Subiecte orientative pentru examenul de drept penal

PARTE GENERALA - SESIUNEA DE IARNA

1. Principiul legalitatii dreptului penal:
-principiul legalitati presupune ca determinarea infractiunilor si a pedepselor sa se faca printr-o lege scrisa, fiind exclus categoric dreptul cutumiar in acest domeniu.Este considerat in doctrina penala romana ca unul dintre principiile fundamentale ale dreptului penal.

2. Principiul umanismului dreptului penal:
-in materia dreptului penal,principiul umanitar actioneaza intr-un dublu sens:
-protectia pe care dreptul penal trebuie sa o asigure persoanei fizice,incriminand faptele ce sunt indreptate impotriva vietii,integritatii corporale,sanatatii,libertatii si demnitatii persoanei ,dar si alte categorii de fapte care pot afecta interesele omului, cum ar fi: infractiunile contra avutului particular ,contra familiei, contra sanatatii publice etc.
-principiul umanitar ai vizeaza pe cei care au incalcat legea penala,constrangerea penala avand un caracter uman, respectandu-se drepturile infractorului la asistenta juridica,asistenta medicala,demnitatea acestuia.

3. Principiul personalitatii raspunderii penale:
-potrivit acestui principiu, pot fi trase la raspundere penala numai persoanele care au savarsit o infractiune si care sunt vinovate de aceasta.Raspunderea penala nu poate fi transferata niciodata altei persoane.

4. Izvoarele dreptului penal:
-Constitutia Romaniei;
-Tratatele si conventiile internationale;
-Legile penale;
-Jurisprudenta;
-Ordonanta de Urgenta

5. Ce sunt normele penale generale si normele penale speciale?
-Normele penale generale, stabilind reguli cu valoare de principii au o structura asemanatoare tuturor celorlalte norme juridice care apartin altor ramuri de drept, si anume: ipoteza, dispozitie si sanctiune.
-Normele penale speciale, prezinta insa unele particularitati in structura lor, care deriva din faptul ca ele sunt norme incriminatorii.

6. Principiul teritorialitatii legii penale.
-legea penala se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul Romaniei.

7. Principiul personalitatii legii penale.
-legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de un ceatean roman sau de o persoana fara cetatenie care are domiciliul in tara sau daca nu are nicio cetatenie, are domiciliul in tara.

8. Principiul realitatii legii penale.
-legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie, contra statului roman ,contra unui cetatean roman ori a unei persoane juridice romane.

9. Principiul universalitatii legii penale.
-legea penala romana se aplica si altor infractiuni decat celor prevazute in art.10,savarsite in afara teritoriului tarii de un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie,care se afla se bunavoie pe teritoriul Romaniei.

10. Conditiile in care se poate acorda sau solicita extradarea:
-sa se fi savarsit o infractiune pe teritoriul statului solicitant sau de catre un cetatean al acestui stat ori prin fapta savarsita sa fie lezate interesele acelui stat.
-fapta sa fie considerata infractiune in legislatia ambelor state;
-infractiunea trebuie sa prezinte o anumita gravitate;
-persoana a carui extradare se cere sa fie cetatean strain.
-infractorul sa se gaseasca pe teritoriul statului solicitat.

11. Categorii de persoane care nu pot fi extradate.
-cetatenii romani;
-persoanele carora li s-a acorda dreptul de azil in Romania.
-persoanele straine care se bucura in Romania de imunitate de jurisdictie.
-persoanele straine citate din strainatate in vederea audierii ca partii, martori sau experti in fata unei autoritati juridice romane solicitante.

12. Principiul activitatii legii penale.
-potrivit acestui principiu,legea penala este activa,aplicandu-se numai infractiunilor savarsite in timpul cat se afla in vigoare.

13. Principiul neretroactivitatii legii penale.
-legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche,daca nu mai sunt prevazute de legea noua.Legea penala este neretroactiva,ea neputandu-se aplica decat faptelor savarsite din momentul intrarii in viguare a legii.

