Detalii privind schema de desfasurare a activitatii de cercetare

DETALII PRIVIND SCHEMA DE DESFASURARE A ACTIVITATII DE CERCETARE (1)

1. Delimitarea domeniului, a temei de cercetare (delimitarea problemei de cercetare si a obiectului de studiu

Cu aceasta prima etapa debuteaza orice cercetare, ea conditionand intr-un fel derularea intregului ciclu al cercetarii;

Nota: Pentru elaborarea unei cercetari, sociologul va trebui sa circumscrie mai intai domeniul, apoi tema si in fine problema de cercetare. El trebuie sa opereze o serie de selectii succesive care il vor conduce spre formularea precisa a problemei ce urmeaza a fi investigata; 

"Problemele" de cercetare sunt nu numai aspecte teoretice sau practice necunoscute sau investigate pana la un moment dat, ci si cele foarte bine cunoscute, mult investigate si teoretizate, insa insuficient, neconvingator sau unilateral abordate. De asemenea, ideile, punctele de vedere si conceptele controversate constituie probleme de cercetare.

Observatii:

Cu cat problema de cercetare va fi mai bine si mai exact circumscrisa, cu atat in finalul cercetarii se va ajunge la explicatii cu valoare de adevar stiintific.

Problema poate avea un grad mare de specificare chiar de la inceput sau il poate capata pe parcurs, mai ales in urma celui de-al doilea ciclu al cercetarii. 

 2. Informarea si documentarea

Consta mai intai, in localizarea (identificarea) informatiilor utile cercetarii problemei propuse si apoi, in lecturarea si asimilarea ei;

Presupune rezolvarea urmatoarelor aspecte de catre cercetator:

a) care sunt metodele de care dispune pentru recoltarea informatiilor necesare ? (De exemplu: metoda convorbirii,  metoda analizei documentelor etc.)

a) de unde recolteaza informatiilor ? (publicatii, comunicari stiintifice, lucrarile de popularizare, rapoartele unor cercetari realizate anterior etc.)

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

b) care sunt formele recenzarii informatiilor ? 

Contribuie la stabilirea stadiului atins in abordarea si solutionarea problemei respective, la conturarea punctelor "nevralgice", la identificarea dezacordurilor dintre cercetatori, a cailor posibile de investigare. Documentarea il ajuta pe cercetator in parcurgerea urmatoarelor etape de cercetare si acesta isi clarifica in ce masura se poate acoperi, prin respectiva cercetare intreaga problematica a temei propuse.

Pentru evidentierea acestei etape, se are in vedere atat documentare livreasca: literatura de specialitate, arhive, documente statistice, rapoartele unor cercetari realizate anterior cat si documentare prealabila de teren (moment al cercetarii numit si PREANCHETA): prin contactul direct, cu fenomenele ce alcatuiesc tema cercetarii: observatii directe, discutii cu specialisti, discutii cu populatia careia ii este adresata cercetarea.

 Utilizarea unor categorii cat mai diferite de surse de documentare (informare) faciliteaza o mai buna cunoastere a realitatii sociale supuse cercetarii.

Documentarea efectuata poate conduce cercetatorul la continuarea investigatiei pe tema de la care a plecat initial sau documentarea il poate determina sa reformuleze tema. Astfel, documentarea il ajuta pe cercetator in parcurgerea urmatoarelor etape de cercetare si acesta isi clarifica in ce masura se poate acoperi, prin respectiva cercetare, intreaga problematica a temei propuse.

 3. Fixarea obiectivelor specifice temei de cercetare

Este etapa in care cercetatorul specifica scopul si obiectivele pe care le urmareste in cercetare.

Sunt propuse o serie de obiective particulare, specifice temei cercetate si scopului propus de catre cercetator. Aceste obiective specifice sunt urmarite pe tot parcursul cercetarii.

Obiectivele unei cercetari reprezinta ghiduri sau principii calauzitoare ale intregii investigatii, ele justificand, in mare parte, insasi cercetarea.

Nota:

Cercetarea nu are un scop in sine ( cercetez de dragul de a cerceta!), obiectivul general este fie asigurarea avansului cunoasterii stiintifice (scop teoretic), fie optimizarea actiunilor si activitatilor umane (scop practic).

In cercetarea sociologica se face distinctia intre obiective generale (ce redau tipul de cercetare proiectat)  si obiective specifice temei de cercetare. Ca obiective generale I. Marginean (Proiectarea cercetarii sociologice, 2000) specifica: "evidentierea specificului unui fenomen (descrierea); realizarea unei diagnoze (determinarea frecventelor de manifestare a fenomenului); formularea de explicatii privind relatiile cu alte fenomene; impactul; elaborarea de predictii referitoare la evolutia fenomenului; identificarea de solutii pentru fundamentarea unor decizii; stabilirea unei strategii de actiune intr-un domeniu sau altul; evaluarea efectelor diferitelor actiuni (servicii, programe, proiecte); masurarea schimbarii sociale".  

4. Elaborarea cadrului teoretic al cercetarii

Cercetarea sociala complexa este autentic stiintifica in conditiile in care exista unitate deplina intre conceptia stiintifica despre problema sociala studiata si principiile teoretice si metodologice ale cercetarii acestei probleme sociale.

Punctul de plecare pentru realizarea unei astfel de unitati este structura proceselor considerate obiect al analizei stiintifice; iar sursele principale pentru cunoasterea structurii problemelor sociale considerate obiect de analiza sunt: documentele sociale si informatiile rezultate din cercetari realizate anterior.

In acest sens, cunostintele acumulate pana in acest moment al cercetarii permit trecerea la elaborarea cadrului teoretic al cercetarii. Aceasta consta in prezentarea si definirea fenomenului, prezentarea ipotezelor teoretice (generale), prezentarea modelelor explicative, a schemelor clasificatorii si, astfel, dezvoltarea teoriei cu valoare explicativa orientata spre cercetarea care se proiecteaza (a se vedea unitatea teoretic - empiric) -orice cercetare empirica se realizeaza in lumina unei teorii.