METODOLOGIA CERCETARII - CONSUM DE ALCOOL

1 Prezentarea obiectivelor cercetarii

Obiectiv general

Cercetarea realizata de noi, a avut ca obiectiv o diagnoza a factorilor bio-psiho-sociali care favorizeaza si determina consumul daunator de alcool, pentru a putea propune masuri de interventie adecvate in vederea limitarii acestui fenomen, care in ultimii ani a luat o amploare deosebita in spatiul socio-cultural romanesc .

Pentru atingerea acestui obiectiv, am studiat doua loturi de subiecti:

un lot de persoane care au primit diagnosticul de abuz de alcool si dependenta de alcool (persoane internate in Sectia de Psihiatrie a Spitalului de Neurologie si Psihiatrie . )

un lot de persoane din populatia generala, fara probleme deosebite legate de consumul de alcool .

Pentru fiecare din aceste loturi obiectivele specifice au fost:

Sensibilizarea opiniei publice fata de factorii care determina un consum daunator de alcool, precum si consecintele negative ale acestui fenomen de tip autodistructiv .

Elaborarea unei politici de preventie prin masuri instructiv-educative la nivelul scolilor si a comunitatiilor sociale .

Gasirea unor serii de masuri de politica social-economica care pot avea o influenta imediata asupra consumului de bauturi alcoolice .

Enuntare ipoteze chestionarul Inventarul Consecintelor Bautorului (The Drinker Inventary of Counsequences - DrInC)

Ipoteza numarul 1

Cu cat varsta este mai inaintata, cu atat creste numarul problemelor datorate consumului excesiv de alcool .

Am considerat ca odata cu inaintarea in varsta persoana are un numar mai mare de probleme psiho-sociale  in stransa legatura cu consumul daunator de alcool . Intr-adevar se stie ca fiecare etapa din dezvoltarea unui individ este insotita de o serie de situatii adaptative iar problemele nerezolvate din etapele anterioare se reporteaza in mod nedefinit . De aceea, persoanele mai in varsta acumuleaza un numar tot mai mare de situatii la care nu a putut gasi un raspuns adecvat .

Ipoteza numarul doi

Cresterea nivelul de scolarizare este direct proportionala cu numarul problemelor cauzate de consumul excesiv de alcool .

Ipoteza numarul 3

Numarul problemelor datorate consumului excesiv de alcool, creste in stransa corelatie cu cresterea nivelului venitului .

Ipoteza numarul 4

Cu cat legatura familiala este mai stabila, cu atat numarul problemelor cauzate de consumul abuziv de alcool, care apar in relatiile interpersonale, este mai mic .

Ipoteza numarul 5

Daca motivatia consumului este atribuita unor factori personali, atunci, riscul aparitiei unui numar mai mare de probleme datorate consumului abuziv de alcool este mai mare .

Prezentare chestionar Inventarul Consecintelor Bautorului (The Drinker Inventary of Counsequences - DrInC)

Acest instrument a fost dezvoltat de Miller WR, Tonigan JS, Longabaugh R cu scopul explicit de a inventaria si masura consecintele adverse ale alcoolului in cinci arii diferite: interpersonale, fizice, sociale, impulsivitate si intrapersonale .

Inventarul contine 50 intrebari care reflecta consecintele adverse cele mai frecvent intalnite in clinica . El este un test creion-hartie si permite auto-evaluarea subiectului .

Exista doua versiuni de baza cu aceeasi itemi, una pentru consecintele recente si alta pentru consecintele petrecute in tot timpul vietii (lifetime) . Versiunea pentru consecintele petrecute in tot timpul vietii prezinta raspunsuri binare .

Inventarul are cinci subscale in functie de domeniul consecintelor . Subscala consecintelor fizice contine 8 itemi printre care mahnureala, tulburarile de somn, tulburarile alimentare, sexuale,etc . Subscala consecintelor intrapersonale, cu 8 itemi, investigheaza perceptia subiectiva a individului asupra starii lui psihologice, morale, spirituale si functionale . Subscala responsabilitatii sociale are 7 itemi si cuprinde problemele legate de indeplinirea rolurilor sociale . Subscala consecintelor interpersonale cuprinde 10 itemi focalizati pe relatiile de dragoste, prietenie, familiale, de parinte, etc . ale subiectului . Subscala controlului impuls are 12 itemi si investigheaza capacitatea de a controla consumul, actiunile impulsive, cautarea riscului, cautarea senzatiilor .

