Sociologie
Modele in furnizarea bunastarii - tipuri de sustinatoriIn functie de modelul de furnizare a bunastarii exista mai multe tipuri de sustinatori. Iar pentru constructia acestor tipuri autorul a folosit drept criterii urmatoarele trei dimensiuni polare: - optiunea pentru stat maximal vs. pentru stat minimal in furnizarea bunastarii ; - gradul de sustinere prin plata impozitelor pentru un stat de tip universalist ; - raportul individ /stat in furnizarea bunastarii individuale . Din punct de vedere teoretic, conform analizei dendografice sau reliefat 4 tipuri sociale ale atitudinii fata de modelul de furnizare a bunastarii: Dependentul, Paternalistul Liberalul si Paternalistul responsabil. Principialele caracteristici ale Dependentului sunt optiunea pentru stat maximal in furnizarea bunastarii, acceptarea platirii de impozite mari si sustinerea ideii ca bunastarea este furnizata in principal de stat. In fapt, este tipul celui care considera statul singurul responsabil de soarta cetatenilor sai. In schimbul acestor responsabilitati nelimitate care revin statului, individul este dator sa il sustina prin plata unor impozite ridicate pentru cumpararea securitatii traiului. Dintre toate cele patru tipuri identificate, acesta este sustinatorul cel mai puternic al unui sistem in care responsabilitatea individuala pentru propria bunastare este aproape absenta, statul fiind impovarat cu toate sarcinile. Practic, statul trebuie sa detina toate resursele si sa le gestioneze astfel incat sa asigure un nivel optim de bunastare pentru toti cetatenii sai. Comparativ cu celelalte tipuri identificate, acesta este mai sarac si se si autodefineste ca fiind mai sarac si mai nemultumit de situatia sa si a familiei sale,decat Liberalul si decat Paternalistul responsabil, fiind si mai putin educat decat acestia. Acest tip are o medie de varsta mai ridicata. Tipul Paternalist este al celui care asteapta ca statul sa ii ofere toate conditiile necesare prosperitatii, fara ca el sa ofere nimic in schimb. Pentru cei care fac parte din aceasta categorie statul este responsabil de bunastarea fiecarui individ in parte, statul trebuie sa se implice in toate domeniile protectiei sociale, iar proprietatea de stat ar trebui sa se extinda. Refuzul atat de categoric fata de plata impozitelor se justifica prin lipsa de resurse a acestui tip. Tipul paternalist este mai in varsta si mai putin educat, nu se mai poate adapta transformarilor din societate. Tipul Liberalului sustine un stat rezidual in oferirea de servicii catre cetatenii sai, considerand ca fiecare este responsabil pentru propria bunastare. In schimb, cei care fac parte din aceasta categorie sunt dispusi sa plateasca impozite mai ridicate, sustinand astfel statul. Liberalul sustine extinderea proprieatii private, accentuarea responsabilitatii individuale, dar este dispus sa sustina prin impozite principalele servicii sociale, invatamantul, sanatatea, aparare, con structie de locuinte, alocatii pentru copii. Liberalul este mai bogat decat cei inclusi in celelalte categorii, mai educat si se autodefineste mai degraba ca bogat. Din
punct de vedere al mediului rezidential este situat predominant in urban .In acest model accentul cade in mai mare masurape responsabilitatea individuala si mai putin pe limitarea inteventiei statului. Cel de al patrulea tip identificat, Paternalistul responsabil este cel care opteaza pentru un stat maximal, pe care este dispus sa il sustina prin plata impozitelor, insa considera ca responsabilitatea pentru asigurarea bunastarii revine fiecarui individ in parte. Este tipul cel mai apropiat de modelul de furnizare al bunastarii promovat de regimul comunist, in care statul era dator sa asigure toate conditiile necesare unui trai decent pentru intreaga colectivitate, in timp ce individul era la randul sau dator sa munceasca pentru a dobandi beneficiile asigurate