Iradierea dezvoltarii comunitare si a modernitatii

IRADIEREA DEZVOLTARII COMUNITARE SI A MODERNITATII

In prima etapa a istoriei FRDS, intr-o comuna din regiunea de Nord-Est a Romaniei au fost finantate patru proiecte pentru dezvoltarea unor retele de alimentare cu apa potabila. Totul a avut un caracter neprogramatic din punctul de vedere al finantatorului. Au avut proiectele efecte pozitive in comunitatile sarace ?

Am presupus ca interventia Fondului, desi separata pe cele patru comunitati, a adus beneficii insemnate locuitorilor intregii comune. Concluziile studiului sunt ca modernizarea si iradierea modernizarii (la nivel comunitar si apoi la nivelul gospodariilor) a afectat pozitiv nu numai comuna, ci chiar o intreaga microregiune, cunoscuta traditional ca Valea Bistritei si multe procese benefice in aceasta directie s-au produs in contextul dezvoltarii comunitare.

Din studiul de caz comparativ putem extrage concluzia promitatoare ca, prin cumularea de proiecte de dezvoltare a unor retele de apa intr-o comuna, zona sau microregiune, efectele pozitive se multiplica prin iradirere, difuziune, putand rezulta, in conditii normale, o dezvoltare atat comunitara, cat si economica accelerata, superioara efectelor separate ale unor proiecte finantate.

I. Introducere

Fondul Roman de Dezvoltare Sociala urmareste ca prin interventiile sale sa contribuie la dezvoltarea durabila a comunitatilor finantate. Dezvoltarea durabila include in viziunea FRDS doua aspecte strans legate: rezolvarea prin actiune organizata a comunitatii a unei prioritati identificate de membrii comunitatii, dar cu contributia financiara covarsitoare a FRDS, si, pe de alta parte, folosirea unor proceduri si solutii tehnice atent verificate si evaluate de specialisti. Cele doua dimensiuni: calitatea organizarii comunitare si calitatea tehnica a proiectului au influente covarsitoare asupra succesului unui proiect de anvergura locala, asa cum este un proiect FRDS de Mica Infrastructura Rurala (MIR).

Proiectele FRDS de finantare a unor alimentari cu apa urmaresc dezvoltarea la nivelul comunitatilor rurale eligibile a unor retele sustenabile care sa satisfaca pe termen lung cel putin nevoile primare legate de furnizarea apei potabile. In conditii aparte, in care se cumuleaza o serie intreaga de factori favorizanti, proiectele de alimentare cu apa pot initia un proces inovativ la nivelul comunitatilor rurale, declansand mai multe resorturi ale modernizarii tehnice a gospodariilor si reusind sa ridice treapta de modernizare sociala a comunitatilor.

II. NEVOILE LOCALE DE ALIMENTARE CU APA

Primele sate din judetul Neamt care au beneficiat de granturi FRDS pentru construirea unor retele de captare si aductiune a apei, Dreptu si Savinesti, sunt plasate in comuna Poiana Teiului . Cele doua comunitati sunt strans legate si apropiate geografic si social, chiar daca intre ele exista unele diferente pe care le vom sublinia la momentul respectiv.

Comuna Poiana Teiului este situata in partea de nord-vest a judetului Neamt, fiind asezata pe Valea Bistritei. Este o comuna noua din punct de vedere administrativ, formarea, precum si denumirea ei fiind influentata de stramutarile si relocarile care au avut loc cu ocazia construirii Hidrocentralei de la Bicaz si a lacului de acumulare Izvorul Muntelui.

Resursa vitala de comunicatie si supravietuire este Raul Bistrita, care insa din pacate a fost si un element cauzator de dezastre naturale: "Acum un an sloiurile de gheata de pe Bistrita au maturat in calea lor puntea de legatura dintre satul nostru, Parul Fagului si satul Dreptu si tot atunci au omorat - s-a dat si la televizor - 3 tineri veniti sa petreaca revelionul pe malul Bistritei, chiar aici in satul nostru. A fost jale mare." (profesor, satul Paraul Fagului). Si astazi Bistrita, foarte rapida, macina usor podurile sau puntile improvizate, care de multe ori sunt cai vitale de comunicatie pentru multe sate de pe malurile sale.