14. Principiul retroactivitatii legii penale.
-prin retroactivitatea legii penale se intelege aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor acesteia unor fapte comise inainte de intrarea in viguare a legii respective.

15. Principiul ultraactivitatii legii penale.
-alaturi de retroactivitatea legii penale, ca exceptie de la principiul activitatii legii penale este si ultraactivitatea legii penale.Se spune ca legea veche mai favorabila devine ultraactiva la fel legea penala temporara ar fi ultraactiva.

16. Principiul aplicarii legii penale mai favorabile.
-regula aplicarii legii penale mai favorabile isi gaseste temei in doua dintre principiile fundamentale ale dreptului penal: principiul legalitatii pedepsei si principiul egalitatii in fata legii penale.

17. Definitia infractiunii si importanta definirii legale a acesteia.
-infractiunea in sensul ei cel mai larg, reprezinta un act de conduita exterioara al omului,care din cauza vatamarii unei anumite valori sociale este supus sanctiunii penale.
-fenomenul infractiunii, care imbraca aspectele de a fi:material,uman,moral,politic si juridic.

18. Trasaturile esentiale ale infractiunii.
-fapta care prezinta pericol social
-fapta savarsita cu vinovatie
-fapta prevazuta de legea penala.

19. Notiunea de pericol social.
- trasatura esentiala a infractiunii este aceea de a fi o fapta care prezinta pericol social. Aceasta trasatura esentiala a infractiunii releva aspectul material si social al infractiunii.

20. Elementele pericolului social.
-Pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor in functie de
valoarea sociala careia i se aduce atingere, de dinamica faptelor oferita de statistica penala, de imprejurarile in care se savarsesc faptele, de persoana infractorului.

21. Pericolul social - forme.
-generic sau abstract si concret.

22. Definitia vinovatiei.
-atitudinea psihica a persoanei care,savarsind cu vointa neconstransa o fapta ce prezinta pericol social,a avut,in momentul executarii,reprezentarea faptei si a urmarilor socialmente periculoase ale acesteia sau,desi nu a avut reprezentarea faptei si a urmarilor ,a avut posibilitatea reala ,subiectiva a acestei reprezentari.

23. Formele vinovatiei in dreptul penal.
-intentia si culpa;
-praeterintentia.

24. Intentia si modalitatile sale.
-infractiunea este savarsita cu intentie atunci cand infractorul: prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte sau prevede, si desi nu il urmareste, accepta posibilitatea producerii lui.

25. Intentia directa.
-se caracterizeaza prin aceea ca infractorul prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte.

26. Intentia indirecta.
-se caracterizeaza prin prevederea urmarilor periculoase ale faptei comise de infractor,neurmarirea lor,insa acceptarea posibilitatii survenirii acestora.

27. Culpa si modalitatile acesteia.
-o fapta este savarsita din culpa atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei sale ,dar nu-l accepta,socotind fara temei ca el se va produce sau nu prevede rezultatul faptei sale ,desi trebuia si putea sa-l prevada.
-modalitatile culpei sunt: culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta.

28. Culpa cu prevedere sau usurinta.
-consta in prevederea de catre faptuitor a urmarilor periculoase ale actiunii sau inactiunii sale,pe care nu le accepta ,socotind fara temei insa ca ele nu se vor produce.

29. Culpa simpla (neglijenta).
-consta in pozitia psihica a persoanei care n-a prevazut urmarile periculoase ale faptei sale, desi din toate imprejurarile cauzei si pe baza capacitatii sale trebuia si putea sa le prevada.

30. Praeterintentia (intentia depasita).
-exista intentie depasita cand fapta constand intr-o actiune sau inactiune intentionata ,produce un rezultat mai grav ,care se datoreaza culpei faptuitorului.

31. Clasificarea continuturilor de infractiune.
-dupa criteriul structurii:continutul juridic si continutul constitutiv.
-dupa criteriul variantelor:continuturi simple si continuturi complexe.
-dupa criteriul formelor:continuturi trunchiate sau atipice.

