Cazul Saddam Husein - este moral sa condamni un om la moarte prin executie?

Cazul Saddam Husein:

Curtea de Apel din Irak a confirmat verdictul si pedeapsa cu moartea in cazul lui Saddam Hussein, acuzat de crime impotriva umanitatii. Potrivit normelor Inaltului Tribunal Penal irakian executia va avea loc in decurs de 30 de zile de la pronuntarea deciziei finale in cazul apelului.
Inaltul tribunal irakian l-a condamnat pe fostul presedinte Saddam Hussein la 'moarte prin spinzurare', la inceputul lunii noiembrie, pentru masacrarea a 148 de locuitori siiti ai orasului Doujad'l.
Saddam Hussein este judecat si intr-un alt dosar privind campania militara impotriva comunitatii irakiene de kurzi, care a avut loc in 1980. Autoritatile de la Bagdad au anuntat ca sentinta privind condamnarea la moarte va fi executata chiar daca Saddam Hussein este inculpat intr-un alt dosar.
Saddam Hussein a fost capturat pe 13 decembrie 2003 intr-un raid din localitatea Tikrit, orasul natal al fostului dictator. Hussein a fost presedinte al Irakului in perioada 1979 - 2003 si prim-ministru al acestei tari intre 1979 - 1991 si 1994 - 2003.
Ca presedinte, Saddam a ramas la putere in ciuda dezastruoaselor razboaie impotriva Iranului (1980-1988), si a Razboiului din Golf (1990-1991), care au dus la inrautatirea serioasa a conditiilor de viata pentru populatia irakiana.
Dupa ce a fost rasturnat de la putere si capturat de fortele americane care au pus stapanire pe Bagdad dupa conflictul din 2003, Hussein a fost acuzat de crime impotriva umanitatii, in mai multe procese internationale.

Potrivit lui Aristotel orice lucru tinde catre propriul bine. Fiecare entitate de pe lume are un anumit scop, o opera finala. Exista numeroase actiuni , si arte, si stiinte,.Exista, de asemenea, si numeroase scopuri; astfel scopul tribunalului este de a judeca omul care a incalcat legile. Exista scopuri intermediare si scopuri in sine. Scopurile intermediare sunt scopurile care o data urmarite si odata atinse urmaresc realizarea scopului suprem. Totul are legatura cu binele. S-ar parea ca binele face obiectul stiintei cu cea mai mare autoritate si cu cea mai inalta organizare , iar aceasta se considera a fi politica. Intrucat politica stabileste prin legi ce trebuie facut si ce trebuie interzis. Este de dorit sa faci binele si unui singur om , dar mai frumos si mai inaltator este sa-l infaptuiesti pentru un popor intreg . Saddam Hussein a considerat ca binele poporului sau este uciderea kurzilor si stiitilor. El insa a incalcat legile, motiv pentru care a fost condamnat la moarte. Binele suprem e fericirea. Unii plaseaza fericirea in bunurile vizibile : faima, bogatia, statutul social, sanatate etc. Pentru Saddam Hussein fericirea a fost sa conduca un popor, care sa-i dea ascultare . Binele trebuie sa fie adresat esentei umane, adica ratiunii pentru ca asta e calitatea ce ne deosebeste de animale. Un bun care iti poate fi luat nu poate constitui fericirea.

Totdeauna, in orice actiune sau in orice decizie binele reprezinta scopul. Asa cum spune si epigrama din Delos , cel mai frumos lucru este cel mai drept . Cel mai bun este sanatatea, dar cel mai placut , de la natura, este sa obtii ceea ce doresti cu ardoare.". Absenta unor lucruri umbreste fericirea, cum ar fi lipsa unei origini, a unor copii frumosi , a liberatii. La fel s-a intamplat si in cazul dictatorului din Iraq. Si-a dorit putere, faima politica motiv pentru care a ordonat crime impotriva kurzilor si stiitilor. I-a privat de libertate si de dreptul la viata.