Acest test se aplica pe o populatie de consumatori de alcool care au primit diagnosticul de abuz de alcool si dependenta de alcool, scorul total reprezentand numarul problemelor din decursul vietii .

Pentru a evalua onestitatea raspunsurilor subiectului, s-a prevazut o scala de control cu 5 itemi . Doar acesti itemi sunt orientati in alta directie fata de restul de 45 itemi in care 0 reprezinta absenta problemei . Un respondent care neaga orice, va bifa si la acesti itemi raspunsul 0, evidentiind perseverarea lui in a nega consecintele .  

Descriere esantion Inventarul Consecintelor Bautorului (The Drinker Inventary of Counsequences - DrInC)

Descriere esantion initial

Subiectii prezenti in cadrul esantionului initial au fost alesi dintre pacientii Sectiei de Psihiatrie a Spitalului de Neorologie si Psihiatrie .

Din totalul de 108 pacienti de sex masculin, internati in lunile: august, septembrie, octombrie si noiembrie in anul 2001, care au primit diagnosticul de abuz de alcool si dependenta de alcool, au fost selectionati in urma aplicarii pasului statistic de doi, un numar de 54 de pacienti care au fost cercetati cu chestionarul: "Inventarul consecintelor bautorului" .

Din totalul de 54 de subiecti, 31 au provenit din mediul rural, iar repartitia in functie de varsta a fost pe sase categorii . Aceasta clasificare arata astfel:

1 . 15-24 ani 1 subiect

2 . 25-34 ani 11 subiecti

3 . 35-44 ani 8 subiecti

4 . 45-54 ani 21 subiecti

55-64 ani 8 subiecti

6 . 65-74 ani 5 subiecti

Descriere esantion final

In urma evaluarii cu scala de control a onestitatii raspunsurilor subiectilor din esantionul initial, a rezultat un esantion final format din 42 de subiecti .

In cadrul esantionului final care a fost analizat, repartizarea subiectilor in functie de diverse date personale arata astfel:

In functie de varsta:

varsta

In functie de profesie:

profesia

In functie de nivelul scolarizarii:

nivel scolarizare

In functie de venit:

venit

In functie de situatia familiala:

situatie familiala

relatii cu familia (rudele)

relatii cu familia

relatii cu vecinii (cunoscutii)

relatii cu vecinii

relatii cu prietenii

relatii cu prietenii

relatii cu colegii de serviciu

relatii cu colegii de serviciu

Enuntare ipoteze chestionar AUDIT

Ipoteza numarul 1

Daca exista in familia subiectului o persoana dependenta de alcool atunci, subiectul prezinta un risc crescut de a consuma alcool in mod abuziv .

Ipoteza numarul 2

Daca persoana fumeaza, atunci riscul aparitiei unui consum daunator de alcool este foarte mare .

Ipoteza numarul 3

Cu cat cadrul familial este mai armonios cu atat riscul aparitiei unui consum daunator de alcool este mai mic .

6 Prezentare chestionar Audit

AUDIT este un chestionar simplu, dezvoltat de Organizatia Mondiala a Sanatatii printr-un studiu multi-centru ce a cuprins 6 tari (Norvegia, Australia, Kenia, Bulgaria, Mexico si SUA), cu scopul de a furniza o procedura rapida de identificare a persoanelor ce consuma alcool in mod daunator pentru sanatatea lor .

Testul este conceput sa identifice aceste persoane mai ales la nivelul mediului de familie, deci la nivelul ingrijirilor medicale primare, acolo unde persoanele ce considera ca au probleme de sanatate se prezinta pentru prima oara sau acolo unde populatia dintr-o colectivitate este supravegheata medical activ de acest esalon medical foarte important .

Aceste persoane pot fi pacienti care vin pentru probleme medicale, pentru accidente, pentru tentative sau incercari de suicid, pentru probleme familiale generate de conditia lor de sanatate sau pentru ca sunt intr-un proces de expertiza medicala de situatia lor militara, de obtinere a carnetului de conducere auto, sau in alte situatii medico-sociale .