32. Obiectul infractiunii: notiune si forme.
-obiectul infractiunii ca fiind valoarea sociala si relatia sociala formata in jurul si datorita acestei valori, care sunt vatamate,lezate sau puse in pericol prin savarsirea faptei socialmenete periculoasa.
-forme:a)obiectul juridic generic sau de grup;b)obiectul juridic special;c)obiectul juridic complex;d)obiectul material.

33. Obiectul juridic generic sau de grup.
-este format din grupul,manuchiul de valori sociale de aceeasi natura aparate prin normele penale.

34. Obiectul juridic special.
-este valoarea sociala concreta careia i se aduce atingere prin infractiune.

35. Obiectul material.
-format din bunul, lucrul sau valoarea impotriva carora se indrepta actiunea-inactiunea incriminata si asupra carora se rasfrang urmarile provocate,aducandu-se astfel atingere relatiilor sociale ocrotite de norma de drept penal.

36. Subiectii infractiunii: notiune si clasificare.
-subiectii infractiuni sunt persoanele implicate in savarsirea unei infractiuni,fie prin comiterea actului de executare ,fie prin suportarea consecintelor,a raului cauzat prin savarsirea acesteia.
-subiectul pasiv si subiectul activ al infractiuniii.

37. Subiectul activ al infractiunii: notiune si conditii.
-este persoana fizica sau juridica care savarseste o infractiune si care este chemata la raspunderea penala.
-conditii:a)fapta sa fie comisa de o persoana fizica ce are aptitudinea de a angaja penal persoana juridica;b)fapta sa fie imputabila persoanei juridice;c)fapta sa fie comisa cu forma de vinovatie solicitata de norma de incriminare.

38. Subiectul pasiv al infractiunii: notiune si conditii.
-este persoana vatamata penal ,adica cea care sufera sau asupra careia se rasfrange nemijlocit urmarea materiala ori starea depericol creata prin savarsirea infractiunii.
-ca o conditie se cere ca persoana fizica sau juridica ,pentru a fi subiect pasiv al infractiunii,sa fie titulara valorii sociale ocrotite penal.

39. Latura obiectiva a infractiunii: notiune si structura .
-prin latura obiectiva a infractiunii se intelege activitatea persoanei fizice care prin urmarile ei periculoase vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal.
-structura: elementul material,urmarea periculoasa ,legatura de cauzalitate si unele conditii de loc,timp,mod,si imprejurari.

40. Elementul material al infractiunii.
-este componenta principala a laturii obiective a infractiunii si consta in actul material savarsit, actul de conduita uman interzis de legea penala.El poate sa apara fie sub forma actiunii,fie sub cea a inactiunii.

41. Legatura de cauzalitate.
-putem defini raportul de cauzalitate ca fiind legatura de la cauza la efect intre actiunea sau inactiunea voluntara, constienta a infractorului si rezultatul socialmente periculos produs.

42. Latura subiectiva: notiune si structura.
-latura subiectiva a continutului orcarei infractiuni consta in totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la atitudinea psihica a faptuitorului,sub raportul constiintei si vointei sale ,fata de materialitatea faptei savarsite pentru ca acea fapta sa constituie infractiune.
-structura: mobil si scop.

43. Vinovatia ca element al laturii subiective.
-ca element al laturii subiective,vinovatia va exista numai atunci cand elementul material al infractiunii a fost savarsit cu forma de vinovatie ceruta de lege.

44. Mobilul ca element al laturii subiective.
-mobilul infractiunii este definit ca fiind motivul,impulsului interior care determina hotararea infractionala si,deci,implicit comiterea infractiunii.

45. Actele pregatitoare (preparatorii).
-sunt acte care constau in procurarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor de savarsire a infractiunii ori in crearea conditiilor favorabile in vederea comiterii acestei.

46. Modalitatile actelor pregatitoare.
-procurarea licita sau ilicita de instrumente ce urmeaza sa fie folosite la comiterea faptei.
-confectionarea,modificarea ori adaptarea instrumentelor,mecanismelor sau dispozitivelor ce vor folosi la comiterea faptei.
-culegerea de informatii,date privind locul si timpul savarsirii infractiunii ori despre victima.