de stat. Sustinerea conditionarii bunastarii personale de munca este foarte evidenta in cazul acestui tip. In comparatie cu toate celelalte grupuri, paternalistul responsabil este singurul care sustine ca somerii ar trebui sa accepte orice slujba, in caz contrar ar trebui sa renunte la ajutorul de somaj si este tot singurul care sustine ca cei care primesc ajutor din partea statului ar trebui sa munceasca pentru el. Din punctul de vedere al caracteristicilor analizate acest ultim tip difera semnificativ de tipul Dependent si de cel Paternalist. Este mai bogat si mai educat decat acestia, insa dispune de resurse mai putine decat Liberalul. Acest tip reprezinta "romanul mediu", pe cele mai multe dintre dimensiunile analizate situandu-se in jurul mediei. Paternalistul responsabil dispune de anumite resurse materiale si este dispus sa cedeze o parte din ele statului pentru ca acesta sa ii creeze conditiile necesare asigurarii bunastarii. CONCLUZII Prin intermediul acestui referat mi-am propus sa realizez o analiza a statului bunastarii intr-o perspectiva comparativa de la o perioada la alta Pentru aceasta, am inceput cu definirea conceptului de stat al bunastarii si am examinat cateva definitii posibile. Ca orice concept din stiintele sociale, si acesta beneficiaza de o varietate de definitii. Dincolo de aceste definitii, putem identifica unele elemente de baza: - statul bunastarii presupune existenta unor mecanisme de distributie - redistributie; aceste mecanisme actioneaza in functie de scopurile care se doresc a fi atinse, de rezultatele care se vor indeplinite. Pentru a intelege mai bine statul bunastarii este necesar sa stim cum a aparut. Doua teorii principale am luat in considerare in explicarea aparitiei statului bunastarii. Pe de o parte, se considera ca statul bunastarii a aparut ca urmare a procesului de industrializare si a schimbarilor sociale produse de societatea industriala. Pe de alta parte, teoria modernizarii afirma ca, pe fondul procesului de industrializare si a eforturilor de atingere a cetateniei depline (a drepturilor sociale), dinamica democratiei a permis accesul maselor la puterea politica prin intermediul partidelor social-democrate, ceea ce a permis formarea statelor bunastarii. Dezvoltari teoretice ulterioare au identificat variatii structurale intre diferitele state ale bunastarii, insa toate cu acține diferita pentru fiecare stat in parte.Toate aceste puncte tratate aici ne releva faptul ca este foarte dificil, daca nu chiar imposibil, de a incerca sa aplici tipologiile vestice la realitati diferite si la contexte diferite. Nu se poate incadra o realitate, ca aceea romaneasca, in vreun model sau altul, ca intr-un "pat al lui Procust". BIBLIOGRAFIE 1. Cace,S., 2004. Statul Bunastarii- Evoluții și Tendințe. București, Editura Expert. Romania. Lazar,F , Statul Bunastarii din Romania, in Calitatea Vieții,2000, XII,nr. 1-4, p.7-38. Pierson, C., 1991. Beyond the Welfare State?, Oxford, Polity Press. Pierson, P. ,2001. "Coping with Permanent Austerity: Welfare State Restructuring in Affluent Democracies." Pp. 410-56 in The New Politics of the Welfare State, edited by Paul Pierson. Oxford: Oxford University Press. Preoteasa, A.M., 2009. Cercetarea Politicilor Sociale.Aspecte metodologice.București, Editura Lumen. Mircica,N.,2008. Introducere in politici sociale. București Editura Fundației Romania de Maine Mishra, R., 1990. The Welfare State in Capitalist Society: Policies and Retrenchment and Maintenance in Europe, North America andAustralia, Hemel Hempstead, Harvester Wheatsheaf. Titmuss, R., M., 1974. Social Policy, London: Allen & Unwin. Voicu, M., 2005. Ce fel de bunastare iși doresc romanii. Despre legimitatea politicilor sociale in Romania. Iași, Editura Expert Projects. Romțnia. Barometrul de opinie publica, Fundatia Soros pentru o Societate Deschisa: https://www.sfos.ro/pob.
|