In privinta izvoarelor, acestea sunt de obicei situate pe versantii muntosi si destul de putin in vaile in care sunt amplasate satele. Astfel, paradoxal, gospodariile cele mai izolate din punct de vedere al accesului la piete, educatie si cai de comunicatie au cel mai facil acces la apa potabila. Acest lucru a desenat si modul in care s-a dezvoltat alimentarea cu apa potabila in satele din comuna, cronologia proiectelor FRDS in special. Satul Dreptu, satul cel mai indepartat de centrul de comuna si in acelasi timp si de centrul de judet, a fost cel care a conexat o resursa (izvoare bogate relativ usor de captat) cu o nevoie stringenta (desi relativ aproape de apa, casele "din vale" isi procurau foarte greu apa potabila). Au urmat apoi celelalte sate, in ordinea inchiderii cu succes a proiectelor: Savinesti (proiect inchis in februarie 2002), Poiana Largului si Petru Voda (inchise in ianuarie-februarie 2003).

III. REZOLVAREA PRORITATILOR LOCALE

Primul proiect de alimentare cu apa, cel de la Dreptu, finalizat in decembrie 2001 si dat in functiune in primele luni din 2002, a fost finantat dintr-un grant FRDS. Succesul primului proiect a fost urmat de o implementare la fel de reusita in satul vecin Savinesti.

Aproape in acelasi timp cu proiectul din Savinesti (in runda urmatoare, la cateva luni distanta) se deschid alte doua proiecte tot in comuna Poiana Teiului, de asemenea finantate de FRDS.

Toate cele patru proiecte - desi la ultimele doua au fost mai multe amanari de transe, tinand si de modificarea unor date tehnice (mai multe izvoare au secat in vara cand au inceput lucrarile) - pot fi apreciate dupa standardele FRDS (organizare si participare comunitara, contributia comunitatii, intretinere si durabilitate) drept cazuri de succes. Proiectele FRDS au fost continuate imediat de un proiect SAPARD de alimentare cu apa, incheiat in noiembrie 2004, pentru inca 6 sate ale comunei Poiana Teiului.

In privinta ponderii gospodariilor fara acces la apa curenta, dupa finalizarea a doua proiecte FRDS comuna Poiana Teiului a ajuns in 2002 la mai putin de 75% gospodarii neracordate, iar in 2004 un singur sat, Paraul Fagului, reprezentand mai putin de 5,9% din populatia comunei, nu avea alimentare functionala cu apa potabila.

IV. FACTORII DEZVOLTARII COMUNITARE

Satul Dreptu. In satul Dreptu, ca de altfel in intreaga comuna, scoala este institutia care s-a bucurat de-a lungul timpului de cea mai mare incredere. Liderii ei, unii charismatici, ca legendarul invatator Romanescu, despre care am obtinut nu numai descrieri romantate, dar si numeroase relatari veridice ale actelor sale inovatoare, au fost in mai multe situatii si lideri ai comunitatii, uneori si ai comunei : " Impreuna, putine lucruri s-au facut aici in comuna, doar cu ani in urma, intre cele doua razboaie, a existat un invatator cu care am fost foarte bun prieten, a realizat sa mobilizeze oamenii, a facut o scoala, fara contributii de la stat" (interviu).

Participarea oamenilor la proiectele comune este un instrument important in activitatile de dezvoltare locala. Participarea este un proces de relationare bidirectionala intre organele decizionale de la nivelul comunitatii si persoanele interesate, ori "de-a lungul timpului oamenii au fost tot timpul invatati sa nu se realizeze ceva, sa fie dusi cu vorba . " astfel incat astazi "oamenii cam asteapta intotdeauna sa-i mobilizeze altcineva" (interviu).

