Saracia populatiei de etnie rroma

Saracia populatiei de etnie rroma

O data cu ultimul val de largire a Uniunii Europene la 1 mai 2004, comunitatea roma a devenit cea mai vasta si mai saraca comunitate din Europa, fiind in acelasi timp comunitatea cu cel mai accelerat ritm de crestere a populatiei (indice de natalitate). Populatia roma, per total, la nivelul Europei este estimata a numara intre 8 si 12 milioane. Ea reprezinta doi la suta din populatia de 450 de milioane de locuitori, pe care o insumeaza Uniunea Europeana largita. Aproximativ 10 milioane de romi locuiesc in tarile din Europa Centrala si de Est, dintre care aproape 5 milioane populeaza noile state membre ale UE si pe cele care sunt in programul de aderare pentru 2007.

Provocarea in ceea ce priveste dezvoltarea economica si sociala a romilor reprezinta una dintre cele mai controversate chestiuni in tarile est si central europene - problema, de altfel, comuna si altor state membre ale UE. Saracia romilor exista aidoma sub toate aspectele, incepand de la nivelul scazut de educatie, locuinte nesatisfacatoare (din punct de vedere al standardului decent de viata) pana la nivelul precar al sanatatii - toate acestea conducand la un cerc vicios al saraciei si excluderii.

Dovezile si argumentele graitoare ale nivelului de saracie a romilor sunt de-a dreptul frapante. Rata de saracie a comunitatii defavorizate este uneori de zece ori mai mare decat cea a restului populatiei. In 2000, aproape 80 de procente din populatia roma care locuieste in Bulgaria si Romania traiau cu mai putin de 0,3$ pe zi in comparatie cu cele 37 de procente din totalul populatiei Bulgariei si 30 de procente ale Romaniei. In Ungaria, 40% din populatia de etnie roma se gasea sub aceasta linie comparativ cu cifra de 7% din totalul populatiei maghiare.

Multor romi li s-au limitat oportunitatile de a-si asigura un trai decent datorita discriminarii pe termen lung - inclusiv datorita lipsei de educatie, starii de sanatate deosebit de precare si slabei tolerante in ceea ce priveste participarea acestora la viata sociala si politica.

Disparitatile privind conditiile de viata exista in continuare. In domeniul educatiei, cam 90 procente din populatia de etnie roma din unele tari inca nu a depasit nivelul scolii primare. In totalul copiilor care invata in scoli, 55- 85 procente sunt cele reprezentate de copiii romi care frecventeaza scoli destinate persoanelor cu dizabilitati fizice si psihice. In ceea ce priveste sanatatea, speranta de viata a romilor este cam cu 10-15 ani mai redusa decat aceea a celorlalti.

Deceniul este o modalitate de a constientiza pe termen lung aceste probleme bine inradacinate, actiune coordonata la nivelul guvernelor si organizatiilor internationale in parteneriat cu societatea civila roma. Deceniul este o incercare unica de a sparge rutina unui ciclu al saraciei prin sporirea oportunitatilor de implicare reala a romilor in viata economica si sociala a regiunii.

Saracia poate fi privita din numeroase unghiuri, fateta principala a acestui termen isi are radacinile adanc infipte in relatiile bio-psiho-sociale ale individului.

Din punct de vedere social, saracia o putem defini ca fiind acel fenomen in care individul sau grupul din care face parte (familia) nu are potenta necesara atat intelectuala cat si economica de a-si satisface nevoile primare astfel situandu-se pe o scara sociala inferioara.

Fiecare individ este inzestrat de la natura cu un bagaj genetic, cu un potential intelectual. AZnca de la nastere acest bagaj incepe sa se manifeste in diferite moduri reactionand diferit in functie de context.

Pe parcursul vietii capacitatea intelectuala si aptitudinile incep sa schimbe si sa modeleze fiinta umana dandu-i o personalitate cu care sa interactioneze cu mediul schimbandu-l si modelandu-l dupa propriile nevoi.