47. Conditiile actelor pregatitoare.
-sa aiba o existenta obiectiva,sa se materializeze intr-o manifestare capabila sa creeze conditii favorabile executarii actiunii ilicite.
-activitatea de pregatire sa se efectueze cu intentie.
-activitatea efectuata sa nu faca parte din elementul material al infractiunii proiectate sau sa nu constituie un inceput de executare a acesteia.

48. Caracteristicile actelor pregatitoare.
-ele pot fi delimitate in timp si spatiu;
-ele nu pun in pericol direct valorile sociale ocrotite de legea penala.

49. Incriminarea actelor pregatitoare.
-in privinta incriminari se cunosc doua teze principale
a)a neincriminarii actelor pregatitoare;
b)promoveza teza incriminarii limitate ori nelimitate ale actelor pregatitoare.

50. Tentativa - notiune si conditii.
-tentativa este acea forma a infractiunii care consta in punerea in executare a intentiei de a savarsi infractiunea,executare care a fost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
-conditii:a).sa existe intentia faptuitorului de a savarsi o infractiune determinata;
b).punerea in executare a intentiei infractionale;
c).actiunea de savarsire a faptei sa fie intrerupta sau sa nu-si produca efectul din motive
independente de vointa faptuitorului

51. Conditiile preexistente ale tentativei.
-sa existe intentia faptuitorului de a savarsi o infractiune determinata;
-punerea in executare a intentiei infractionale;
-actiunea de savarsire a faptei sa fie intrerupta sau sa nu-si produca efectul din motive
independente de vointa faptuitorului.

52. Continutul constitutiv al tentativei
-obiectul tentativei;
-subiectul tentativei;
-latura obiectiva;
-latura subiectiva

53. Infractiunile la care tentativa nu este posibila.
-infractiunile omisive;
-infractiunile din culpa;
-infractiunile praeterintentionate;
-infractiuni de obicei;
-infractiunile de imediata consumare.

54. Modalitatile tentativei reglementate de Codul Penal.
-tentativa intrerupta(nedeterminata)
-tentativa perfecta s-au fara efect.

55. Infractiunea - fapt consumat.
-infractiunea se considera savarsita in forma consumata atunci cand activitatea infractionala a dus la producerea rezultatului infractional urmarit si prezinta toate conditiile cerute de lege pentru existenta infractiunii in configuratia tipica a acesteia.
-infractiunile se consuma in general, in doua moduri,dupa cum acestea sunt de pericol (formale) ori de rezultat.

56. Infractiunea - fapt epuizat.
-momentul final al producerii rezultatului socialmente periculos.
Categori de infractiunii:-infractiuniile continue, continuate, de obicei si progresive.

57. Cauzele generale de nepedepsire.
-desistarea si impiedicarea producerii rezultatului.

58. Desistarea.
-consta in renuntarea de bunavoie a faptuitorului de a duce pana la capat executarea inceputa, desi exista posibilitatea reala de a continua ,iar faptuitorul este constient de aceasta.

59. Impiedicarea producerii rezultatului.
-consta intr-o actiune a faptuitorului care,dupa terminarea executarii infractiunii,actioneaza pentru inlaturarea producerii rezultatului periculos.

Lucrare: Vanzarea cu gramada Eseu: Contract de achizitie

60. Notiunea de unitate de infractiune.
-exista unitate de infractiune in cazul in care fapta sau activitatea desfasurata, corespunde continutului unei singure infractiuni,iar pluralitatea de infractiuni,atunci cand in fapta ori activitatea savarsita se stabilesc continuturile a doua sau mai multe infractiuni.

61. Felurile unitatii de infractiune. -unitatea naturala si unitate legala.

62. Infractiunea simpla.
-se caracterizeaza printr-o singura actiune sau inactiune,care nu trebuie sa dureze in timp pentru realizarea tipului respectiv de infractiune.

63. Infractiunea continua.
-se caracterizeaza prin prelungirea in chip natural a actiunii sau inactiunii ce constituie element material al laturii obiective,dupa consumare,pana la interventia unei forte contrare.