Participarea in proiectul FRDS s-a facut inca din faza initiala a dezbaterilor, prin consultarea cetatenilor si prin numeroase discutii, dominate nu de multe ori de un pesimism, canalizat mai ales spre posibilitatea ca cineva din afara sa-i sprijine financiar: "Oamenii erau inca rezervati, nu stiau inca, ei nu intelegeau ce inseamna aprobarea unui proiect si termenele respective si ca trebuie sa faca si ei ceva. Pana la urma au venit langa noi." (interviu).

Eseu: Subiecte examen de licenta Referat: PROIECT DIDACTIC Limba romana - propozitia subordonata completiva indirecta

Ideea proiectului, in lipsa unei facilitari[3], a pornit de la Directorul Scolii din Dreptu, mai precis de la cerinta Inspectiei Directiei Sanitare ca sa fie apa in scoala si apoi, dupa dezbateri intre profesori, s-au hotarat sa fie angrenati si ceilalti sateni pentru realizarea unei retele de alimentare cu apa.

Proiectul din Dreptu s-a deschis in august 2000 si a fost inchis in decembrie anul urmator. Satenii din Dreptu au contribuit cu munca, constand in sapare de santuri pentru conductele de alimentare cu apa. Proiectul total a constat in captarea la suprafata a mai multor izvoare de pe un versant din stanga Bistritei, aductiunea, saparea unui bazin de inmagazinare si constructia unei retele stradale de aproape 2,2 km, avand ca beneficiari directi peste 670 de persoane. In activitatile ce solicitau contributia comunitatii au fost angrenati toti locuitorii, fiecarei familii revenindu-i o anumita portiune de sapat. Din cauza lidership-ului direct - membrii C.C.P.[4] trebuind practic sa discute cu fiecare locuitor in parte - se consuma mult timp si au aparut mai multe intarzieri, care au fost rezolvate prin interventia si ingaduinta agentului de executare, "care era din zona".

Satul Savinesti. In Savinesti initiativa proiectului a venit tot din partea unor oameni de scoala, rezidenti doar in sat si cu locul de munca la celelalte scoli din comuna (secretarul C.C.P. a fost directorul scolii din centrul de comuna). Diferit de Dreptu, aici scoala a fost doar unul dintre beneficiari si nu primul. La adunarea publica la care s-a structurat grupul de initiativa si s-a ales conducerea proiectului a fost invitat si un membru al C.C.P.-ului de la Dreptu, care a explicat atat modul cum au procedat ei, cat si primele dificultati pe care le aveau. In acest fel a fost preintampinata si neincluderea unor costuri destul de substantiale (cum a fost studiul de fezabilitate) in bugetul proiectului. In plus, in afara contributiei in natura, putin mai mica decat cea de la Dreptu, s-a constituit si un fond de rezerva (un fel de fond de rulment, asiguratoriu), o parte din bani fiind folositi pentru cheltuielile neprevazute de pe parcursul proiectului, iar restul fiind returnati la sfarsitul proiectului, satenilor. Ideea constituirii acestui fond a apartinut femeilor din proiect, care de altfel au avut un reprezentant in comitetul de conducere.

Structura organizatorica din Savinesti a fost diferita fata de cea de la Dreptu. Desi a debutat sub auspicii nefavorabile - chiar dupa aprobarea proiectului presedintele C.C.P. emigrand in Germania - noul presedinte, un gospodar cu stare, tanar si energic, a impus un alt ritm lucrarilor realizate si o organizare care s-a dovedit mai eficienta. Astfel, lucrarea a fost impartita pe mai multe tronsoane de 500-600 m, pe portiuni de sat, iar oamenii au fost organizati in 8 echipe de aproximativ 40 de oameni, fiecare echipa avand cate "un sef bun de gura si cu prestanta" (interviu). O organizare care a dinamizat atat executia lucrarii, cat si lidershipul, delegat spre mai multi lideri de subgrup comunitar. Beneficiind si de instalarea unui nou primar, un tanar de profesie medic veterinar, care a favorizat mobilizarea oamenilor, de un "foarte bun" diriginte de santier si de toate atuurile organizatorice enumerate, cei din Savinesti au terminat proiectul aproape in acelasi timp cu localnicii din Dreptu.