Aristotel spune ca actiunea este buna numai daca faptasul este bun, daca faptasul nu e virtuos insemna ca actiunea buna e accidentala. Actiunea este buna doar daca faptasul a avut-o in minte, a planuit-o. Criteriul dupa care trebuie sa actionam intr-o anumita situatie este sa ne gandim cum ar actiona un intelept si actionam la fel cum ar face el. Raul tine de domeniul infinitului , iar binele de cel al limitatului. Referitor la crimele impotriva umanitatii facute de Saddam Hussein nu putem afirma ca actiunea lui a fost una buna. Ci a fost o actiunea rea care a distrus vietiile unor oamneni nevinovati.

Pentru Kant omul moral nu e cel care simte placere facand bine, ci este cel care se supune in totalitate datoriei. O actiune buna trebuie sa izvorasca din datorie si trebuie facuta cu o vointa buna. Doar atunci este cu adevarat morala. De aici putem concluziona ca uciderea acelor oameni nu a fost morala, din cauza ca nu a fost facuta cu o vointa buna.

Tot Kant afirma ca moralitatea unei actiuni se deduce daca respectam imperativul categoric. Atunci cand faci o actiune , regula ta de actiune trebuie universalizata, adica sa ne intrebam ce s-ar intampla daca toata lumea ar actiona la fel. Daca am universaliza actiunea lui Saddam Hussein am ajunge la concluzia ca daca am ucide, atunci ar disparea specia umana.

Referat: Fisa de evaluare clasa 1 Proiect: Descoperind Literatura Creativa - cum sa cream povestiri

Orice lucru al naturii actioneaza dupa legi. Numai o fiinta rationala are facultatea de a actiona conform reprezentarii legilor, conform principiilor, adica numai ea are o vointa. Cum pentru derivarea actiunilor din legi se cere ratiune , vointa nu este altceva decat ratiune practica. Vointa este o facultate de a alege numai ceea ce ratiunea independent de inclinatie cunoaste ca practic necesar, adica bun. Kant vorbeste despre imperativul trebuie (sollen) care poate fi ipotetic sau categoric. Cel dintai exprima necesitatea practica a unei actiuni posibile considerate ca mijloc pentru a ajunge la altceva pe care-l vrem. Imperativul categoric ar fi acela care ar exprima o actiune ca obiectiv necesara in sine, independent de orice scop. Daca actiunea ar fi buna numai pentru altceva ca mijloc, imperativul este ipotetic. Daca este reprezentata ca buna in sine, prin urmare ca necesara intr-o vointa conforma in sine ratiunii, ca principiu al vointei, el este categoric. In cazul dictatorului Saddam Hussein nu putem vorbi despre o actiune buna, pentru ca uciderea kurzilor si a stiitilor a avut ca scop eliminarea unei piedici in calea mentinerii puterii de catre conducatorul Iraqului.

Kant vorbeste despre conceptul de fericire despre care spune ca este atat de determinant, incat, desi orice om vrea sa ajunga la fericire, totusi el nu poate spune niciodata exact si de acord cu sine insusi ce doreste propriu-zis si ce vrea. Aceasta din cauza ca toate elementele care apartin conceptului de fericire sunt in totalitatea lor empirice, adica trebuie sa fie imprumutate din experienta. Pe scurt el nu este capabil sa determine cu totala certitudine conform unui principui oarecare, ceea ce-l va face intr-adevar fericit, fiindca pentru aceasta ar fi necesara omnistiinta.

Fericirea este un ideal nu al ratiunii, ci al imaginatiei, ceea ce se intemeiaza numai pe principii empirice. Poate pentru Saddam Hussein fericirea a insemnat obtinerea puterii, conducerea unui stat puternic , asa cum este Iraqul. Dar vazand ca fericirea lui se poate clatina din cauza oamenilor care nu erau de accord cu reformele sale, a decis ca acesti oameni trebuie ucisi. Poate ca nu s-a gandit niciodata ca la randul sau va fi ucis, pentru ca a luat viata compatriotilor sai.