AUDIT este un chestionar structurat, simplu si scurt, care poate fi aplicat ca atare sau sa fie inclus in anamneza unui pacient fara sa stie ca se afla sub intrebarile unui interviu structurat . El contine intrebari referitoare la consumul recent de alcool (intrebarile 1-3), la sindromul de dependenta de alcool (intrebarile 4-6), consecintele psihologice ale consumului (intrebarile 7 si 8) si daunele produse de alcool (intrebarile 9 si 10) .

Chestionarul se aplica prin citirea intocmai a intrebarilor in ordinea in care sunt furnizate sau in cazuri speciale, se da subiectului sa le citeasca ti sa raspunda dupa un formular adecvat .

Dupa obtirea raspunsurilor, ele se coteaza numeric conform valorii prevazute pentru fiecare raspuns si se calculeaza scorul total prin insumarea valorilor fiecarei intrebari .

O unitate de consum de alcool -un drink- este aproximativ egal cu o sticla de bere, cu un pahar de 200 ml de vin sau cu 30-40 ml de bauturi spirtoase .

Dupa calcularea scorului total AUDIT, se plaseaza subiectul in functie de scorul prag de 10, intr-o categorie de risc:

- Peste scorul de 10 "risc inalt pentru consum daunator de alcool" .

- Sub scorul de 10 "risc scazut sau inexistent de consum daunator de alcool" .

7 Descriere esantion Audit

Chestionarul AUDIT a fost aplicat pe un esantion format din pacientii care au venit pentru probleme medicale la cabinetul de medicina generala al doamnei doctor Nicoleta Gheberta din Alba Iulia

Structura esantionului in functie de diverse date personale arata astfel:

In functie de sex:

sex

Eseu: Fisa de evaluare - cuvantul potrivit si dictare (c, o, l, E, C, L, O) Eseu: Alternativa educationala ,, montessori''

In functie de varsta:

varsta

In functie de profesie:

profesia

In functie de nivelul scolarizarii:

nivel scolarizare

In functie de venit

venit

In functie de situatia familiala:

situatie familiala

CAP . 6     PELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

6 . 1 Verificarea ipoteze chestionarul Inventarul Consecintelor Bautorului (The Drinker Inventary of Counsequences - DrInC)

Prima ipoteza, care propune spre investigare sub aspectul proportionalitatii directe legatura dintre varsta si numarul problemelor legate de consumul excesiv de alcool, am verificat-o prin urmatorul tabel de corelatie:

Tabel de corelatie intre variabilele VARSTA si CONSECINTELE CONSUMULUI DAUNATOR DE ALCOOL

Count

Chi-Square Test

a . 22cells (91,7%) have expected count less than The minimum expected countis ,07 .

Dupa cum se observa din tabelele de mai sus, intre cele doua variabile exista corelatie, deci prima ipoteza se verifica .

In concluzie, numarul problemelor aparute pe fondul consumului excesiv de alcool, creste in egala masura cu inaintarea in varsta a subiectului .

Cea de-a doua ipoteza propune spre investigare legatura dintre nivelul de scolarizare si numarul problemelor datorate consumului excesiv de alcool in urmatoarea formulare:

"cresterea nivelul de scolarizare este direct proportionala cu numarul problemelor cauzate de consumul excesiv de alcool" .

Aceasta ipoteza a fost verificata prin urmatorul tabel de corelatie:

Tabel de corelatie intre variabilele NIVEL DE SCOLARIZARE SI CONSECINTELE CONSUMULUI DAUNATOR DE ALCOOL

Count

Symmetric Measures

a . Not assuming the null hypothesis

b . Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis

c . Based on normal approximation

Se observa din tabel ca intre cele doua variabile exista corelatie dar, de sens negativ (corelatie inversa) . Aceasta inseamna ca datele de cercetare valideaza urmatorul fapt: cu cit nivelul de scolarizare este mai ridicat cu atat scade numarul problemelor datorate consumului abuziv de alcool .

A doua ipoteza nu se verifica in forma propusa de noi dar se verifica inversul acestei ipoteze .

Pentru o verificare mai adecvata a acestei ipoteze am realizat o corelatie intre una din variabilele investigate in cadrul chestionarului, respectiv responsabilitatea sociala si nivelul de scolarizare, corelatie prezentata in tabelul de mai jos .

