Sociologie
Tipuri si forme de manifestare ale violentei in scoala - violenta intre elevi - violenta profesorilorViolenta in scoli se manifesta sub diferite forme si implica mai multi actori, astfel exista violenta intre elevi, violenta elevilor asupra profesorilor si violenta profesorilor asupra elevilor. O data cu democratizarea sistemelor economice, politice si sociale ale Romaniei, si scoala a suferit schimbari radicale, cum ar fi: accesul larg la mijloace de informare, introducerea participarii parintilor, autoritatilor, societatii civile la decizii educationale. Ironiile, tachinarile si chiar violentele intre elevi au existat dintotdeauna, insa situatiile conflictuale dintre profesori si elevi, formele de violenta grava, cum sunt crimele, violurile, folosirea armelor de foc, au fost facute cunoscute publicului larg doar de catva timp, autoritatea profesorului si siguranta individului fiind, in mod traditional, de necontestat. Prin cercetarea realizata de Organizatia UNICEF (ISE, Unicef, 2005), s-au identificat mai multe tipuri de violenta manifestata in scoala:
Situatiile violente dintre elevi se refera, in special, la formele mai putin grave de agresivitate, considerate ca atitudini si comportamente prezente si tolerate in orice scoala, fiind specifice varstei adolescentei. Totusi, din ce in ce mai multe acte violente nu mai raman la stadiul de violente "usoare", ci pot degenera in crime, batai, violuri, etc. In scoli au fost identificate doua tipuri de violenta, respondentii facand apel, pentru justificare faptei, mai des la violentele obiective, care se refera la agresivitatea manifesta (fizica, verbala) si mai putin la violentele subiective, care sunt violente mai subtile, de atitudine (legate de valori, tipuri de relatii, cultura) si care afecteaza climatul social, cum ar fi discriminarea, dispretul, umilirea, sfidarea, lipsa de politete. Raportul Unicef (Ibidem, p. 69) considera ca cele mai frecvente violente dintre elevi tin de violenta verbala, manifestata prin certuri, conflicte, injurii, jigniri legate de situatia socio-economica sau jigniri legate de apartenenta etnica (cele mai frecvente sunt legate de etnia roma) sau religioasa a colegilor. Aceste violente intra sub incidenta violentelor tolerate in mediul scolar si poate ca, datorita faptului ca putine cadre didactice aduc in discutie prevenirea si combaterea acestor "obisnuinte", copiii nu-si corecteaza comportamentele deviante. Un alt comportament neadecvat al elevilor este transpus in violenta fizica, bataia fiind considerata cea mai grava forma de violenta, care contravine regulamentelor scolare si drepturilor copilului. In aceste situatii intervine si o alta problema, aceste acte nefiind in totalitate descoperite, deoarece elevii-victime dezvolta sentimente precum frica de consecinte in cazul reclamarii agresorului, insecuritatea in mediul scolar, aceste comportamente violente fiind prezente mai des la elevii din clasele mai mari.
S-a apreciat ca baietii sunt mai violenti decat fetele, baietii fiind asociati cu caracteristici precum obraznicia, indisciplina, agresivitatea, manifestate prin violenta fizica si vulgaritate in limbaj, iar fetelor le-au fost atribuite formele obisnuite, tolerante ale violentei verbale. Diferentele de gen sunt explicate si prin motivatiile acestor comportamente, astfel, se considera ca baietii intra in conflicte pentru a-si afirma masculinitatea si pentru asigurarea unui status in cadrul unui grup, iar fetele se manifesta violent pentru situatii afective, pentru concurenta (o nota, un baiat, etc.). b. Violentele intre elevii din aceeasi clasa scolara vs. violentele intre elevii din clase scolare diferite: Cele mai frecvente situatii in care se manifesta violente sunt prezente la elevii din aceeasi clasa, explicatia bazandu-se pe faptul ca personalitatea si caracteristicile comune, interactiunea dintre acesti elevi este mai puternica decat intre elevii din clase diferite, sunt implicati in activitati scolare comune si aceleasi cercuri de prieteni si implicit probabilitatea ca divergentele intre acestia sa apara este mai mare. Totusi, situatiile violente se manifesta si intre elevii din clase diferite, premisele aparitiei acestora fiind legate de climatele de concurenta intre clase si de lipsa de comunicare dintre acestea.