64. Infractiunea deviata.
-desemneaza infractiunea savarsita prin devierea activitatii de la obiectul sau personal impotriva carora era indreptata,datorita greselii faptuitorului,la alt obiect sau persoana ,pe de o parte,sau prin indreptarea actiunii-din eraore a faptuitorului-asupra altei persoane,ori a altui obiect decat acela pe care faptuitorul vrea sa-l vatame,pe de alta parte.

65. Infractiunea continuata - notiune si conditii de existenta.
-infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp.dar in realizarea aceleiasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv,actiuni sau inactiuni care prezinta,fiecare in parte,continutul aceleiasi infractiuni.
-conditiile infractiuni continuate:a)existenta unei pluraritati de actiuni sau inactiuni savarsite la intervale diferite de timp; b).actiunile sau inactiunile sa prezinte fiecare in parte continutul aceleasi infractiuni.c).actiunile sau inactiunile sa fie savarsite de aceias persoana.d.)unitatea subiectului pasiv.

66. Importanta stabilirii caracterului continuat al unei infractiuni.
-stabilirea momentului final al executarii infractiuni continuate,a datei cand se considera savarsita aceasta infractiune prezinta un deosebit interes .

67. Tratamentul penal al infractiunii continuate.
-lgea prevede posibilitatea aplicarii unei pedepse mai sevre in cazul infractiunii continuate, chiar in lipsa unor circumstante atenuante.

68. Infractiunea complexa - notiune si forme.
-infractiunea este complexa cand in continutul ei intra,ca element sau ca circumstanta agravanta, o actiune sau inactiune care constiutuie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala.

69. Formele infractiunii complexe.
-infractiunea complexa tip sau simpla si infractiunea complexa agravata.

70. Efectele juridice ale infractiunii complexe.
-infractiunile reunite nu produc efecte efecte separate.Infractiunile reunite nu pot cadea separat sub incidenta unor eventuale acte de clementa,ca amnistia sau gratierea.

71. Infractiunea de obicei - notiune si consecinte juridice.
-o forma a unitatiinaturale de infractiune care consta in repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de mare incat sa releve o obisnuita a faptuitorului,o indeletnicire a acestuia in asa fel incat sa se atribuie ansamblul de actiuni pericolul socialspecific infractiunii.

72. Criterii de clasificare ale cauzelor care inlatura caracterul penal al faptei.
-in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material, direct,imediat si injustindreptat impotriva sa.

73. Conditiile atacului in cazul legitimei aparari.
-sa existe un act de atac;-atacul sa fie material;-atacul sa fie direct;-atacul sa fie imediat
-atacul sa fie injust;-atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat.

74. Conditiile apararii in cazul legitimei aparari.
-actiunea de aparare sa se materializeze printr-o fapta prevazuta de lege;
-actiunea de aparare sa fie necesara pentru respingerea adversarului.
-apararea sa se desfasoare in limitele proportionalitatii atacului

75. Conditii privitoare la pericol in cazul starii de necesitate.
-intamplarea care face sa se iveasca pericolul poate fi datorata unei scuze fortuite;
-sa existe un pericol iminent;
-pericolul trebuie sa ameninte viata .
-pericolul trebuie sa fie inevitabil;

76. Conditiile actiunii de salvare in cazul starii de necesitate.
-actiunea sa fie necesara pentru salvarea de la pericol;
-prin savarsirea actiunii de salvare sa nu se cauzeze urmari vadit mai grave;
-fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul.

77. Constrangerea fizica - cauza care inlatura caracterul penal al faptei.
-exista atunci cand o persoana este silita,obligata de o energie fizica externa ,careia nu-i poate opune rezistenta,sa savarseasca o fata prevazuta de legea penala.

78. Constrangerea morala - cauza care inlatura caracterul penal al faptei.
-cunoscuta si ca amenintarea,consta in executarea unei presiuni pe care o persoana o prealizeaza prin orce mijloace asupra psihicului altei persoane ,care sa nu-si mai poata dirija liber vointa si savarseste o fapta prevazuta de legea penala.