In ambele sate interviurile remarca o crestere a gradului declarat de implicare si participare, atat in intretinerea proiectelor, cat si in realizarea altor proiecte comunitare. Evolutiile ulterioare inchiderii proiectelor au intarit convingerea celor intervievati ca "oamenii au devenit mult mai saritori si interesati, acum imediat intreaba daca un pic scade presiunea la apa, ce se intampla, ce putem face pentru a rezolva", reactia lor la problemele comunitare fiind mult mai prompta. Totusi, cei intervievati nu au fost prea optimisti atunci cand s-a cerut evaluarea gradului in care oamenii ar fi dispusi sa se implice si financiar in programe comunitare. Scepticismul liderilor in privinta implicarii financiare trebuie privit cu rezerva deoarece, de exemplu, in ultimii doi ani s-a introdus televiziunea prin cablu si chiar si "cel mai amarat s-a conectat". Este un fapt ce ne arata ca membrii celor doua comunitati au devenit mult mai deschisi spre ideea de confort individual modern.

V. SUSTENABILITATEA RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA IN CAZUL CELOR DOUA PROIECTE

Interviurile si observatiile realizate ne-au permis sa facem un inventar al problemelor aparute in intretinerea proiectelor, al solutiilor aplicate, cat si al ierarhiei acceptate la nivelul comunitatii a eficientei celor doua proiecte FRDS.

Daca la Dreptu mobilizarea oamenilor s-a realizat mai greu, iar la Savinesti lucrurile s-au derulat mai eficient, totusi initiativele comunitare apar mai mult in satul Dreptu (introducerea gazului metan este astfel o initiativa a unor locuitori din Dreptu), existand un angajament civic mai ridicat din partea liderilor de aici, fapt datorat in parte, asa cum am aratat, si culturii comunitare.

In privinta lidership-ului comunitar, se constata in Dreptu un mai mare grad de informare ("va tinem la curent") si de consultare a cetatenilor ("va ascultam sugestiile si ingrijorarile si va comunicam cum au fost influentate deciziile de participarea voastra"). In schimb in Savinesti implicarea directa in problemele comunitatii ("lucram cu voi pentru a rezolva problemele noastre"), colaborarea ("ne adresam voua pentru a primi sfaturi si sugestii inovatoare") si delegarea ("vom pune in practica ceea ce am decis") sunt mai pronuntate. Dezvoltarea unui lidership comunitar autonom a ajutat cele doua sate sa-si promoveze proiectele in fata autoritatilor locale si a crescut capitalul social "linking" (dintre autoritatile locale si cetateni).

VI. MODERNIZAREA CA EFECT POST-IMPLEMENTARE

Satele Dreptu si Savinesti sunt doua sate de munte situate ambele la distante de peste 30 km de un oras si la distanta de peste 50 km de un oras cu peste 50.000 de locuitori. Sunt doua sate din Romania in care beneficiile aduse de construirea retelei de alimentare cu apa potabila sunt vizibile in marea majoritate a gospodariilor.

Beneficiile la nivelul celor doua comunitati au fost insemnate si au provocat, cumulat cu alti factori, o modernizare resimtita puternic atat ca stare de spirit la nivel comunitar, cat si ca manifestare tehnica in gospodariile cetatenilor. Lista beneficiilor declarate direct asociate interventiilor FRDS este destul de lunga: o scoala mai curata si un mediu securizant si ecologic pentru copii ("tot timpul traiam cu spaima ca se joaca la fantana, ca ce fac..", interviu, localnica), confortul unei locuinte moderne cu baie "in care nu mai mergi noaptea afara si te poti spala la orice ora", posibilitatea de a folosi apa in procesele din gospodarie, agricultura si industrie (exista totusi o supraveghere reciproca a consumului, ceea ce a crescut responsabilitatea si rationalitatea utilizarii ei), construirea de pensiuni moderne "cu confort occidental" (in Dreptu sunt 4-5 pensiuni al caror confort este intr-adevar ridicat), un respect si o atractie sporita a orasenilor ("care ne spun ca se simt aici mai bine decat la ei acasa").