Capacitatea lui de adaptare la mediu, interferentele care au loc la nivel social poate crea un tablou care sa reflecte pozitia sociala a individului, relatii pe care individul prin abilitatile sale le sintetizeaza, le ierarhizeaza in functie de nevoi, principii si primordialitate.

Dar se stie ca lucrurile nu stau intodeauna asa, gradul de inteligenta al individului nu poate de unul singur sa joace mai multe roluri, chiar daca individul este destul de inteligent nu putem afirma ca el nu poate fi sarac, dinpotriva el poate constientiza faptul in sine dar daca nu exista acea motivatie intrinseca de a se desavarsi ca individ el se poate complace in situatie ramanand un latent social.

Societatea la randul ei prin politica pe care o duce ar trebui sa creeze sanse egale fiecaruia, dandu-le posibilitatea de a trai si a-si conduce propriul destin prin intersectii de legi si norme sociale care sa produca acel efect de bunastare intregii populatii.

Saracia este un fenomen des intalnit. Peste tot in lume exista tari sarace care au bogatii dar si tari bogate care isi au saracii lor, astfel nu putem avea un etalon al saraciei si nici nu exista un termen de comparatie in interiorul ei, in esenta putem insa afirma ca socialul este principala componenta pe care o putem compara, astfel nivelul de saracie (in cazuri particulare) dintr-o tara bogata, probabil ca s-ar afla pe un alt nivel social-ierarhic fata de o tara saraca, cu alte cuvinte tarile sarace au saraci autentici (vezi Somalia).

ata saraciei

Disproportia intre rata saraciei severe inregistrata in cazul populatiei rome si cea inregistrata la nivelul total al populatiei este mult mai importanta decat cea inregistrata in cazul ratei saraciei.

Rata saraciei

Romana 24,4%

Maghiara 19,9%

Rroma 75,1%

Germana 7,4%

Alta 31,7%

Rata saraciei severe

Romana 9,3%

Maghiara 6,4%

Rroma 52,2%

Germana 1,8%

Alta 11,3%

Sursa: Calcule CASPIS (2003) pe baza datelor INS referitoare la anul 2001.

Impactul programului "Cornul si laptele" in randul populatiei rrome(mult mai mare decat in cadrul restului populatiei) introdus in 2002 este o dovada a saraciei acestora. In prezent, accesul la ajutor social reprezinta o metoda de ameliorare a acestei situatii.

Politicile publice pentru imbunatatirea situatiei rromilor

In perioada 1996-2000 au fost ratificate anumite documente internationale pentru protejarea minoritatilor nationale: Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, Declaratia ONU cu privire la drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale si Recomandarile 1201 si 1203 ale Consiliului Europei.

In aprilie 1993 s-a infiintat CMN, institutia de reprezentare a minoritatilor nationale din Romania, care a avut ca scop asigurarea relatiilor cu organizatiile legal constituite ale persoanelor ce apartin minoritatilor nationale. CMN se ocupa cu problemele de ordin normativ, administrativ si financiar care "se refereau la exercitarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale in ceea ce priveste

pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase."

Incepand cu anul 1995, sume de bani de la bugetul de stat au fost alocate CMN-ului pentru finantarea de programe in cadrul "Campaniei europene

Eseu: Fisa de evaluare - cuvantul potrivit si dictare (c, o, l, E, C, L, O) Eseu: Alternativa educationala ,, montessori''

pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei".

Alte politici generale care implicau si minoritatea rromilor au fost:

− acordarea de subventii unor publicatii apartinand minoritatilor nationale, ca urmare a numarului restrans al cunoscatorilor limbii respective, inceputa in anul 1990 de Ministerul Culturii;

− acordarea de subventii pentru CSEPE, care functioneaza ca Institut al Academiei Romane;

- declararea, in decembrie 1998, a zilei de 18 decembrie drept Ziua Minoritatilor Nationale din Romania;

− infiintarea ISPMN, ca institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si coordonarea DPMN, cu sediul in municipiul Cluj-Napoca.