Tabel de corelatie intre variabilele NIVEL DE SCOLARIZARE SI RESPONSABILITATE SOCIALA

Count

Symmetric Measures

a . Not assuming the null hypothesis

b . Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis

c . Based on normal approximation

Dupa  cum se observa din tabelele de mai sus, cu cat nivelul de scolarizare creste cu atat numarul problemelor legate de responsabilitatea sociala scade . Putem afirma ca subiectii cu un nivel de scolarizare mai ridicat sunt mai responsabili in ceea ce priveste responsabilitatea lor sociala .

A treia ipoteza leaga problemele datorate consumului de alcool cu nivelul venitului si a fost formulata astfel:

"numarul problemelor datorate consumului excesiv de alcool creste in stransa corelatie cu cresterea nivelului venitului"

Aceasta ipoteza am verificat-o prin urmatorul tabel de corelatie:

Tabel de corelatie intre variabilele VENIT si CONSUM DAUNATOR DE ALCOOL

Symmetric Measures

a . Not assuming the null hypothesis

b . Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis

c . Based on normal approximation

In urma analizarii datelor din tabel, putem afirma ca nu exista o corelatie intre cele doua variabile, deci numarul problemelor cauzate de consumul abuziv de bauturi alcoolice de-a lungul vietii subietilor nu este influientat de nivelul venitului realizat de catre acestia .

Aceasta ipoteza nu se verifica .

Legatura dintre relatiile interpersonale si situatia familiala ale consumatorului de alcool este propusa spre analiza in cea de-a patra ipoteza in urmatoarea formulare:

"cu cat legatura familiala este mai stabila, cu atat numarul problemelor cauzate de consumul abuziv de alcool, care apar in relatiile interpersonale, este mai mic . "

Aceasta ipoteza a fost verificata cu ajutorul urmatorului tabel de corelatie:

Tabel de corelatie intre variabilele RELATII INTERPERSONALE SI SITUATIA FAMILIALA

Count

Symmetric Measures

a . Not assuming the null hypothesis

b . Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis

c . Based on normal approximation

Se observa ca exista o corelatie intre cele doua variabile, deci si aceasta ipoteza se verifica .

Putem concluziona ca subiectii care provin dintr-un mediu familial in care relatiile sunt foarte apropiate desi au probleme cu consumul de alcool, numarul acestora este mai mic fata de numarul problemelor pe care le au cei care provin dintr-un mediu familial in care relatiile sunt mai putin apropiate .

Cea de-a cincea ipoteza care leaga motivatia consumului de alcool cu numarul problemelor cauzate de consumul daunator de alcool este propusa spre verificare in urmatoarea enuntare:

"daca motivatia consumului este atribuita unor factori personali, atunci, riscul aparitiei unui numar mai mare de probleme datorate consumului abuziv de alcool este mai mare . "

Aceasta ipoteza a fost testata cu urmatorul tabel de corelatie:

Tabel de corelatie intre variabilele MOTIVATIE CONSUM si CONSUMUL DAUNATOR DE ALCOOL

Se observa atat din tabelul de analiza procentuala, precum si din graficul de mai sus, ca persoanele cu un numar foarte scazut si scazut de probleme datorate consumului de alcool, motiveaza in majoritate propriul consum prin factori externi (influienta mediului social), in timp ce persoane cu un numar mediu si mare de probleme cauzate de consumul daunator de alcool isi motiveaza acest comportament prin influienta factorilor personali (nereusite in viata, necazuri, singuratate, etc) .

Pentru a incerca identificarea si a altor factori care contribuie la dezvoltarea unui consum excesiv de alcool, a fost efectuata o corelatie intre alte doua variabile investigate: profesie si motivatia .

Desi exista anumite categorii ocupationale ca: bucatari, ospatari, marinari, actori, ziaristi agenti comerciali si chiar medici, care prin accesul la bauturi alcoolice prezinta un risc crescut in a dezvolta in timp un consum abuziv de alcool, in urma analizarii datelor rezultate din verificarea corelatiei, putem concluziona ca profesia, desi poate sa constituie o motivatie a consumului, nu constituie un factor care sa favorizeze dezvoltarea unui consum excesiv de alcool .

