Interpretarea chestionarului aplicat cetatenilor

Interpretarea chestionarului aplicat cetatenilor

Interpretarea statistica

Variabile independente:

I.         Varsta :

II.       Sex :

III.      Nivelul de pregatire :

distributia pe grupe de varsta	Nivel de studii	nr. raspunsuri	valoarea procentuala
Pana la 29 de ani	4 - 8 clase	Eseu: Fisa de evaluare - cuvantul potrivit si dictare (c, o, l, E, C, L, O) Eseu: Alternativa educationala ,, montessori''
	10 - 12 clase
	Studii superioare
30 - 39 ani	4 - 8 clase
	10 - 12 clase
	Studii superioare
40 - 49 ani	4 - 8 clase
	10 - 12 clase
	Studii superioare
50 - 59 ani	4 - 8 clase
	10 - 12 clase
	Studii superioare
Peste 60 de ani	4 - 8 clase
	10 - 12 clase
	Studii superioare

IV.     Nivelul de informare :

Intrebarile principale ale chestionarului:

1. Cat de familiar va este termenul « Sit Natura2000 » ?

2. Dar drepturile/responsabilitatile ce decurg din a fi proprietar al unui teren aflat intr-un sit Natura2000 ?

3. In ce masura va intereseaza sa cunoasteti astfel de lucruri ?

4. Ati dori sa cunoasteti o serie de informatii despre aerul, apa, solul din localitatea dvs. si ce factori (emisii, deseuri, deversari si alte evacuari in mediu) le pot influenta ?

5. Ati solicitat vreodata de la o institutie publica astfel de informatii ? Cui ?

Aceasta intrebare fiind una semi-deschisa, nu poate fi cuantificata in intregime dpdv statistic.

6. Credeti ca viata (sanatatea) dvs. si a familiei dvs. ar putea fi influentate in bine detinand astfel de informatii?

7. Ati participat vreodata la sedinte ale Consiliului Local in care sa va exprimati opinia in legatura cu proiecte/planuri si programe cu impact asupra mediului care urmau sa fie realizate in localitatea dvs. ? De cate ori ?

8. Stiti ca aveti acest drept ?

9. Care din urmatoarele considerati ca sunt obligatii de mediu ale cetatenilor:

10. Ce fel de informatii de mediu ar putea sa va imbunatateasca viata de zi cu zi? (Ex. compostarea deseurilor menajere, depozitarea lor etc.)

Aceasta intrebare fiind una deschisa, nu poate fi cuantificata in intregime dpdv statistic.

Interpretarea calitativa a chestionarului

Cele 10 localitati participante la proiect reunesc un numar de aproximativ 10.000 de locuitori - reprezentand cel mai consistent grup-tinta asupra caruia se vor concentra activitatile ulterioare.

A fost construit un esantion aleatoriu de 100 de persoane, cuprinzand cetateni din toate localitatile ; acesta a fost chestionat in legatura cu nivelul de cunoastere a informatiei de mediu in randul populatiei, asteptarile locuitorilor pe tema abordata de campanie si increderea lor ca datele furnizate le vor fi de folos in viata de zi cu zi.

Chestionarul cuprinde un numar de 4 variabile independente si 10 intrebari, dintre care 7 intrebari cu variante pre-definite de raspuns, 2 intrebari semi-deschise care ofera posibilitatea repondentilor de a face completari proprii si in finalul chestionarului o intrebare deschisa, unde cetatenilor li se solicita sa noteze problemele concrete in care ei considera ca au nevoie de mai multa informare.

Variabilele independente au fost introduse in chestionar din dorinta de a afla cateva caracteristici ale populatiei carora se adreseaza activitatile proiectului si implicit ale persoanelor care manifesta un interes direct in problematica protejarii mediului.

Am considerat relevante patru variabile : varsta, sexul repondentilor, nivelul lor de pregatire si sursele de informare.

Astfel, am putut constata ca esantionul chestionat, desi construit aleatoriu, are o distributie relativ echilibrata pentru majoritatea grupelor de varsta. Tinerii pana in 29 de ani reprezinta 19% din esantion, grupa de varsta 30 - 39 de ani - 24%, cea cuprinsa intre 40 si 49 de ani - 22% ; grupa 50 - 59 ani - 23%, iar 60 de ani si peste - 12%. Cel mai bine reprezentat este grupul persoanelor adulte : 30 - 39 de ani (24%) si 50 - 59 de ani (23%), iar populatia varstnica pare cea mai putin interesata de tematica propusa, fara insa a avea un dezinteres major. Imbucurator este faptul ca tinerii pana la 29 de ani si-au aratat disponibilitatea de a se implica si au furnizat date pertinente la intrebarile chestionarului.