S-a observat ca aproximativ 60% din gospodariile din Dreptu au apa trasa in casa, iar in Savinesti mai mult de 70% (nu s-a verificat fostul catun). Au fost vizitate de asemenea si 3-4 case cu bai foarte bine utilate, avand masini de spalat, boilere si cazi noi.

Ca efecte colaterale ale introducerii apei s-a constatat si o mare dorinta a locuitorilor de a folosi materiale de constructie de interior si exterior, moderne si destul de costisitoare (vopsea lavabila, gresie si faianta de calitate, mobilier modern din pal melaminat etc.).

Introducerea apei a fost urmata de o dorinta puternica a comunitatii din Dreptu de a se introduce gazul metan (s-au strans deja niste bani, s-au format comitete de initiativa). Cei din Savinesti privesc si ei favorabil aceasta initiativa, dar in conditiile in care unii au deja centrale cu combustie pe lemn, nu au desfasurat actiuni concrete, asteptand si reactia autoritatilor locale.

Apa este de asemenea prezenta in locurile publice din sat (cismele din fier turnat) si in fata principalelor puncte de acces in sat, intarind parca zi de zi increderea oamenilor in puterea actiunii comune.

Procesul de modernizare in astfel de sate de munte, izolate si cu resurse putine, nu este deci o tinta indepartata. Atunci cand "recuperarea" se face de la un nivel relativ ridicat al dezvoltarii comunitare, pe un prag mai putin scazut de saracie comunitara, cu un nivel de trai al indivizilor nu foarte jos si intr-un context de relativa prosperitate in zonele vecine, modernizarea devine totusi asociata interventiilor FRDS, asa cum demonstreaza acest caz.

VII. IRADIEREA PROIECTULUI DE ALIMENTARE CU APA

Primul proiect dezvoltat in satul de margine al comunei Poiana Teiului, Dreptu, a "iradiat" atat la nord, spre satul vecin din comuna Farcasa, cat si in cuprinsul celorlalte sate din comune:

"documentatia a fost facuta cam in paralel, cam cum s-a facut aicea, sau cu un pas, doi in urma, dar dupa ce s-a aprobat dosarul respectiv, am fost chiar la prima sedinta acolo si erau oameni si le-am spus experienta pe care am avut-o si din necazurile pe care le-am avut aicea si sa nu se repete si acolo, si organizarea a fost mult mai buna, cred ca au avut si acest exemplu." (presedinte C.C.P., Dreptu)

"Prima instalatie de apa de canalizare, prima canalizare s-a realizat in satul Dreptu. A fost un primar sufletist, unde impreuna cu actualul director al scolii, Ancuta Vasile, impreuna au realizat proiectul. Cand s-a terminat proiectul si canalizarea cu apa potabila, s-au gandit sa duca si la Savinesti, la satul vecin" (secretar C.C.P., Savinesti)

"Am facut toata documentatia si era si urgenta, pentru ca mai era un pic si trebuiau depuse. Am depus dosarele, care dosare ? Savinesti, Poiana Largului, Petru Voda, trei dosare odata. Asa a vrut bunul Dumnezeu, a venit raspunsul pentru Savinesti, Savinestiul a fost aprobat." (femeie, 54 ani, grupul de initiativa Savinesti)

In afara celor 4 proiecte de alimentare cu apa finantate prin granturi FRDS, care au reusit sa schimbe intre 2000-2003 fata a patru sate din comuna Poiana Teiului (fiind un caz rar si extraordinar de benefic pentru comunitatile rurale de pe Valea Bistritei), impunand un alt mod de a trai, gandi si actiona in comunitate pe un areal impresionant, un proiect SAPARD a dezvoltat, ulterior (intre 2003-2004), reteaua de apa in alte 6 sate ale comunei.

