Problemele sociale si ordinea sociala

PROBLEMELE SOCIALE SI ORDINEA SOCIALA

Societatea civila in care traim este in continua schimbare. Schimbarea sociala implica trecerea de la un anumit mod de organizare la altul, de la o ordine sociala la alta, de la anumite stiluri de viata la altele. Trecerea de la societatile traditionale la cele moderne aduce mari schimbari in sfera problemelor sociale in ceea ce priveste organizarea si structurile sociale, obiceiurile, normele, valorile si modelele de conduita. Toate aceste modificari perturba viata sociala si amplifica problemele sociale. Modernizarea sociala prin industrializare si raspandirea tehnologiilor moderne produce modificari structurilor, institutiilor si implicit comportamentelor indivizilor. In procesul de modernizare subculturile se amplifica, creste inegalitatea sociala, apare discriminarea si exploatarea indivizilor, se amplifica stratificarea sociala, iar societatea se contureaza in jurul a doi poli, cel al bogatilor si cel al saracilor. Toate aceste schimbari au urmari asupra psihicului uman aparand tot mai mult cazuri de violenta, agresiune, abuzuri de tot felul, maltratare a copiilor, sinucideri in randul tinerilor, cresteri ale consumului de alcool, vandalism.

In perioada de tranzitie din Romania, toate aceste probleme au aparut datorita  decalajului dintre mecanismele economiei de piata si mentalitatile invechite precum si incapacitatea individului de a se adapta cu usurinta noilor cerinte. Saracia a capatat in ultimii ani in Romania dimensiuni uriase scotand aproape in afara societatii mare parte din populatie. Se duce o lupta incrancenata pentru supravietuire. Apar mentalitatile de criza, mentalitati fara un ideal si lipsite de sentimentul responsabilitatii fata de bunul mers al comunitatii.

Pentru o reusita a democratiei, in orice tara, trebuie ca societatea civila sa aiba un cuvant de spus in deciziile ce tin de interesul public. Din societatea civila fac parte atat individual, cat si familia si asociatiile mai mici sau mai mari. In Romania s-a renuntat foarte greu la institutiile economice centralizate, oamenii depinzand in continuare de stat, fara a putea fi complet liberi. Caracterul excesiv de centralizat al unui stat permite existenta unor grupuri de interese si a birocratiei.

In aceste conditii violenta este prezenta peste tot in lume, in toate domeniile vietii individuale si sociale. Ea apare ca rezultat al frustrarii indivizilor, datorata neputintei de satisfacere a anumitor dorinte si trebuinte. Insa, atat timp cat ei isi pot satisface aceste dorinte raman neagresivi.

Samuel Huntington considera ca ,,violenta este asociata procesului de dezvoltare, proces in care societatile trec prin trei etape: traditionala, de tranzitie si moderna." Violenta apare in societatile de tranzitie, cand societatea nu este pregatita sa satisfaca noile asteptari si provoaca sentimentul de frustrare. Datorita impactului negative asupra societatii, fenomenul este studiat, inclusiv la nivel guvernamental, pentru a se descoperii cauzele si modalitatile de prevenire a extinderii fenomenului.

Aceste anchete scot la lumina mai multi factori care explica cauzele violentei: actiunea mijloacelor de comunicare de masa, consumul de alcool si stupefiante, somajul, cresterea economica, predispozitii biologice si psihologice. Mai nou, o atentie deosebita se acorda urbanizarii, care prin conditiile de viata oferite, suprapopulare, discriminare duce la delincventa si violenta. Concluziile trase de unele din aceste studii, sunt ca violenta a facut si face parte din societate. Mijloacele prin care se poate reduce sunt: ameliorarea conditiilor de viata familiala si comunitara, imbunatatirea nivelului de trai al categoriilor defavorizate, deschiderea unor noi perspective tinerilor, asigurarea securitatii vietii  in marile centre urbane, dezvoltarea programelor sociale, utilizarea deplina a fortei de munca, controlul continutului mijloacelor de informare de masa, schimbarea unor dispozitii din codul penal, etc.

Din randul membrilor unei societatii, tinerii sunt cei mai afectati de schimbarea  universului valoric. Se constata scaderea comunicarii la nivelul familiei dintre parinti si tineri, parintii dispunand de tot mai putin timp pentru educatia copiilor si criticand adesea alegerile valorice ale acestora, in loc sa lucreze pentru a-i responsabiliza si ale cultiva simtul datoriei sociale. In acelasi timp, in viata tinerilor creste importanta valorilor si normelor grupului sau subculturii caruia apartin. Se acutizeaza diferenta de opinii dintre generatii, tinerii traind conform cu normele grupului si nonconform cu valorile promovate de familie si educatori.