Chestionarul a respectat distributia generala, a nivel national, a populatiei pe sexe, asa incat : 48% din repondenti sunt persoane de sex masculin si restul de 52% apartin persoanelor de sex feminin. Asa cum se poate constata din corelarea grupelor de varsta cu variabila sex, s-au pastrat proportii echilibrate ale celor doua categorii de populatie astfel incat nu putem afirma preponderenta barbatilor sau femeilor, in mod special, in interesul lor fata de calitatea mediului in care traiesc.

Nivelul de pregatire al populatiei din comunitatile rurale investigate s-a dovedit a fi foarte divers, cuprinzand intreaga paleta a studiilor absolvite. Cea mai consistenta categorie este cea a absolventilor de 10 - 12 clase (invatamant profesional si liceal) - 44% ; oarecum surprinzator, urmeaza cetatenii cu studii superioare - 34% si apoi locuitorii care au terminat 4 - 8 clase (invatamantul primar si gimnazial) - 22%, din care preponderent este totusi invatamantul general.

In general, aceste proportii s-au pastrat pentru fiecare categorie de varsta in parte ; rezultate diferite am obtinut pentru persoanele varsnice, unde cea mai mare parte este absolventa a 4 - 8 clse, iar studiile liceale si superioare au o pondere mai redusa.

Datele oferite de acest item ne pot duse la concluzia ca interesul pentru tematica propusa de proiect este mai mare la acea parte a populatiei care are un nivel mediu si superior de educatie (sau formare), ceea ce ajuta la intelegerea importantei protejarii ariilor naturale si a mediului in care traiesc si constientizeaza mai profund nevoia de a se implica personal in activitati de acest fel.

Practicile de informare curenta a populatiei dau o imagine complexa asupra interesului locuitorilor fata de aspecte care au un impact direct asupra vietii lor, dar si in ce masura stiu sa acceseze datele care sunt relevante pentru problemele importante ale comunitatii.

Rezultatele arata ca televizorul reprezinta cel mai la indemana mediu de informare pentru cetatenii din mediul rural, caci 86% din esantion a bifat aceasta avarianta. Ziarele sunt frecvent citite in scopul informarii, de un procent semnificativ dintre sateni - 45% ; ascultarea radio-ului este de asemenea o sursa la care apeleaza 42% din populatie.

Consultarea si dezbaterea problemelor locale intre locuitorii celor 10 comunitati ocupa un loc mai modest, fiind preferata de 24% din repondenti - un procent comparabil cu cel al altor surse, alternative, de informare (23%), dintre care cel mai des mentionat a fost INTERNET-ul - lucru care poate insemna ca si in mediul rural sursele mass-media si electronice de informare si comunicare tind sa surclaseze sau sa inlocuiasca discutia fata in fata, chiar in comunitatile unde « fiecare se cunoaste cu fiecare », tendinta de care orice campanie de informare trebuie sa tina seama.

Un alt element semnificativ scos la iveala de aceasta variabila independenta este ca in cele 10 localitati selectate pentru a participa la proiect, marea majoritate a populatiei apeleaza la surse multiple de informare (80%) si doar 20% din cetateni prefera un singur mediu de informare - in special televizorul. Cel mai adesea populatia utilizeaza 2 surse (24%) sau 3 surse de informare (27%). Insa intr-o proportie de 15% cetatenii inteleg sa foloseasca toate canalele de comunicare mentionate in chestionar (5 surse).

Aspectele constatate pot fi un semnal al disponibilitatii si dorintei comunitatilor rurale de a-si inbogati cunoasterea in mai multe domenii, astfel ca prin campanii bine orchestrate populatia poate fi atrasa spre problematica protectiei mediului si implicata in activitati practice in acest sens.

Daca practicile de informare in general ale cetatenilor par a fi destul de bine conturate, atunci cand sunt chestionati in mod direct despre notiuni de protectia ariilor naturale, raspunsurile oferite arata carente serioase in cunoasterea lor - desi le influenteaza viata de zi cu zi. Astfel, 53% din populatie nu cunoaste deloc sensul termenului de « sit Natura2000 », alti 37% nu stiu decat foarte putine despre aceasta notiune si doar 10% declara ca sunt informati.