Verificare ipoteze Audit     

Ipoteza nr . 1

Pentru a depista daca un factor de risc ridicat, care provoaca un consum daunator de alcool, este existenta in familie a anei persoane dependente de alcool, am propus spre verificare urmatoarea ipoteza:

" daca exista in familia subiectului o persoana dependenta de alcool atunci, subiectul prezinta un risc crescut de a consuma alcool in mod abuziv . "

Aceasta ipoteza am verificat-o prin urmatorul tabel de corelatie:

Tabel de corelatie intre variabilele RISC CONSUM si DEPENDENTI DE

ALCOOL IN FAMILIE

Count

Chi-Square Test

a Computed only for 2x2 table

b . 0 cells ( . 0%) have expected count less than The minimum expected count is 6 . 22 .

Dupa cum se observa din tabele exista corelatie, deci, aceasta ipoteza se confirma .

In urma interpretari datelor din tabele si grafic, putem afirma ca peste 50% din subiectii care prezinta un risc foarte mare in a dezvolta in viitor un consum daunator de alcool au persoane dependente in familie, in timp ce dintre subiectii care prezinta un risc scazut de consum daunator de alcool doar in proportie de sub 30% au persoane dependente in familie .

Ipoteza numarul doi

Se refera la influienta pe care o determina fumatul asupra riscului instalarii consumului daunator de alcool si a fost enuntata astfel:

"daca persoana fumeaza atunci riscul aparitiei unui consum daunator de alcool este foarte mare"

Aceasta ipoteza a fost verificata cu ajutorul urmatorul urmatorului tabel de corelatie:

Tabel de corelatie intre variabilele RISC DE CONSUM DAUNATOR si FUMAT

Count

Symmetric Measures

a .       Not assuming the null hypothesis

b .       Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis

c .       Based on normal approxiamtion

Dupa cum se observa din tabel exista corelatie,deci si aceasta ipoteza se confirma .

Se observa si din grafic ca numarul subiectiilor care prezinta un risc crescut de consum daunator de alcool si nu fumeaza este mult mai mic fata de numarul celor care prezinta un risc scazut de a dezvolta un consum daunator de alcool .

Putem concluziona, ca fumatul constituie un factor care creste riscul dezvoltarii unui consum daunator de alcool .

Ipoteza numarul 3

Al treilea factor considerat de noi ca ar influienta riscul aparitiei unui consum daunator de alcool este relatiile cu familia . Aceasta ipoteza a fost formulata astfel:

"cu cat cadrul familial este mai armonios cu atat riscul aparitiei unui consum daunator de alcool este mai mic . "

Aceasta ipoteza a fost verificata prin urmatorul tabel de corelatie:

Tabel de corelatie intre variabilele RISC DE CONSUM DAUNATOR si

RELATII BUNE CU FAMILIA

Count

Symmetric Measures

a .       Not assuming the null hypothesis

b .       Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis

c .       Based on normal approximation

Se observa atat din tabele cat si din prezentarea grafica, influenta pe care o au legaturile foarte bune si bune cu familia, in prevenirea instalari unui consum daunator, fapt care denota ca o intensitate puternica si o armonie a relatiilor existente in cadrul familiei reduc intr-o foarte mare masura posibilitatea aparitiei unui consum abuziv de alcool .

Prelucrand rezultatele testului Audit, am incercat sa depistam si alti factori care influientiaza nivelul consumului de alcool . Din pacate analiza noastra a aratat ca nici profesia, nici venitul, nici starea civila sau nivelul de scolarizare, nu influienteaza in mod decisiv situarea unei persoane in grupa cu risc ridicat de aparitie a unui consum daunator de alcool .

Singurul factor care influenteaza aparitia acestui risc este sexul persoanei (barbatii prezentand un risc mult mai mare de a consuma in mod abuziv bauturi alcoolice) dar pentru spatiul socio-cultural romanesc aceasta situatie este fireasca . Traditia romaneasca permite doar barbatiilor dreptul de a consuma alcool, in timp ce la femei acest comportament este considerat degradant acestea adesea fiind blamate sau excluse din societate .

CAP . 7   CONCLUZII SI PROPUNERI

1 . Concluzii

Din analiza datelor furnizate in urma aplicarii si prelucrarii chestionarului Inventarul consecintelor bautorului, putem concluziona ca exista cativa factori care determina aparitia unui numar mare de probleme la persoanele cu un consum abuziv de alcool .