Adolescenta este perioada in care individul are rolurile sociale subevaluate de societate, fiind dependent economic fata de familie. Nu le este acceptata participarea la viata adultilor si din acest motiv multi adolescenti incearca, mult prea devreme, sa preia rolul adultului prin comportamente deviante: fumat, consum de alcool , consum de droguri, chiar delicventa. Percepand mediul scolar ca fiind negativ, neinteresant, necorespunzand aspiratiilor adolescentilor de a se ghida liberi, tinerii abandoneaza formarea scolara, ajungand la fenomenul de vagabondaj.

Conflictul de opinii intre generatii, numit generic conflict intre generatii, apare ca urmare a radicalizarii pozitiei membrilor familiei, tinerii dorind preluarea rolului adultului, dar sub rezerva temerii insecuritatii sociale, iar adultii privesc cu neincredere trecerea tanarului la rolul de adult. Principalele forme de manifestare sunt: disparitia dialogului social constructiv, incalcarea normelor stabilite in familie, parasirea domiciliului ca teren de desfasurare a conflictului, negarea sistemului valoric in forma in care a fost preluat de la parinti. In majoritatea cazurilor, tinerii cauta un spatiu nou, in care sa evadeze din mediul considerat ostil,  in care traiau.

In incercarea de a iesi din rutina zilnica, tinerii se orienteaza spre spatii care sa le ofere prilejul de a-si exprima atitudinea personala fata de ordinea sociala si politica. Acesta este numit in literatura de specialitate spatiu de recompunere.[3] Grupurile muzicale ce se bucura de succes, transmitand valori prin intermediul mesajului muzical, devin formatoare de modele comportamentale, valori culturale si norme pentru tineri. Aflate la limita dintre normalitate si devianta, aceste minoritati culturale, numite si "subculturi", sunt expresia dorintei de reducere a puterii de influentare a vietii individului de catre institutiile clasice cu rol socializator precum: familia, scoala, grupul de prieteni, mass-media, etc.

Un alt aspect deosebit de nociv pentru viata sociala si biologica a tanarului este consumul de alcool, de tutun sau de stupefiante. Placand de la premiza ca aceste consumuri ii dau o noua identitate sau ii permit apartenenta la un alt grup social decat familia, aceste practici sunt de cele mai multe ori un pasaport. Procentul tinerilor fumatori este in continua crestere, tendinte ingrijoratoare inregistrand tinerii din grupa de varsta 15-24 de ani. La aceasta varsta, practica fumatului produce uneori alterarea grava a sanatatii organismului in crestere cu consecinte pe termen lung.

Abuzul de alcool in randul tinerilor este un factor favorizant al producerii unor infractiuni, unele foarte grave, datorate inhibarii discernamantului. In cele mai multe cazuri se constata aparitia fenomenului de dependenta si de crestere a cantitatii consumate. Dependenta, odata instalata, poate fi combatuta foarte greu. Este mai usor sa previi aparitia acestui fenomen.

Abandonul scolar, vagabondajul, consumurile de alcool, tutun si stupefiante, produc o deturnare a cursului normal al socializarii si educarii individului, cu consecinte grave in integrarea sociala. Somajul este unul din efectele cel mai des intalnite, afecteaza viata individului si a familiei, punand adesea probleme de ordin economic si existential. Nu putine sunt cazurile in care parintii nu pot asigura suport financiar familiei si folosesc copiii in procurarea acestuia. Se cunosc cazuri de: cersetorie, furt, prostitutie, vinderea de organe pe piata neagra a transplanturilor.

Romania se confrunta tot mai des cu un fenomen relativ nou, consumul de droguri. Tinerii curiosi si receptivi la noutate, provenind din familii cu pozitie sociala si resurse financiare diverse, pornesc de la o tigara fumata ocazional in cadrul grupului de prieteni si ajung la doze prizate sau injectate in mod regulat, ca urmare a instalarii dependentei. Acest consum duce individul la excluderea din diverse grupuri si forme de organizare, in forma radicala chiar din societate, fara putere de reintegrare cat timp se afla sub efectul acestora.

Ca o concluzie, cele mai importante probleme sociale ale unei societati in tranzitie sunt:

probleme care ameninta bunastarea economica a membrilor societatii (saracie, somaj, inegalitate sociala);

probleme care afecteaza ordinea sociala punand in pericol valorile ocrotite de lege (violenta, criminalitatea, delincventa juvenila);

probleme care aduc prejudicii echilibrului mediului fizic si ecologic (urbanizarea, industrializarea, poluarea );

probleme care ameninta bunastarea fizica, psihica si sociala a colectivitatilor umane (suprapopularea, bolile de mare raspandire sociala: SIDA, cancer si altele);

probleme care au ca efect discriminarea indivizilor (inegalitate in functie de sex, varsta, religie, origine etnica);

probleme sociale globale cu impact international (razboaie, terorism, crima organizata).