79. Cazul fortuit- cauza care inlatura caracterul penal al faptei.
-nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala al carei, rezultat e consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazut.

80. Iresponsabilitatea- cauza care inlatura caracterul penal al faptei.
-nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana care,in momentul comiterii acesteia,nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu putea sa le controleze,fie din cauza unei boli psihice ,fie din alte cauze.
81. Betia - cauza care inlatura caracterul penal al faptei.
-nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana care,in momentul comiterii acesteia,nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu putea sa le controleze,din cauza intoxicatiei involuntare cu alcool sau cu alte substante psihoactive.

82. Minoritatea faptuitorului - cauza care inlatura caracterul penal al faptei.
-nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita de un minor,care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal.

83. Eroarea de fapt - cauza care inlatura caracterul penal al faptei.
-nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana care,in momentul comiterii acesteia,nu cunostea existenta unei stari,situatii ori imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei.

84. Inlaturarea caracterului penal al faptei prevazuta de legea penala care nu prezinta gradul concret de pericol social.
-eroarea de fapt;-eroare de drept.

85. Conditiile in care fapta prevazuta de legea penala nu prezinta pericolul.
-faptuitorul sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
-faptuitorul sa nu fi cunoscut existenta unei stari sau sa fi cunoscut gresit;
-eroarea sa existe in momentul savarsirii faptei.

86. Criterii de apreciere a gradului de pericol social.
-daca privesti o imprejurare, situatie ori stare de care depinde caracterul penal al faptei, fapta nu constituie infractiune.

87. Notiunea de pedeapsa si caracterele acesteia.
-pedeapsa este o masura de constrangere si in acelasi timp ca un mijloc de reeducare a celui condamnat.Pedeapsa are dublu character unul coercitiv si altul corectiv.

88. Functiile pedepsei.
-functia de constrangere sau represiune;
-functia de reeducare;
-functia de exemplaritate;
-functia de eliminare.

89. Clasificarea pedepselor.
-dupa obiectul al caruia poarta;
-dupa grvitatea lor;
-dupa caracterul lor;
-dupa importanta si rolul lor.

90. Pedepsele aplicate persoanelor fizice.
-pedepsele principale sunt acelea care pot fi aplicate singure pentru faptele penale savarsite detentiunea pe viata,inchisoarea,amenda)

91. Pedepsele aplicate persoanelor juridice.
-amenda constituie solutia optima.

92. Pedeapsa inchisorii.
-consta in izolarea de societate a celui condamnat prin incarcerarea acestuia.

93. Detentiunea pe viata.
-pentru infractiunile cele mai grave:omor calificat,contra securitati nationale,infractiuni militare.

94. Amenda penala.
-o pedeapsa cu caracter pecuniar,care consta intr-o suma de bani pe care condamnatul este obligat sa o plateasca in contul statului.

95. Pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice.
-pe langa amenda se pot aplica si una sau mai multe pedepse complementare.
96. Pedepsele complementare aplicabile persoanei fizice.
-sunt intodeauna alaturate pedepsei principale pe care o completeaza.ele se aplica de instanta.

97. Care este legea aplicabila unei infractiuni de omor comisa pe o nava comerciala panameza stationata in portul Constanta, de un marinar grec asupra unui marinar ucrainian? Motivati.

In aceasta cauza devine incident principiul teritorialitatii legii penale, infractiunea savarsindu-se in portul Constanta, deci se aplica legea penala romana.

98. Care este legea aplicabila unei infractiuni de tentativa de omor savarsita de o persoana fara cetatenie, in afara teritoriului Romaniei, asupra unui cetatean roman?