In contextul intrarii Romaniei in NATO si al aderarii la Uniunea Europeana,

Guvernul Romaniei a acordat o mai mare atentie dreptului de exprimare a minoritatilor nationale, dar mai ales elaborarii si aplicarii politicilor pentru minoritatile nationale in general, pentru minoritatea rromilor in special.

Astfel, in ianuarie 1997, este infiintat DPMN in cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Aceasta institutie era subordonata primului-ministru si condusa de ministrul delegat pe langa primul-ministru pentru minoritati nationale.

Un moment important in activitatea sa a fost atragerea in anul 1998 a unui fond PHARE in valoare de 2 milioane de euro, care avea doua obiective imediate:

1. alcatuirea Strategiei Guvernului privind imbunatatirea situatiei rromilor din Romania pana in 2000(pe baza Cartii albe a Guvernului), formulata pe planuri sectoriale si programe pentru fiecare minister(prima initiativa guvernamentala care abordeaza pe larg problemele minoritatii rrome) ;

Strategia cuprinde 10 directii de actiune: dezvoltare comunitara si administratie publica; locuinte; securitate sociala; sanatate; economic; justitie si ordine publica; protectia copilului; educatie; cultura si culte; comunicare si participare civica (Strategia Guvernului de imbunatatire a situatiei rromilor, capitolul VII, 2001).

"Strategia guvernamentala combina cele doua perspective asupra problematicii rromilor, a discriminarii si a saraciei. Acest lucru este evident in modul in care sunt definite elementele specifice fiecarei directii de actiune si ale Planului general de masuri, unde se pot regasi aspectele legate de combaterea discriminarii si a saraciei."( Mariea Ionescu, Sorin Cace; p. 57)

2. alocarea de sume pentru dezvoltarea de proiecte in parteneriat, pentru testarea politicii si a abordarilor programului. Pentru a crea un cadru de discutie eficient intre Guvern si organizatiile neguvernamentale ale rromilor, la inceputul anului 1999, reprezentantii a 80 de organizatii neguvernamentale ale rromilor au organizat reuniuni la care au participat si reprezentanti ai DPMN, ai UE si ai altor institutii publice.

In urma acestor intalniri s-a stabilit infiintarea GLAR, format din 16 organizatii neguvernamentale, care avea ca atributie negocierea cu Guvernul si cu Comisia Interministeriala a termenilor de referinta ai proiectului PHARE 1998 si dezvoltarea strategiei nationale pentru rromi.

Important de mentionat este si o actiune mai recenta de sprijin a etniei rrome, si anume "Deceniul de incluziune a romilor".

Aceasta este o initiativa adoptata(in 2004) de opt tari din centrul si estul Europei pentru perioada 2005-2015 si reprezinta primul efort colaborativ de asemenea anvergura destinat imbunatatirii situatiei rromilor.

Deceniul reprezinta dorinta tarilor din regiune de a reduce disparitatile economice si de dezvoltare umana in general si de rupere a cercului vicios al saraciei. Fiecare dintre

tarile participante au dezvoltat sau sunt in proces de dezvoltare a unor planuri nationale de actiune, cu obiective clar definite si indicatori de succes cuantificabili.

Valoarea esentiala a Deceniului este participarea rromilor.

Reprezentantii rromilor si ai organizatiilor neguvernamentale trebuie sa participe in toate fazele de dezvoltare ale programului, inclusiv ca membri ai Comitetului Director.

Domeniile alese pentru Deceniu sunt: educatia, sanatatea, angajarea in munca si locuirea. De asemenea, au mai fost stabilite ca teme care transcend domeniile principale: saracia, discriminarea si problemele de gen.