In ce priveste datoria necesara sau obligatorie fata de altii, Kant spune ca cel ce are de gand sa faca altora o promisiune mincinoasa va intelege imediat ca el vrea sa se serveasca de un alt om numai ca mijloc , ca si cand acest om nu ar contine, in acelasi timp, in el insusi un scop in sine. Cel ce incalca drepturile oamenilor intentioneaza sa se serveasca de problemele altora numai ca mijloc, fara a considera ca ei trebuie sa fie respectati ca fiinte rationale totdeauna in acelasi timp ca scopuri, deci ca trebuie sa poata contine in ele si scopul aceleiasi actiuni.

Saddam Hussein se vedea pe sine un revolutionar si modernizator. A reusit sa creeze conditii mai bune pentru tarani, sa initieze scolarizarea gratuita si specializare gratuita , sa aduca electricitate in fiecare oras din Iraq , a dat femeilor drepturi in plus si slujbe in guvern sau industrie. Desi a realizat multe lucruri pentru Iraq conflictele interne dintre musulmani si arabi se intensificasera , ei nefiind de acord cu reformele date de conducatorul lor. Lucrul acesta l-a facut pe Saddam Hussein sa comita crime, considerandu-i o amenintare.

Mille considera ca era nedrept sa privezi pe cineva de propria sa libertate, ori de orice lucru care-I apartine prin lege. Acesta continua afirmand ca e unanim considerat ca drept faptul ca fiecare persoana sa obtina ceea ce merita ( fie acesta un lucru bun sau rau). Adevarul e ca ideea de sanctiune punitiva care e esenta dreptului intra nu numai in conceptual de nedreptate, ci si in conceptul oricarui fel de incorectitudine. Nu spunem ca ceva e incorect daca nu prin aceasta si faptul ca o persoana trebuie sa fie pedepsita intr-un fel sau altul , pentru a-l fi comis- daca nu de lege, macar de opinia semenilor sai. Dreptatea presupune nu doar ceea ce e corect sa faci si incorect sa nu faci, dar si ceva ce o persoana poate revendica de la noi ca fiind dreptul sau moral.

Mille spune ca e firesc sa detestam si sa respingem sau sa razbunam orice prejudiciu cauzat noua sau incercat la adresa noastra sau a acelor pe care-I simpatizam.

Idea de dreptate presupune doua lucruri- o regula de conduita si un sentiment care sanctioneaza regula. Trebuie sa presupunem ca primul e comun tuturor oamenilor si vizeaza binele acestora. Celalalt ( sentimentul) e dorinta ca aceia care incalca regula sa sufere o pedeapsa. Aproape toate celelalte foloase pamantesti sunt trebuincioase unei personae si netrebuncioase alteia. La multe dintre ele se poate renunta de buna voie, daca trebuie sau pot fi inlocuite cu altele, dar fara securitate nici un om nu poate face nimic, nimic nu mai are valoare in afara satisfactiei clipei, daca putem fi privati de totul in clipa urmatoare de oricine s-ar putea dovedi pentru moment mai puternic decat noi.

Presa a mediatizat foarte mult acest caz. Pe de o parte, pentru ca era vorba despre uciderea unor oamneni nevinovati, iar pe de alta parte, era vorba despre pedepsirea unui om cu putere si influenta in Iraq.Cred ca presa a reactionat intr-un mod pozitiv tinand intreaga lume la curent cu tot ce se intampla , mai ales vorbind despre reactiile musulmanilor dupa uciderea conducatorului lor. Majoritatea musulmanilor s-au bucurat de pedeapsa primita de Saddam Hussein, desi au fost si musulmani care si-au exprimat dezacordul prin acte de violenta.

Asa cum a precizat si Mille ideea de dreptate ne duce cu gandul la pedepsirea celui care incalca o lege. In cazul lui Saddam Hussein putem afirma ca dreptatea s-a facut, pentru ca a fost judecat de tribunal, gasit vinovat pentru uciderea a sute de oameni, si executat. Chiar daca a fost privat de propria sa libertate si , si-a petrecut ultimii ani din viata in spatele gratiilor ,a platit pentru crimele sale. Daca ar fi fost inchis pe viata nu ar fi platit indeajuns pentru crimele sale.Uciderea arabilor si musulmanilor, precum si implicarea poporului iraq an in cele doua razboie, a fost platita prin uciderea celui mai mare dictator al Iraq-ului.