In acest caz se aplica legea penala roman pe baza principiului realitatii(art 5 Cod Penal)

99. Care este legea aplicabila unei infractiuni savarsite in strainatate, impotriva unei persoane fara cetatenie, cu domiciliul in Romania, de catre un cetatean al unui tert stat, in conditiile in care rezultatul infractiunii se produce in Romania? Motivati

Se aplica legea penala romana conform teoriei ubicuitatii( art 143 alin 2 Cod penal)

100. Care este legea aplicabila unei infractiuni de omor savarsita de un marinar cetatean roman asupra unui alt marinar roman, ambii aflati pe o nava sub pavilion greceasc intr-un port Olandez? Motivati.

Se aplica legea penala romana in baza principiului personalitatii( art 4 Cod Penal)

Atasatului statului X la Bucuresti, dupa incheierea misiunii sale in Romania, in drum spre granita, la volanul autoturismului sau, produce un accident de circulatie din care a rezultat vatamarea grava a unui cetatean roman. Care este legea plicabila?

-legea penala romana.legea penala romana se aplica in exclusivitate tuturor infractiunilor comise pe teritoriul tarii,neavand nicio relevanta calitatea faptuitorului :cetatean roman sau strain.

102. Faptuitorul a indreptat arma la vanatoare in directia animalului vanat, dar intr-o directie apropiata se afla un alt vanator pe care l-a impuscat mortal, desi faptuitorul a considerat ca el este un bun ochitor, lucru real de altfel. Care este forma de vinovatie ce va fi retinuta? Forma de vinovatie este culpa cu prevedere.Vanatorul a prevazut posibilitatea de a impusca persoana,dar nu a dori acest rezultat,nici nu l-a acceptat,ci a sperat ca nu se va intampla acel lucru,bizuindu-se pe calitatile sale de bum tragator,pe vizibilitatea buna, elemente pe care insa le-a supraestimat.

Faptuitorul refuza sa opreasca la semnalul organului de politie care nu poate sa se fereasca la timp si-l ia pe acesta pe capota masinii. Dupa cca 200 de metri politistul nu se mai poate tine de stergatorul de parbriz si, in urma manevrelor violente ale faptuitorului, cade si decedeaza in scurt timp ca urmare a lovirii de acostamentul soselei. Ce forma de vinovatie se va retine in sarcina faptuitorului? Motivati. 
- praeterintentia.exista intentie depasita,si produce un rezultat mult mai grav,care se datoreaza culpei faptuitorului.

104. Autorul, care dorea sa ucida o persoana care era in lift, prin provocarea prabusirii liftului, ucide cu aceasta ocazie si alta persoana despre care stia ca este in lift cu cel urmatit, dar pe care nu dorea sa o omoare. Ce forma de vinovatie se va retine in sarcina faptuitorului in raport cu cele doua victime?Motivati. In ambele cazuri se retine intentia directa deoarece si moartea celei de a doua persoana este la fel de sigura, previzibila, nu tine de hazard.

105. Faptuitorul, care voia sa se razbune pe fosta concubina, despre care stia ca se afla intr-o incapere cu actualul sot, arunca pe fereastra o sticla cu benzina, cei doi decedand. Ce forma de vinovatie se va retine in sarcina faptuitorului? Motivati. 
- intentie directa.infractorul prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte.

106. Faptuitorul, in intentia de a talhari victima, o loveste in zona capului dupa care ii sustrage banii din buzunar. In urma loviturii primite victima decedeaza dupa 2 zile la spital. Ce forma de vinovatie se va retine in sarcina faptuitorului? Motivati. 
-culpa cu prevedere sau usurinta.prevede urmarile periculose, dar nu le accepta, socotind ca ele nu se vor produce.

107. In fata unei discoteci, o persoana aplica o lovitura peste fata unei alte persoane, cu care se certase anterior, acesta se dezechilibreaza si cade lovindu-se de o bordura. Ulterior, a doua zi internat la spital deecedeaza ca urmare unui traumatism craniu-cerebral. Ce forma de vinovatie se va retine in sarcina faptuitorului? Motivati.

Forma de vinovatie este praeterintentia, lovitura peste fata este savarsita cu intentie directa, insa urmarea total neasteptata imbraca forma de vinovatie a cuplei.