In domeniul educatiei, au fost stabilite urmatoarele prioritati:

. asigurarea accesului romilor la educatia obligatorie;

. imbunatatirea calitatii educatiei;

. implementarea programelor de integrare si de desegregare;

. extinderea accesului la educatia prescolara;

. imbunatatirea accesului la educatia postsecundara si a adultilor.

In domeniul angajarii in munca, prioritatile identificate au fost:

. imbunatatirea nivelului oportunitatilor prin educatie si pregatire vocationala;

. extinderea participarii la piata muncii prin masuri active;

. imbunatatirea informarii cu privire la piata muncii;

. reformarea serviciilor de angajare in munca.

Domeniul sanatate are urmatoarele prioritati:

. asigurarea accesului la servicii de ingrijire a sanatatii;

. imbunatatirea bazelor de date cu privire la starea de sanatate a

rromilor;

. cresterea includerii rromilor in serviciile de sanatate;

. imbunatatirea sanatatii in comunitatile vulnerabile.

Locuirea are ca prioritati:

. abordarea discriminarii in accesul la locuinte;

. imbunatatirea conditiilor de viata in comunitatile locuite de

rromi;

. extinderea accesului la locuinte.

Asadar, se poate constata dupa anii 90 o miscare ascendenta a politicilor sociale ce vin in ajutorul minoritatii de etnie rroma. Interventia din exterior a favorizat orientarea autoritatilor romane spre o politica sociala ce are la baza un plan bine stabilit si de asemenea experienta altor state europene. Cu toate acestea , conditia rromilor in societatea romaneasca este in continuare foarte slaba si este necesar un efort sustinut pentru ca obiectivele propuse sa fie indeplinite.

Cum sunt vazuti rromii de catre occidentali

Ce anume sunt rromii? Minoritate, popor sau, pur si simplu, oameni aruncati la marginea societatii? In timp ce pe meleagurile natale ei nu sunt doriti, in Occident le sunt simpatici nativilor de aici, dar cand acestia iau contact cu ei ii pun pe fuga.

In tarile occidentale, politica fata de rromi se sprijina pe un pilon important: cerintele politice ale vechilor tari membre UE catre statele din sud-estul Europei, de unde vin cu preponderenta rromii. Se asteapta ca guvernele lor sa faca mai mult pentru ei, pentru a nu se simti izolati si nedreptatiti. Daca, insa, acesti rromi nu mai salasluiesc in Sofia sau Bucuresti, ci la Paris sau Roma, lucrurile se schimba radical, scrie Deutsche Welle.

In astfel de situatii, armatele de politisti se grabesc sa darame taberele lor provizorii, cum fac in aceasta perioada, in Franta, 'supusii' lui Francoise Hollande, presedintele care continua politica predecesorului sau, Nicholas Sarkozy. Una dintre scuzele autoritatilor este: 'conditiile igienico-sanitare rele din taberele de rromi'. Cand rromi sunt izgoniti brusc din tarile vestice, occidentalul incepe sa manifeste simpatie fata de el.

Cu toate acestea, Europa de Vest ar trebui sa stie ca nu va scapa de rromi, daca ii va exmatricula, pur si simplu. Asta pentru ca, dupa cateva saptamani, rromii se intorc din nou acolo de unde au plecat. Peste toate acestea, din 2007, rromii bulgari si romani sunt cetateni europeni cu aceleasi drepturi ca ale germanilor, spaniolilor sau danezilor.

3.Victime sau raufacatori?

Rromii nu vor pleca, vor ramane. Ceea ce nu trebuie sa mai ramana sunt problemele lor: analfabetismul, somajul, saracia. Europa este un continent care imbatraneste accelerat, care va simti nevoia de forta de munca proaspata. In acest sens, Europa s-ar putea folosi de potentialul comunitatilor de rromi, care, printr-o politica adecvata de integrare, ar putea reimprospata piata fortei de munca.