Initiatorii celor patru proiecte FRDS au fost in parte cadre didactice sau personal al scolii, alaturi de ei fiind alesi in C.C.P.-uri persoane calificate in contabilitate (contabili care lucreaza in cadrul scolilor sau al primariei, contabili pensionari) dar si antreprenori locali (patronul unui gater, mici comercianti). Pentru unii dintre acestia implicarea in proiectul FRDS a fost si un factor al succesului personal, desi nu direct: "aveam nevoie de experienta asta, am vazut ca pot sa fac un lucru bun si am devenit cunoscut si in alte sate" (fost presedinte C.C.P, actual patron al unor gatere de pe cuprinsul comunei).

VIII. ROLUL FRDS IN DIFUZIUNEA DEZVOLTARII COMUNITARE SI A MODERNIZARII

Interventiile FRDS au fost catalizatorii modernizarii comunei, prin stimularea adoptarii unor mijloace moderne de utilizare a apei in gospodariile care au beneficiat direct de retelele de aductiune si, in plus, prin iradierea modelului de captare si aductiune a apei si de modernizare a gospodariilor s-a dezvoltat practic o frumoasa si intinsa zona a Vaii Bistritei. De mentionat ca Poiana Teiului este comuna care a cumulat cele mai multe proiecte FRDS de alimentare cu apa din Romania, interventia Fondului dobandind, prin compunere, caracter strategic in privinta modernizarii si dezvoltarii comunitare in arealul Vaii Bistritei. Astfel, din cele 7 proiecte de alimentare cu apa din judetul Neamt, 6, adica peste 83 %, s-au derulat pe Valea Bistritei, in amonte de lacul de acumulare. Pe drumul national 17B, Targu Neamt-Vatra Dornei, proiectul din Dreptu a fost urmat in satul vecin, Frumosu, din comuna Farcasa, iar proiectele din Valea Largului au iradiat pe DN 15 Piatra Neamt spre primul sat "intalnit" din comuna vecina Hangu, la Chiriteni. Printre factorii care au favorizat aceasta difuziune rapida pot fi identificati:

raspandirea informala a vestii legate de succesul vecinilor;

"goana dupa modernizarea gospodariilor" manifestata de locuitorii satelor unde s-au castigat proiecte;

concurenta pozitiva intre institutii (scoli) din sate diferite in cadrul aceleiasi comune;

concurenta dintre autoritatile locale dintr-o comuna si autoritatile locale din alta comuna;

concurenta dintre stakeholderi pentru accederea la statutul de "om respectat", in acest sens ei fiind exponentii anumitor interese locale uneori sedimentate socio-profesional: "dascali", "privatizati", "consilieri", "padurari", etc.

Existenta unor persoane cu interese intercomunitare, a unor persoane care locuiesc intr-o localitate si muncesc in alta, persoane nascute intr-o comunitate unde au majoritatea rudelor si care locuiesc in alta comunitate, persoane care au interese de afaceri in alta localitate decat cea de domiciliu, etc. a avut efecte benefice atat asupra iradierii dezvoltarii capitalului social de proiect, cat si asupra modernizarii. Situati fie in categoria liderilor autentici, fie a unor persoane respectate sau educate, "contactorii intercomunitari"[6] au reusit sa creasca viteza difuzarii unor inovatii tehnice, dar si a unor mentalitati ne-traditionale.

POST-SCRIPTUM FERICIT

a)     Comunitatile din Poiana Teiului castiga in 2005 in competitia Satul romanesc-sat european. Alaturi de bucuria oamenilor este bucuria unui finantator care a declansat un proces, un bulgare de initiativa comunitara care iata, a crescut atat de mult incat a reusit o impunere neta intr-un concurs organizat de Delegatia Comisiei Europene din Romania, la ani buni dupa inchiderea celor patru proiecte FRDS de alimentare cu apa.

b)     FRDS a continuat sprijinirea constanta a comunitatilor finantate prin instrumente multiple, unul din cele mai remarcabile fiind atragerea comunitatilor in retele ale beneficiarilor (networks) - cei din Savinesti ne-au relatat recent, cu incredere si speranta, despre ceea ce au discutat si au primit ca sprijin la intalnirile de retea.