Integrarea profesionala a persoanelor cu dizabilitati; repere calitative

Integrarea profesionala a persoanelor cu dizabilitati; repere calitative

Una dintre valorile de baza ale societatii noastre este aceea ca toti cetatenii sa aiba un loc de munca productiv si sa primeasca un salariu decent pentru activitatea prestata. Pentru persoanele cu dizabilitati, cea mai eficienta forma de a-si dobandi calitatea de cetatean socialmente util este munca normala sau munca protejata in mai mare sau mai mica masura, in acord cu posibilitatile fiecaruia. Conform acestei valori, persoanele cu dizabilitati care doresc sa desfasoare activitati productive trebuie sa dispuna de sansa de a obtine un loc de munca, fara ca pentru aceasta sa fie nevoite sa renunte la alte drepturi sau beneficii care le asigura un nivel acceptabil de existenta. Asumarea acestor valori va conduce la responsabilizare sociala, astfel incat sa se poata oferi sanse de angajare si servicii de sprijin intr-un mediu cat mai normal sau cat mai putin restrictiv.

Cand se vorbeste despre oferirea de sanse/oportunitati de profesionalizare si angajare, trebuie sa urmarite principii cum ar fi :

a) posibilitatea de alegere individuala - persoanele cu dizabilitati trebuie sa fie implicate in tot procesul de luare a deciziilor care le pot afecta viata ; trebuie respectate preferintele acestora si trebuie stimulate integritatea, demnitatea si dezvoltarea lor personala, iar serviciile de orientare profesionala, consiliere si integrare in activitati productive nu trebuie sa fie diferite de cele oferite persoanelor fara dizabilitati ;

b) asigurarea unui mediu de lucru cat mai aproape de normalitate - persoana cu deficiente angajata trebuie sa-si desfasoare activitatea intr-un mediu care sa ii ofere sanse de integrare in comunitatea celor cu deficiente si sa beneficieze de aceleasi conditii de angajare ca si acestia (drepturi, obligatii, beneficii etc.) ;

c) asigurarea serviciilor de sprijin - gradul si tipul de sprijin trebuie sa fie flexibile si limitate in timp, in functie de nevoile subiectului, astfel incat acesta sa poata desfasura in mod productiv o activitate profesionala semnificativa si relevanta intr-un anumit context social ;

d) elaborarea unor strategii de angajare a persoanelor cu dizabilitati - desfasurarea unor programe care sa favorizeze fie angajarea in unitati de productie, fie asigurarea unor conditii de angajare autonoma si/sau protejata ;

e) dezvoltarea de parteneriate cu intreprinderile - serviciile care consiliaza persoanele cu dizabilitati (cunoscute sub denumirea de monitori de angajare) trebuie sa colaboreze cu intreprinderile, firmele sau unitatile de productie pentru a identifica acele locuri de munca potrivite pentru nivelul profesional, tipul si gravitatea deficientelor ;

f) colaborarea cu alte agentii - la nivel judetean/local, acordurile intre diverse agentii trebuie orientate astfel incat sa nu limiteze posibilitatile de tranzitie de la scoala la viata adulta.

Sprijinul educational, social sau pentru angajare intr-un mediu profesional nerestrictiv trebuie sa sustina dezvoltarea individuala a persoanelor cu dizabilitati ; in acest fel poate creste gradul de autonomie si independenta personala, integrarea in comunitate si gradul de valorizare al acestor persoane. Pentru a asigura servicii intr-un mediu cat mai putin restrictiv posibil, este necesar ca organizatiile, centrele, institutiile sau agentiile care actioneaza in domeniu sa analizeze serviciile si programele oferite, astfel incat activitatile planificate sa-i implice si pe apropiatii persoanei cu dizabilitati: familia sau tutorii, consilierii sau alte categorii de specialisti.

De asemenea, factorii amintiti anterior trebuie sa se preocupe si de elaborarea unor standarde de calitate care sa permita diferentierea practicilor profesionale. Standardele profesionale trebuie sa permita o mai buna elaborare a programelor din domeniul integrarii in munca si trebuie sa faciliteze autoanaliza responsabililor de programe si a participantilor, astfel incat sa existe o planificare riguroasa care sa reflecte realitatea activitatii serviciului de orientare si plasament profesional pentru persoanele cu dizabilitati. Un prim pas in dezvoltarea unui sistem de standarde care sa permita proiectarea, dezvoltarea si analizarea programelor in cadrul serviciilor sociale este identificarea principalelor efecte asteptate asupra beneficiarilor. Ele trebuie sa aiba un caracter operational si sa permita responsabilului de program sa le poata folosi ca reper fundamental in structurarea actiunilor si secventelor de lucru din cadrul programului de interventie.

Principalele efecte asteptate sunt :

- sa contribuie la cresterea beneficiilor persoanelor cu dizabilitati care primesc servicii si/sau programe de abilitare, reabilitare si integrare profesionala ;

- sa permita inbunatatirea si dezvoltarea relatiilor cu institutiile din cadrul comunitatii ;

- sa sustina ameliorarea eficientei programelor de interventie ;

- sa raspunda prioritatilor stabilite prin politicile sociale de la nivel national, regional si local.

