Tipologia marilor sisteme juridice contemporane

Tipologia marilor sisteme juridice contemporane

Gruparea sistemelor nationale in mari familii de drept da particularitate fiecarei institutii juridice.

Un mare sistem de drept reprezinta gruparea unor sisteme juridice nationale in raport de anumite trasaturi comune ale acestora. Se disting doua mari sisteme, traditionale si religioase.

Caracteristic pentru sistemele traditionale este statutul personal al acestora, normele lor nu se aplica tuturor persoanelor rezidente intr-un anumit stat sau teritoriu, ci tuturor care, avand o anumita religie, indiferent in ce stat ar domicilia, sunt supuse unui statut personal care isi gaseste temeiul in preceptele acelei religii. Un exemplu il constituie dreptul islamic, care, intr-o unitate de norme inseparabile, cu religia si cu morala mahomedana, se adreseaza tuturor adeptilor islamului, indiferent unde s-ar gasi ei in lume. Juristii mahomedani mentioneaza si in prezent ca inainte de razboi, limita europeana a sistemului juridic o reprezenta Dobrogea, unde populatia de origine turca locala practica dreptul islamic folosind limba romana. Revistele de jurisprudenta ale timpului publicau chiar hotarari ale cadinilor (judecatori musulmani).

3. Criteriile de impartire a sistemelor nationale in mari sisteme sau familii juridice

Din punct de vedere istoric se evidentiaza faptul ca problema structurilor marilor sisteme de drept s-a pus numai dupa Primul Razboi Mondial, care a determinat aparitia pe harta lumii a unui mare numar de state independente.

incepand cu anul 1900, cand a avut loc primul congres de la Paris pentru dreptul comparat, s-au facut numeroase incercari de clasificare a marilor sisteme de drept. Potrivit unor pareri sistemul mondial de drept ar fi impartit in:

- indo-european, cu subsistemele latin, german, englez, mongol, semit si unul barbar. O astfel de clasificare nu poate fi acceptata intrucat intre dreptul indian si cel latin sunt diferente foarte mari;

-  clasificarea potrivit gradului de evolutie si de cultura al diverselor comunitati umane. Se avea in vedere rolul predominant, intr-un anumit sistem de drept, al legii, cutumei sau religiei.

Au fost facute si alte clasificari ale sistemelor de drept, dar nu si-au dovedit viabilitatea.

Toate clasificarile au avut la baza criterii nestiintifice, ceea ce a facut ca ele sa nu reziste in timp.

Dupa profesorul francez Rene David ar exista cinci sisteme de drept:

1. Sistemul lumii occidentale, bazat pe principiile moralei crestine, pe principiile politice si sociale ale democratiei liberale si pe o structura economica capitalista.

2. Sistemul denumit de autor in 1950 "al lumii sovietice', profund diferit de primul din cauza structurii oranduirii sociale careia i se aplica.

3.  Sistemul islamic, care nu poate fi inclus in niciunul dintre sistemele anterioare datorita bazei sale teologice si legatura stransa care uneste in Islam dreptul cu religia.

4. Dreptul hindus, drept traditionalist si el, dar care se sprijina pe o baza filozofica proprie, diferita atat de cea a tarilor crestine, cat si de cea a lumii musulmane.

5.  Sistemul chinez traditional, de dinaintea proclamarii Republicii Populare Chineze.

Din aceasta clasificare este de evidentiat locul important ce se acorda dreptului sovietic. Se retine si faptul ca, spre deosebire de alte clasificari, autorul nu recurge la opozitia dintre sistemele romano-germanic (francez si german), pe de o parte, si cel anglo-saxon - de common law -, pe de alta parte, incluzandu-le in conceptul de sistem al lumii occidentale.

intr-o alta lucrare, autorul realizeaza o alta clasificare, dovedind nestabilitate.

in deceniul al Vl-lea s-a realizat o alta clasificare de catre un cercetator spaniol (Felipe de Sola' Canizares), potrivit caruia exista trei grupe de sisteme:

1) cele occidentale;

2) socialiste;

3) religioase.

Profesorul francez Rene Rodiere a criticat aceste clasificari. Potrivit acestuia, clasificarile au un defect comun. Ele risca sa transforme dreptul comparat intr-un studiu de civilizatie comparata. Daca, de exemplu, se compara reglementarile din dreptul iranian si cele din dreptul francez in materia casatoriei, se face o comparatie intre ideea de casatorie, potrivit civilizatiei musulmane si cea de civilizatie crestina.

Studiile de drept patrimonial comparat intre dreptul francez si cel sovietic va reprezenta compararea unui sistem socialist de non-apropriere privata a mijloacelor de productie cu un sistem bazat pe proprietatea privata.

Autorul francez propune si el o clasificare, socotita cea mai incompleta:

1. Dreptul continental in care include dreptul german, francez, spaniol.

2.  Dreptul common law, in care include dreptul Regatului Unit, al diferitelor tari din Common Wealt si ale S.U.A.

3. Dreptul tarilor socialiste.

Toate acestea ar avea trasaturi comune decurgand din faptul ca reprezinta dreptul lumii crestine. Aceasta deoarece autorul, referindu-se la dreptul sovietic, considera ca oricat de profunde ar fi schimbarile inter­venite in sistemul socialist, reglementarile trecute au si ele influenta lor.

Autorul nu concepe alte sisteme juridice. Clasificarea autorului a avut la baza crestinismul. Clasificarea a ignorat toate sistemele juri­dice traditionale ale Africii si Asiei, desi acestea guverneaza milioane de persoane.

O alta clasificare a fost facuta de Marc Ancei, care distinge trei grupe esentiale de regimuri juridice si doua grupe complementare mai putin conturate. Grupele esentiale sunt:

1.  Sistemul romano-germanic, caracterizat prin descendenta sa romana si tendinta de codificare.

2.  Sistemul de common law, necodificat si prezentand particu­laritatea coexistentei a trei sisteme de reglementari paralele:

- common law propriu-zis;

- equity statute law;

3. Sistemul statelor socialiste.

in afara acestor sisteme sunt mentionate grupele complementare:

- sistemele de drept religios;

-  sistemul tarilor din lumea "a treia' care sunt cele ce si-au dobandit recent independenta.

Nu se poate face o comparatie intre sistemele de drept "burghez' si cel "socialist'. Nu se poate nega ca inainte de marile schimbari social-politice din Europa Rasariteana, determinate de Conferinta de la Malta, existenta unui sistem juridic al tarilor socialiste nu poate fi negat.

Deosebirile de esenta dintre dreptul socialist si cel al tuturor celorlalte state, care despartea geografia juridica a lumii, reprezinta mai mult o problema a teoriei dreptului.

Dupa evenimentele din 1989, sistemul de drept socialist s-a modificat. Privatizarea a avut consecinte deosebit de insemnate si a dus la modificarea esentiala a dreptului socialist.