorii selectati;

e)    posibilitatea ansamblarii si analizei lor intr-un sistem.

2          Populatia

Populatia constituie subiectul oricarei analize sau cercetari sociale. Cercetatorul este interesat de cunoasterea modului in care traieste acesta fie ca se au in vedere structurile sale, fie activitatile desfasurate, apartenenta la diverse grupuri, opiniile, starile de spirit, credintele, nevoile, aspiratiile sau optiunile ce o pot caracteriza.

Indicatori demografici

1.         Numarul inregistrat al populatiei - indica totalitatea persoanelor inregistrate cu ocazia recensamantului;

2.         Numarul estimat al populatiei – este numarul populatiei determinat pentru o perioada intracensitara. Efectivul populatiei pentru o anumita perioada se poate determina pe baza modelului:

PE = PR + ∆N + ∆M = PR + (N - M) + (I - E)

unde:  P_E – numarul estimat al populatiei;

P_R – numarul populatiei inregistrat la recesamant;

∆_N – sporul natural al populatiei;

∆_M – sporul migrator al populatiei;

N – nascuti;

M – decedati;

I – imigranti;

E – emigranti.

3.         Modificarea absoluta a numarului populatiei (∆P) intre doua momente „0” si „T” este:

∆P = P_T – P₀

4.         Numarul mediu al populatiei () sau populatia  la 1 iulie se calculeaza ca medie simpla aritmetica, geometrica sau cronologica.

Intre recensaminte, fenomenele si evenimentele demografice se inregistreaza pe baza registrelor de populatie numite si registre de stare civila.

Evenimentele declarate la ofiterul de stare civila se refera la:

a)    Nascutul-viu este produsul conceptiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei, independent de durata sarcinii si care, dupa aceasta separare prezinta un semn de viata;

b)    Nascutul-mort este produsul conceptiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei dupa o durata a sarcinii de cel putin 28 de saptamani si care, dupa separare nu prezinta nici un semn de viata;

c)     Decesul reprezinta incetarea definitiva a functiilor vitale intr-un moment oarecare ulterior nasterii vii;

d)    Casatoria reprezinta uniunea dintre un barbat si o femeie incheiata in concordanta cu legislatia tarii in scopul intemeierii unei familii si din care rezulta drepturi si obligatii intre cei doi soti precum si ale acestora fata de copii;

e)    Divortul reprezinta desfacerea unei casatorii incheiate legal, si printr-o hotarare definitiva a organelor judecatoresti.

5.         Natalitatea unei populatii este caracterizata de numarul nascutilor-vii in cadrul acesteia.

Nasterile pot fi clasificate in raport cu legimitatea lor sau dupa rangul nasterii.

Rata generala a natalitatii se obtine prin raportarea numarului de nasteri in cursul unei perioade determinate la numarul mediu al populatiei din cadrul aceleiasi perioade. Rata natalitatii se calculeaza la 1.000 locuitori sau in promile (‰) lunar – trimestrial, anual, ca rata de natalitate legitima sau rata de natalitate nelegitima.

unde:

R_GN – rata generala a natalitatii;

- numarul mediu al populatiei.

6.         Mortalitatea unei populatii este caracterizata de numarul deceselor suvenite in cadrul acesteia intr-o perioada de timp.

Rata generala a mortalitatii se obtine prin raportarea numarului de decese pe parcusul unei perioade determinate la numarul mediu al populatiei din cadrul aceleiasi perioade.

Rata mortalitatii se calculeaza la 1.000 de locuitori sau promile (‰).

unde:

R_GM – rata generala a mortalitatii;

- numarul mediu al populatiei.

Rata mortaliatii se calculeza pe grupe specifice de varsta, ca rata a mortalitatii infantile, ca rata a mortalitatii neonatale sau ca rata a mortinatalitatii.

7.         Rata sporului natural reprezinta diferenta dintre rata generala de natalitate si rata generala de mortalitate intr-o anumita perioada de timp.

R_SN = R_GN - R_GM

unde:

R_SN – rata sporului natural;

R_GN – rata generala a natalitatii;

R_GM – rata generala de mortalitate.

8.         Durata medie a vietii reprezinta numarul mediu de ani pe care il are de trait un nou nascut daca ar trai tot restul vietii in conditiile mortalitatii pe varste din perioada de referinta.

9.         Speranta de viata la varsta X reprezinta numarul mediu de ani ce raman de trait (supravietuitorilor) de varsta exacta X in conditiile tabelului de mortalitate.

10.       Nuptialitatea reprezinta frecventa casatoriilor intr-o populatie umana.

Rata de nuptialitate (sau rata casatoriilor) se determina raportand numarul de casatorii inregistrate intr-o perioada de timp la numarul mediu al populatiei din aceeasi perioada.

unde:

R_C – rata de nuptialitate;

- numarul mediu al populatiei.

Rata de nuptialitate se calculeaza pe sexe si pe grupe specifice de varste.

11.       Divortialitatea reprezinta frecventa divorturilor intr-o populatie.

Rata de divortialitate se determina raportand numarul divorturilor inregistrate intr-o anumita perioada la numarul mediu al populatiei din aceeasi perioada.

unde:

R_D – rata de divortialitate;

- numarul mediu al populatiei.

Rata de divortialitate se calculeaza pe grupe de varsta si dupa durata casatoriei.

12.       Miscarea migratorie se refera la populatia care isi schimba domiciliul dintr-un teritoriu delimitat administrativ in altul.

Miscarea bruta reprezinta efectul tuturor migrarilor.

M_BRUTA = I + E

unde:

I – numarul imigrantilor;

E – numarul emigrantilor.

Migratia neta reprezinta diferenta dintre numarul persoanelor imigrante intr-un teritoriu si numarul persoanelor emigrante din acel teritoriu.

M_NETA = I – E

Rata migratiei se determina ca raport intre numarul de migranti dintr-o anumita perioada de timp (imigranti si emigranti) si numarul mediu al populatiei.

Rata migratiei poate fi calculata ca rata a emigrantilor, a imigrantilor sau a migratiei brute sau nete.

In analizele statistice este deosebit de utila cunoasterea structurii populatiei. Populatia unama se poate grupa pe subpopulatii in functie de caracterisitici de tip demografic (sex, varsta, mediu rezidential, cetatenie, religie, etnie, limba materna si stare civila); social-educational (statut social, nivel de instruire, unitate de invatamant absolvita) sau economic (activitate si ocupare).

In raport cu varsta populatia se divide in trei grupe:

populatie tanara cu varsta cuprinsa in intervalul 0-15 ani;

populatie adulta cu varsta cuprinsa in intervalul 16-64 ani;

populatie varstnica de 65 de ani si peste.

Gruparea populatiei pe medii permite calcularea indicatorilor ratei de urbanizare. Gruparea populatiei dupa nivelul educational permite calcularea ratelor generale ale nivelului de instruire.