Programele de interventie sunt destinate persoanelor cu dizabilitati de varsta activa si cu reale posibilitati de a fi integrate in munca, distingandu-se trei grupuri-tinta:

- persoane cu dizabilitali congenitale sau afectiuni dobandite in copilarie si care nu au lucrat niciodata ;

- persoane care au dobandit dizabilitatea in urma unui accident ;

- persoane afectate de o infirmitate cronica si care a dus la invaliditate.

Termenul abilitare se refera la suma procedurilor si interventiilor destinate sa sustina o persoana pentru ca aceasta sa poata ajunge la nivelul maxim posibil de dezvoltare mintala, fizica si sociala, prin invatarea acelor abilitali care sa determine eficienta functionala si cresterea progresiva a gradului de autonomie a individului.

Reabilitarea se refera la procesul global si continuu de interventie care are ca scop sustinerea persoanelor cu dizabilitati in procesul de dezvoltare personala si integrare totala, prin intermediul unor obiective foarte bine definite.

Metodele de recuperare sunt interventii profesionale cu caracter uni-/pluridisciplinar care actioneaza direct asupra persoanei afectate de deficienta. Serviciile de sprijin includ toate tipurile de interventii care actioneaza in mod direct asupra mediului fizic si indirect asupra mediului social, avandu-se in vedere reabilitarea si integrarea persoanei cu dizabilitati.

Prin integrare profesionala / integrare in activitati de munca intelegem suma ajutoarelor de tip tehnic si a celor financiare acordate de angajatori persoanelor cu dizabilitati, avand ca finalitate identificarea, adaptarea, mentinerea si imbunatatirea unui loc de munca.

Termeni precum sprijin, consiliere sau facilitate, desemneaza relatiile pe care agentia sau organizatia le dezvolta cu persoana ce prezinta dizabilitati si familia sa.

Pentru structurarea unui program de interventie in scopul integrarii profesionale a persoanelor cu dizabilitati, sunt necesare urmatoarele repere calitative, distribuite pe doua sectiuni :

1. Prima sectiune cuprinde normative generale de organizare a programelor :

a) managementul/coordonarea programului - analizeaza modelul administrativ aplicat, valorile dupa care se ghideaza activitatile, structura organizatorica, calificarea personalului etc. ;

b) definirea programului ; strategie si resurse identifica populatia-tinta, nevoile care trebuie acoperite, obiectivele propuse, tehnicile si metodele utilizate, dotarile disponibile si programele cu care se poate colabora ;

c) evaluarea initiala si serviciile oferite - definesc serviciile puse la dispozitie, rezultate pe baza evaluarii nevoilor beneficiarilor ;

d) designul si evaluarea programului - descrie continutul programului si caracteristicile sistemului de evaluare utilizat pentru a compara rezultatele obtinute cu obiectivele stabilite.

2. A doua sectiune cuprinde un normativ profesional pentru aplicarea programelor care au in vedere integrarea profesionala a persoanelor cu dizabilitati :

a) evaluarea si diagnosticarea persoanelor care vor beneficia de continutul programelor - aspecte referitoare la capacitatile reale ale persoanei, traseul educational, motivatiile si preferintele profesionale, dorinta de a se integra din punct de vedere social si posibilitatile de angajare existente ;

b) abilitarea/reabilitarea functionala - definesc o serie de procese de abilitare/ reabilitare care constituie un program de servicii coordonate pentru tratamentul persoanelor cu dizabilitati si consilierea familiilor acestora ; sunt definite  o serie de actiuni care vizeaza adaptare personala si sociala si configureaza un program orientat pe dezvoltarea si exercitarea abilitatilor functionale pe care beneficiarii trebuie sa le dobandeasca pentru a-si putea exercita rolul de persoana adulta in cadrul comunitatii ;

c) orientarea si formarea profesionala si ocupationala - dezvoltarea abilitatilor profesionale pentru o orientare profesionala si o actiune formativa eficienta, in acord cu posibilitatile de insertie pe piata muncii, cu capacitatea profesionala si gradul de motivare al persoanei dispuse sa depuna o activitate productiva ;

d) adaptarea si integrarea in munca - definesc o actiune de tranzitie intre formarea ocupationala sau preprofesionala si angajarea protejata sau semiprotejata, considerand ca aceasta trebuie sa fie limitata in timp, sa fie sistematica si sa orienteze persoanele catre nivelul lor optim de dezvoltare profesionala ;

e) angajarea protejata - mijloacele care trebuie aplicate in cazul actiunilor speciale de angajare ;

f) angajarea cu sprijin - mijloacele care trebuie aplicate in cazul actiunilor de angajare cu sprijin

g) programe in intreprinderi/firme obisnuite - constau intr-un set de actiuni care sa contribuie la sensibilizarea mediului de lucru din acele unitati.