De curand, pe piata a aparut cartea jurnalistlui austriac Norbert Mappes Niedick, 'Rromii saraci, tiganii rai'. 'Titlul merge catre esenta problemei: rromii sunt priviti ca victime nevinovate, sau ca infractori incorigibili. Si nu este foarte clar daca acesta este rezultatul naivitatii noastre sau ignoranta, cand credem ca stilul de viata al rromilor vine in conflict permanent cu ideile europene', spune autorul.

O natie rroma sau o religie rroma nu exista. Exista rromi crestini, musulmani sau atei, ale caror obiceiuri difera radical, de la o tara la alta. Rromii unguri, de pilda, cunosc despre cei macedoneni tot atat cat saxonii din Germania despre bascii din Spania. In zadar vom cauta un limbaj comun vorbit de rromi.

Astazi, nu toti rromi cunosc limba romanes. Se crede ca, in Cehia si Slovacia, ea este utilizata de jumatate din populatia rroma, insa in Ungaria doar o cincime din populatia rroma vorbeste aceasta limba. De asemenea, in Bulgaria si Romania, multi rromi vorbesc limba autohtona.

O tara a rromilor?

Este gresita si ideea ca rromii sunt o minoritate europeana care doreste sa traiasca in propria tara. 'Cand fug de saracie din locurile natale, rromii nu cauta cu orice pret sa conserve diferentele native fata de ceilalti, ci dimpotriva, cauta sa scape de ele', scrie in cartea sa Niedick.

Cea mai mare greseala este legata de conceptia noastra despre rromii, pe care ii vedem ca saraci si infractori. Aceasta idee preconceputa este alimentata si de imaginile cu rromi care cersesc pe strazi sau fura cabluri de cale ferata, mai spune autorul citat.

Un fapt mai putin cunoscut este acela ca, in timpul comunismului, rromii erau mult mai bine integrati decat astazi, in tarile de bastina, crede Niedick. Integrati sau nu, ei vor ramane diferiti fata de noi. Acest lucru l-a constatat un preot german care a trait alaturi de un grup de rromi din Transilvania. 'Ei incep sa stranga lemne de foc de-abia cand cade zapada', spunea el.

Rromii sunt priviti de multi drept cei mai saraci si mai huliti cetateni ai Europei.
Comunitatea rroma are cei mai mici indicatori cheie din intreaga populatie europeana, cu cele mai mici venituri, cel mai mare nivel al somajului si cel mai prost acces la sistemul de sanatate si la serviciile publice.

Un raport al Amnesty International, publicat in acest an, arata ca toate acestea nu sunt doar un rezultat al saraciei, ci si al discriminarii sistematice si raspandite, dar si al incalcarilor drepturilor omului, al prejudecatilor, care au impins majoritatea rromilor catre marginile societatii.

4.Rromii discriminati pentru ca sunt rromi

Sunt rromii discriminati pentru ca unii dintre ei sunt infractori? Sau sunt discriminati numai pentru ca sunt rromi?

'Rromii sunt o etnie care are mari carente la educatie, la cultura, la informatii. Dupa parerea mea, discriminarea este atitudinea unui personaj neputincios. Este foarte usor sa discriminezi, in loc sa gasesti solutii. Discriminarea este o chestiune pentru oamenii primitivi, in orice zona a lumii, nu vorbesc numai de Romania.

De obicei, ea intervine pe fondul unei vieti insuficient de sigure, unde mizeria, neputinta si nesiguranta zilei de maine produc astfel de situatii. Daca oamenii ar fi linistiti, ar depasi faza aceasta cu discriminarea', a declarat, pentru Ziare.com, Madalin Voicu.

Deputatul PSD este unul dintre rromii care isi recunoaste descendenta si care isi asuma denumirea de tigan. Spune ca 'tiganii mi-au mancat ficatii', dar in nici un caz nu da vina pe aceasta etnie pentru imaginea proasta pe care Romania o are in strainatate.