Aceste date sunt confirmate de cele primite la intrebarea privind drepturile si responsabilitatile ce decurg din calitatea de proprietar de teren intr-un sit Natura2000. Am aflat astfel ca 55% din cetateni nu au nici o informatie. Diferenta mica de procent fata de raspunsurile la intrebarea precedenta - cu care se afla in stransa legatura - poate insemna ca exista un numar redus de cetateni care, desi au auzit expresia « sit Natura2000 » anterior, nu pot preciza date concrete asociate acesteia. 33% dintre repondenti recunosc ca stiu putine lucruri despre drepturile si responsabilitatile care insotesc declararea unei zone sit Natura2000, iar 12% se considera bine documentati. Din nou apare o mica discrepanta fata de raspunsurile la intrebarea precedenta care, de aceasta data nu poate fi pusa decat pe seama unor confuzii si lacune in cunoastere, caci necunoasterea notiunii « sit Natura2000 » este putin probabil sa fie insotita de o buna informare privind drepturile si responsabilitatile pe care le impune. Asadar, proportia celor care sunt intr-adevar documentati vizavi de aceste aspecte se pare ca este in realitate mult mai mica.

Din moment ce cunostintele detinute de populatie in privinta protejarii ariilor naturale sunt precare, este important de aflat, pentru activitatile ulterioare ale proiectului, care este disponibilitatea locuitorilor celor 10 comune de a participa la campanii de informare pe acest subiect. Un procent de 15% declara ca sunt foarte putin interesati de un astfel de demers. Am remarcat ca in aceasta categorie se regasesc repondentii care nu aveau nici o notiune despre sit-urile Natura2000 si ce drepturi si responsabilitati sunt asociate lor, de unde putem considera ca, pe langa informare, in comunitatile rurale sunt necesare si actiuni de constientizare a impactului pe termen scurt, mediu si lung, a activitatilor umane asupra naturii, uneori cu efecte ireversibile.

Mai bine de jumatate din cetateni (55%) opineaza ca sunt interesati doar intr-o oarecare masura de o informare mai coerenta, bine organizata, despre aceste lucruri - ceea ce intareste cele afirmate anterior, intrucat aici se regasesc foarte putini din repondentii care s-au declarat bine informati la primele doua intrebari, majoritatea fiind dintre cei care au recunoscut ca detin putine date despre tema propusa.

Numai o treime din populatie si-a aratat disponibilitatea de a participa la actiuni care sa le aduca un plus de cunoastere in domeniul protectiei mediului.

Atunci cand este pusa in fata perspectivei de a afla lucruri concrete despre elementele de mediu din localitatea lor (aer, apa, sol etc.), dar si factorii nocivi care le altereaza, majoritatea covarsitoare a populatiei se declara mult mai interesata (96%). Aici dezinteresul este foarte scazut (4%) - si numai in randul celor care nu au, conform propriilor declaratii, nici o informatie despre protectia medului. Aceasta constatare poate fi un semnal ca in campaniile de informare, dincolo de cunostintele teoretice, accentul sa se puna pe aspectele concrete, practice, ca si pe exemple de bune practici accesibile cetatenilor, care i-ar putea incuraja sa le puna in aplicare.

Daca datele culese pana acum s-au referit la opiniile repondentilor, am urmarit sa evidentiem si actiunile concrete pe care le-au intreprins membrii comunitatilor pentru a obtine date de interes despre starea actuala a mediului lor inconjurator. Marea lor majoritate a recunoscut ca nu au solicitat direct niciodata unei institutii astfel de informatii (85%). Totusi au existat si persoane care au ales sa se documenteze si pentru aceasta sa apeleze la institutii abilitate, desi intr-un procent mic, de 15%. Solicitarile cele mai dese se pare ca au fost adresate autoritatilor publice locale (fiind mentionati : primaria, primarul, referentul de mediu), dar si scolii din localitate - ceea ce arata implicarea acesteia in actiuni de mediu, un lucru demn de luat in atentie.

Cea mai mare parte a cetatenilor se declara convinsi ca o buna informare despre mediul in care traiesc ei si familiile lor le-ar putea imbunatati viata (93%), printre acestia regasindu-se in principal si cei care si-au aratat anterior interesul fata de tematica propusa, dar si cei activi, care au adresat solicitari in acest sens unor institutii. Un mic procent de 7% au oferit insa un raspuns negativ.