La fel cum formele de violenta se manifesta diferit, si contextele care permit propagarea acestora nu sunt aceleasi. Recreatiile scolare constituie un timp si un spatiu in care elevii nu se afla sub stricta supraveghere a profesorilor si permit manifestarea diferitelor atitudini si comportamente deviante. Violenta intre elevi poate aparea si in timpul orelor de curs. Comportamentele violente intre elevi se petrec si dupa terminarea orelor de curs, in imediata vecinatate a scolii, acestia bazandu-se pe faptul ca, o data cu terminarea programului scolar nu mai pot sa fie sanctionati pentru faptele comise.
Formele de violenta ale elevilor fata de profesori sunt variate, de la comportamente care nu sunt in concordanta cu regulamentele scolare si cu statutul de elev, la forme mai grave manifestate in acte de violenta fizica sau care intra sub incidenta penalului. Cele mai frecvente cazuri se gasesc in licee. Din cercetarile realizate, au fost alcatuite mai multe categorii care cuprind diferite forme de manifestare a violentei elevilor asupra cadrelor didactice, astfel: a. Comportamente neadecvate ale elevilor in raport cu statutul lor, care presupun lipsa de participare sau implicare la activitatile scolare: absenteismul scolar, fuga de la ore, actele de indisciplina in timpul orelor de curs, ignorarea voita a mesajelor, solicitarilor cadrelor didactice. b. Comportamente manifestate prin agresiune verbala si non-verbala de intensitate medie, fiind considerate ofense aduse statutului si autoritatii cadrului didactic, elevii refuzand sa indeplineasca sarcinile scolare, avand atitudini ironice fata de profesori, legate de competentele stiintifice, modalitatile de evaluare, diferite trasaturi de personalitate, caracteristici fizice, stil de vestimentatie. c. Comportamente violente evidente, care presupun agresiune verbala si fizica fata de profesor (gesturi amenintatoare, agresiunea indirecta asupra bunurilor profesorilor, adresarea de catre elevi a cuvintelor vulgare sau injurioase, jigniri, etc.). Desi toate aceste atitudini si comportamente intra in contradictie cu regulamentul scolar, de cele mai multe ori, profesorii trec cu vederea aceste "scapari" ale elevilor, atata timp cat nu capata intensitate ridicata.
Ca si in cazul violentei elevilor fata de profesori, formele de comportament deviant al cadrelor didactice in relatie cu elevii sunt diverse, pornind de la situatii care nu sunt caracteristice unor relatii adecvate dintre profesor si elevi, pana la agresiuni verbale si fizice. Cea mai usoara forma a comportamentelor neadecvate ale profesorilor se refera la agresiunea non-verbala, manifestata prin ignorarea mesajelor elevilor, neacordarea de atentie acestora, profesorul considerand ca elevul nu este un partener real de comunicare si reducand orele de curs, pur si simplu, la o simpla activitate de transmitere de cunostinte, incalcand astfel principiile pedagogice. Exista si situatii in care agresiunea non-verbala ia forme mai grave, cum ar fi gesturi si priviri amenintatoare, atitudini discriminatoare si marginalizarea unor elevi, avand implicatii negative asupra climatului scolar si asupra elevilor (scade stima de sine, reduce motivatia pentru invatare, produce sentimente de insecuritate). Formele de comportament neadecvat al profesorilor se refera, de cele mai multe ori, la agresiuni verbale fata de elevi, cum ar fi atitudinile ironice, tipete, injurii, jigniri, insulte. Excluderea de la ore reprezinta un alt comportament inadecvat al profesorilor, acestia recurgand la aceste fapte ca pedeapsa pentru unii elevi care nu si-au indeplinit anumite sarcini scolare sau elevi care sunt indisciplinati. Pedeapsa fizica a devenit o modalitate incriminata in orice mediu scolar, de aceea s-au intalnit putine cazuri, acest tip de violenta fiind specific scolii traditionale. Chiar daca s-au intalnit putine cazuri de acest fel, prezenta acestor manifestari din partea profesorilor este grava, condamnabila si incalca orice principiu de educatie si drepturile copilului.
|