Conform ipotezelor care s-au verificat, acesti factori sunt:

inaintarea in varsta,

nivelul scazut de scolarizare,

slaba legatura a relatiilor interpersonale, precum si

motivatia, atunci cand aceasta este sustinuta de unii factori personali (nereusite in viata, necazuri, singuratate, etc . )

Factorii care determina aparitia unui risc crescut de consum daunator de alcool, au fost determinati in urma aplicarii chestionarului Audit .

Acesti factori sunt:

- existenta in familie a unei persoane dependente de alcool,

fumatul, atunci cand acesta este asociat cu consumul de bauturi alcoolice,

intensitatea scazuta a relatiilor existente in cadrul familial

sexul persoanei, barbatii prezentand un risc mult mai mare decat femeile .

2 Propuneri

Aceasta problema a alcoolismului este in atentia Ministerului Sanatatii, care, in acest scop , a elaborat Programul National de Sanatate numarul 8 .

Acest program se refera la toate tipurile de dependente fata de substante si are urmatorul continut:

1 . Program: Programul National de prevenire si control al dependentei de droguri si al patologiei inuduse  - adulti si copii .

Descrierea programului : programul isi propune, ca o prima componenta, preventia primara a aparitiei consumului de droguri prin metode specifice promovarii si educatiei pentru sanatate . A doua componenta, reducerea consecintelor negative bio-psihosociale datorate consumului de droguri se va realiza prin asigurarea unui lant terapeutic complet . In consecinta, programul isi propune infiintarea a doua centre de detoxificare, a trei centre de post-cura, precum si infiintarea de comunitati terapeutice .

2 . Scop: Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei .

3 . Obiectiv: Prevenirea si educatia pentru sanatate adresate grupelor de populatie aflate la risc de a consuma droguri; diagnosticarea si testarea pacientilor; terapia de reabilitare si reinsertie sociala; elaborarea unui ghid terapeutic; instituirea unui curs de perfectionare pentru tratamentul dependentei de droguri; screening-ul unor grupe populationale cu risc: elevi, studenti .

4 . Directii generale si directii coordonatoare

- Directia de Promoavre a Sanatatii si Sanatate Comunitara .

- Directia Generala a Asistentei Medicale .

Institutii cu responsabilitati in realizarea programului

- Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe - Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate .

- Spitalul Clinic 'Prof . dr . Al . Obregia' .

- Spitalul Clinic de Copii ' Grigore Alexandrescu' .

- Spitalul de Psihiatrie 'Balaceanca' .

- Spitalul de Psihiatrie 'Socola' .

6 . Finantarea programului

6 . 1 . Surse de finantare:

- Bugetul de Stat

- Fond special pentru sanatate publica

- Donatii si alte surse, conform legii .

6 . 2 . Natura cheltuielilor:

- Cheltuieli materiale si servicii necesare realizarii programului si din transferuri conform aprobarii directiilor coordonatoare .

. Indicatori .

- Indicatori fizici:

- numar de campanii IEC

- numar de programe de training

- numar de manuale de prevenire a dependentei de droguri

- numar de studii de cercetare

- numar de centre de consiliere

- numar de centre de post-cura

- numar de centre Hot- Line .

- Indicatori de eficienta:

- cost mediu/ campanie IEC

- cost mediu/ program de training

- cost mediu/ manual de prevenire a dependentei de droguri

- cost mediu/ studiu de cercetare

- cost mediu/ centru de consiliere

- cost mediu/ centru de post-cura

- cost mediu/ centru Hot-Line .

- Indicatori de rezultate:

- scaderea incidentei complicatiilor dependentei de droguri - 20%

- scaderea incidentei dependentei de droguri - 5% .

Masuri instructiv-educative de prevenire si combatere cea mai eficienta cale de modificare a deprinderii de a consuma abuziv bauturi alcoolice)

Influientarea opiniei publice, in sensul diminuarii consumului de alcool, prin informarea cat mai corecta, concisa, clara, pertinenta, atat asupra cauzelor ce determina consumul excesiv de alcool, cat si asupra efectelor nefaste ale acestuia,

Difuzarea in randul tinerilor a unor cunostinte temeinice asupra efectelor alcoolului asupra sanatatii, capacitatii de munca, conportamentului social, implicatiilor economice cu ajutorul unor brosuri, pliante, panouri si conferinte pe aceste teme,

Introducerea in programul didactic a unor prelegeri despre alcoolism si efectele sale .