'Nu doar tiganii sunt cei care deformeaza imaginea Romaniei in strainatate, sau care deranjeaza, sau care ne fac de rusine in strainatate. Eu nu-i apar, tiganii mi-au mancat ficatii. Dar tiganii sunt mai putin periculosi decat cei care organizeaza hold-up-uri sau sparg banci. O specialitate a majoritarului este sa fure cu cardul, nu tiganii fura cu cardul. Tiganul cerseste, trage de tine, fura de prin buzunare', spune Madalin Voicu.

'In curand o sa fac un proiect de lege prin care cersetoria sa fie interzisa. Cersetoria are mai multe forme. Nu pot sa dau, ca orice roman, vina pe tigani, ca sa ma disculp pe mine. Romanii au foarte multe calitati, superbe, pe care alte popoare nu le au, dar au doua defecte: sunt lasi si tradatori. Ceea ce tiganii nu sunt', adauga deputatul PSD.

'Moldovenii sunt mai periculosi ca tiganii'

In plus, exista infractori mai periculosi decat rromii, sustine Madalin Voicu. 'Moldovenii sunt mai periculosi ca tiganii. In Moldova sunt situatii critice in fiecare zi, la incesturi, crime.

Toate infractiunile comise acolo sunt mai grave si mai periculoase decat gainariile pe care le fac tiganii. Nu tiganii destabilizeaza economia nationala si nu tiganii devalizeaza banci', spune Madalin Voicu.

In viziunea sa, rromii fura mai putin decat 'majoritarii', cum le zice deputatul PSD romanilor.

Faptul ca tiganii apar prin ziarele straine ca infractori, iar romanii pot avea de suferit din aceasta cauza este 'o chestie care ia o forma de lasitate. Vorbim despre tiganii care cersesc, care stau pe strazi si canta, care fac dezordine in sensul vizibil, mai putin care fura.

Tiganul care fura fura o lada de rosii, romanul fura un judet. Care este mai grav? Sigur ca tiganii sunt mai vizibili pentru ca sunt mai negri, mai urat imbracati si deranjeaza fizic. Vreti sa facem o comparatie intre un mare magnat roman despre care s-a dovedit ca a furat si un tigan care fura din piata trei banane?'.

'Din patru in patru ani, toata lumea ii curteaza pe tigani'

Atunci cand vine vorba despre faptul ca nu au acte sau nu-si declara copiii la primarie, Madalin Voicu nu considera ca este vina lor.

'Nu e vina lor ca nu au acte de identitate. Este vina Ministerului Administratiei si Internelor, care ar trebui sa se preocupe ca fiecare cetatean, indiferent de etnie, sa aiba numar la poarta, ca sa stii de unde il iei.

E o chestiune care tine de alt domeniu, nu e vorba ca tiganii nu vor sa faca certificate de nastere copiilor. Dar cand vin alegerile cum le fac astia acte ca sa voteze? Din patru in patru ani, toata lumea ii curteaza pe tigani', spune Madalin Voicu.

Aceasta vina a autoritatilor romane l-a adus din nou pe deputatul PSD in zona lasitatii de care dau dovada romanii: 'In Romania exista o forma de discriminare care nu este institutionalizata. Este vorba despre mentalitatea romanului, care este las. Ce zice romanul? In loc sa recunosc ca am gresit eu, mai bine dau vina pe Costica sau Mitica, indiferent de ce etnie este acesta'.

'Discriminarea este un concept primitiv si prostesc'

Despre discriminare in general, Madalin Voicu spune ca este un concept 'primitiv si prostesc' si nu este de acord cu ideea de drepturi ale omului.

'Daca o sa continuam sa vorbim despre forme fara sa judecam continutul, si peste 20 de ani o sa vorbim tot despre discriminare. In secolul 21, asta cu discriminarea mi se pare o malformatie. Asa cum n-ar trebui sa vorbim nici despre drepturile omului. Drepturile omului inseamna sa te nasti, sa traiesti si sa mori.