Un pas important in stimularea autoritatilor publice locale sa se implice in dezbaterea si rezolvarea unor probleme importante de conservare a ariilor naturale si asigurarea unui mediu cat mai curat in zona este participarea satenilor la luarea deciziilor. Acest lucru se poate intampla in timpul sedintelor Consiliilor Locale. In realitate, un procent de 26% din populatie a ales sa asiste la sedintele Consiliului Local si sa-si exprime opiniile pe proiecte, planuri sau programe de mediu, numarul interventiilor fiind in general mic (2 - 3). Acestia sunt in general cetatenii care, chiar daca au un nivel divers de informare in prezent, totusi si-au aratat in general interesul fata de informatia de mediu si printre ei se afla cei care au solicitat unor institutii date despre calitatea mediului natural. Insa 74% din locuitori nu au participat niciodata alaturi de consilieri la luarea deciziilor privind imbunatatirea conditiilor in care traiesc.

Aceste raspunsuri se coreleaza cu cele primite la urmatoarea intrebare a chestionarului. Aici am aflat ca 71% din populatia rurala cunoaste totusi ca are acest drept desi numai un procent mic a ales sa si-l exercite si numai 29% au afirmat ca nu cunosteau acest lucru.

Pana la organizarea si desfasurarea campaniilor de informare in proiect, locuitorii din comunitatile aflate in imediata apropiere a sit-urilor Natura2000 ar fi trebuit sa adopte o serie de practici cu impact pozitiv asupra conservarii naturii. Din acest motiv esantionul a fost chestionat in legatura cu doua dintre cele mai uzuale actiuni care se cer cunoscute si aplicate in viata de fiecare zi, in toate localitatile.

Toti cetatenii au declarat, in proportii diferite, ca aplica macar una dintre masurile mentionate in chestionar. Astfel, 5% din locuitori au declarat ca se ocupa numai de ingrijirea locuintelor si anexelor gospodaresti (a) ; 31% au recunoscut ca doar depozitarea deseurilor menajere in spatii special amenajate constituie o actiune cu impact pozitiv asupra naturii. Totusi mai mult de jumatate din esantion (64%) a considerat ca ambele activitati pot duce la o imbunatatire a calitatii mediului.

Aproape trei sferturi din populatia chestionata a indicat cateva subiecte de interes pe care le-ar dori aprofundate in campaniile de informare care se vor desfasura prin proiect in cele 10 localitati.

Cei mai multi dintre repondenti (58%) s-au referit la gestionarea deseurilor menajere :

« colectarea selectiva a deseurilor menajere »

« informatii despre depozitarea corecta a deseurilor menajere »

« existenta unui sistem de management al deseurilor »

« compostare deseuri menajere, reciclare deseuri periculoase, si electronice si electrocasnice »

« despre cum se pot moderniza fosele si toaletele »

« compostarea, informatii despre sortarea deseurilor si cine o poate face, ce se poate face cu electrocasnicele (cine foloseste mai departe deseurile sortate) »

Mai bine de o cincime din esantion (22%) a solicitat date concrete despre calitatea mediului in care traiesc :

« cum poate fi imbunatatita calitatea apei potabile »

« calitatea apei din panza freatica a localitatilor »

« in ce fel se curata apele menajere - reziduale »

« deseurile de pe langa apa sa dispara »

« oprirea defrisarilor in masa »

« calitatea apei, nivelul de poluare a aerului »

« informatii legate de sursa de apa, depozitarea deseurilor, activitatea fabricilor din apropiere etc. »

« despre calitatea apei curente din casele locuitorilor »

« despre starea padurilor »

Un alt element mentionat de cetateni a fost cel al noutatilor in legislatia in domeniu, dar si « aplicarea riguroasa a legilor in privinta mediului ».

La acestea s-au adaugat alte aspecte de interes pentru comunitatile rurale:

« suficiente exemple » concrete de bune practici

« energia eoliana »

« amenajarea de locuri pentru fumat; plantarea de pomi, flori, protejarea speciilor pe cale de disparitie »

« folosirea energiilor regenerabile »

« impactul minei Lesu Ursului (dezafectata) si al sectorului minier IMR »

« cum sa ajutam la plantarea pomilor si spatiilor verzi »

« cum se pot elimina ingrasamintele in agricultura ».