Masuri social-economice

Limitarea productiei ilicite,

Restrangerea productiei de bauturi alcoolice mai ales a celor concentrate,

Incurasarea productiei si comercializarii bauturilor cu concentratie mai scazuta de alcool, prin aplicarea taxelor direct proportianal cu nivelul concentratiei de alcool,

Mentinerea unor preturi ridicate, prin intermediul taxelor impuse de catre stat, ca instrument de politica sanitara,

Lupta impotriva contrabandei cu bauturi, contrabanda care poate duce la un alt nivel al   consumului decat cel dorit,

Controlul riguros al continutului mesajelor publicitare prin care se face reclama bauturilor alcoolice,

Interzicerea reclamelor prin mijloace mass-media sau prin etichete si ambalaje atragatoare,

Limitarea numarului punctelor de vanzare, cat si infintarea unor reguli in privinta pocalizarii acestora, cum ar fi : departe de scoli, locuri de munca, etc . ,

Restrangerea spatiilor de expunere a bauturilor alcoolice,

ANEXA 1

INVENTARUL CONSECINTELOR BAUTORULUI

DRINKER INVENTORY OF CONSEQUENCES

-versiunea lifetime-

INSTRUCTIUNI:Gasiti aici un numar de lucruri care se intampla uneori bautorilor .

Cititi cu atentie fiecare intrebare si incercuiti numarul care indica daca acest lucru s-a intamplat in viata (0= Nu si 1= Da) . Daca o intrebare nu se potriveste, atunci incercuiti "0" .

ANEXA 2

TESTUL AUDIT

Plasati numarul raspunsului corect in casuta:

1 . Cat de des beti o bautura alcoolica?

2 . Cate unitati de alcool (drink-uri) consumati intr-o zi obisnuita, atunci cand beti?

3 . Cat de des beti 6 sau mai multe unitati (drink) de alcool intr-o singura data?

4 . Cat de des ati constatat in ultimul an ca nu puteti sa va opriti din baut odata ce ati inceput?

Cat de des in ultimul an nu ati reusit sa faceti ceea ce era de asteptat sa faceti din cauza bautului?

6 . Cat de des in ultimul an ati avut nevoie sa beti prima bautura de dimineta ca sa va reveniti dupa o bautura zdravana?

7 . Cat de des in ultimul an ati avut un sentiment de remuscare sau de vina dupa ce ati baut?

8 . Cat de des in ultimul an nu ati putut sa va amintiti ce s-a intamplat in noaptea trecuta din cauza ca ati baut?

9 . Dvs . sau altcineva a fost ranit ca rezultat al faptului ca ati fost baut?

10 . O ruda, un prieten, un doctor sau o alta persoana din domeniul sanitar a fost ingrijorata de bautul dvs . sau v-a sfatuit sa-l reduceti?

Inregistrati scorul total: /__/__/

ANEXA 3

Numele si prenumele (doar initialele)                    _____ _______ ______ _______

Sex          _____ _______ ______ _______

Varsta     _____ _______ ______ _______

Profesia (Ocupatia actuala)     _____ _______ ______ _______

Nivelul scolarizarii                    _____ _______ ______ _______

Venitul (mediu lunar)                          _____ _______ ______ _______

Situatia familiala

-casatori (cu / fara copii)

-necasatorit

-divortat

-vaduv

-concubinaj

Exista in familia dvs . vreo persoana   _____ _______ ______ _______

dependenta de alcool?

Fumati sau ati fumat vreodata           _____ _______ ______ _______

Cat timp  _____ _______ ______ _______

Cate tigari pe zi                        _____ _______ ______ _______

Motivatia pentru care consumati bauturi alcoolice

In ce masura aveti relatii bune cu

-famili (rudele)

-vecinii (cunoscutii)

-prietenii

-colegii de servici

Raspuns:

in foarte mare masura

in mare masura

potrivita

in mica masura

in foarte mica masura

BIBLIOGRAFIE