Toata lumea vorbeste despre drepturile omului, nimeni nu vorbeste despre obligatiile omului. Este un concept primitiv si prostesc. Daca nu ai nici o obligatie, tu ceri drepturi? Eu pe toti tiganii i-as lua si i-as intreba: Ce stiti voi sa faceti? Aia, aia, aia. Apoi i-as trimite la munca si cine nu munceste, nu se duce la scoala si nu respecta o conduita in societate, ala trebuie lasat sa moara. Nu are cum sa-mi fie mila de unu' care nu vrea sa munceasca si sa ramana parazit intr-o societate', conchide Madalin Voicu.
Rromii sunt priviti de multi drept cei mai saraci si mai huliti cetateni ai Europei.

Comunitatea rroma are cei mai mici indicatori cheie din intreaga populatie europeana, cu cele mai mici venituri, cel mai mare nivel al somajului si cel mai prost acces la sistemul de sanatate si la serviciile publice.

Un raport al Amnesty International, publicat in acest an, arata ca toate acestea nu sunt doar un rezultat al saraciei, ci si al discriminarii sistematice si raspandite, dar si al incalcarilor drepturilor omului, al prejudecatilor, care au impins majoritatea rromilor catre marginile societatii.




? Eu pe toti tiganii i-as lua si i-as intreba: Ce stiti voi sa faceti? Aia, aia, aia. Apoi i-as trimite la munca si cine nu munceste, nu se duce la scoala si nu respecta o conduita in societate, ala trebuie lasat sa moara. Nu are cum sa-mi fie mila de unu' care nu vrea sa munceasca si sa ramana parazit intr-o societate', conchide Madalin Voicu.
Comunitatile de rromi din Europa de Vest au de infruntat deseori acelasi nivel de discriminare precum cele din Europa de Est, se arata intr-un nou raport al Uniunii Europene si ONU.

Potrivit raportului, situatia rromilor este in medie mai rea decat a vecinilor care nu apartin acestei etnii, atunci cand vine vorba de locuri de munca, educatie, locuinte sau sanatate, informeaza BBC.

In cadrul studiului au fost intervievati peste 22.000 de rromi, dar si vecini ai acestora, care nu fac parte din etnie, din 11 tari membre UE care au mari populatii rrome.

Astfel, rezultatele studiului arata ca doar 15% dintre tinerii de etnie rroma au terminat studiile liceale, comparativ cu cei 70%, in cazul celor care nu sunt rromi si care au terminat liceul. Totodata, mai putin de 30% dintre rromii care au fost inclusi in studiu au avut o slujba platita.

In jur de 45% dintre rromi traiesc in locuinte unde le lipseste cel putin una dintre facilitatile de baza, precum o bucatarie, o toaleta, dus, baie sau electricitate.

In plus, in jur de 40% dintre rromi traiesc in locuinte unde cineva s-a dus la culcare infometat cel putin o data in ultima luna, deoarece nu si-a putut permite sa cumpere mancare.

Tarile in care au fost intervievati subiectii sunt Bulgaria, Cehia, Franta, Grecia, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Spania si Ungaria.

In raport se mai arata ca este nevoie de 'actiune rapida, eficienta' mai ales in domeniul educatiei, pentru a se imbunatati aceasta situatie.

Reprezentantul Agentiei pentru Drepturile Fundamentale (FRA), Ioannis Dimitrakopoulos, a declarat ca rromii din tari precum Franta, Italia si Spania impart o caracteristica asemanatoare celor din Romania, Slovacia si Ungaria, chiar daca s-ar fi asteptat ca situatia rromilor sa fie mai buna in tarile care au conditii mai bune de viata pentru intreaga populatie.

Directorul FRA, Morten Kjaerum, a declarat ca educatia 'ar echipa tinerii rromi cu abilitatile de care au nevoie pentru a scapa de ciclul vicios al discriminarii, excluderii si saraciei'. Potrivit FRA, in Europa traiesc intre 10 si 12 milioane de rromi.