109. Inculpatul este atacat cu o coasa de victima. Inculpatul a prins coasa si in timp ce se luptau pentru a si-o smulge unul altuia, victima este ranita grav. Se poate retine egitima aparare in acest caz? Motivati.

Se poate retine legitima aparare.Legitima aparare se pune atunci cand,prin riposta sa,cela flat in aparare,comite asupra atacatorului,o fapta prevazuta de legea penala.

Argumente Indeplineste conditiile privitoare la atac :vine din partea unei persoane(victima)

atacul este material (fizic), este imediat, este direct(nemijlocit), are caracter injust d.p.d.v. juridic, pune in pericol grav integritatea persoanei(inculpatului), indeplineste conditiile privitoare la aparare, are ca obiect persoana celui atacat(inculpatul), este proportionala cu intensitatea atacului

110. Faptuitorul a patruns in casa vecina cu a sa, prin spargerea geamului si distrugerea unei usi si unor incuietori, salvand astfel bunuri importante din interior de la un incendiu provocat intentionat de o alta persoana in scop de razbunare. Se poate retine starea de necesitate in ceea ce priveste infractiunea de distrugere de bunuri? Motivati.

Se retine starea de necesitate. Este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel,viata,integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau,al altuia sau un interes obstesc.Indeplineste conditiile privitoare la starea de pericol : exista o stare de pericol(incendiul); pericolul vizeaza integritatea locuintei si a bunurilor; pericolul este iminent ; pericolul nu poate fi inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei penale(distrugere de bunuri); savarsirea faptei penale(distrugere de bunuri); indeplineste conditiile privitoare la actiunea de salvare ; act. de salvare constituie o fapta prevazuta de legea penala(distrugere de bunuri); urmarile produse prin act. de salvare sunt proportionale cu cele evitate (valoarea bunurilor).

111. Faptuitorul este determinat printr-o amenintare telefonica sa semneze un act fals, amenintarea privind o posibila vatamare a integritatii sale corporale intr-un viitor apropit. Pentru falsificarea documentului se poate retine vreo cauza care inlatura raspunderea penala? Motivati

Cauza retinuta este CONSTRANGEREA MORALA a celui care a semnat un act fals, sub amenintarea cu vatamare cororala. Indeplineste conditiile constrangerii morale: exista o actiune de constrangere psihica asupra unei persoane (amenintare se face cu intentie); constrangerea se face prin amenintare(cu vatamare corporala); pericolul nu poate fi inlaturat altfel decat prin semnarea actului fals.

112. Inculpatul, conducand un autoturism pe drumurile publice a produs un accident mortal de circulatie in urma cedarii unui furtun de la sistemul de franare si rasturnarea masinii in sant. Masina cu o vechime de 6 ani nu fusese niciodata verificata tehnic. Se poate retine cazul fortuit in acest caz? Motivati.

Se poate retine cazul fortuit. Uneori se poate intampla ca o persoana sa savarseasca o anumita actiune fara sa prevada ca va produce o urmare socialmente periculoasa si fara sa fi avut posibilitatea de a o prevedea, datorita interventiei unei imprejurari imprevizibile care se suprapune peste fapta sa. In acest caz este vorba despre cazul fortuit Soferul nu putea sa prevada existenta defectului care a dus la producerea accidentului de circulatie.

113. Conducatorul auta, datorita unui lesin la volan produce un accident de circulatie soldat cu avarierea grava a doua masini. Se poate retine cazul fortuit?

Se poate retine cazul fortuit.Uneori se poate intampla ca o persoana sa savarseasca o anumita actiune fara sa prevada ca va produce o urmare socialmente periculoasa si fara sa fi avut posibilitatea de a o prevedea,datorita interventiei unei imprejurari imprevizibile care se suprapune peste fapta sa.In acest caz este vorba despre cazul fortuit. Conducatorul auto nu putea sa prevada faptul ca va lesina,fapt ce va inlatura raspunderea penala a acestuia.

114. Faptuitorul savarseste fapta in conditiile in care, a fost deosebit de puternic tulburat de comportamentul victimei prin actele si expresiile adresate de aceasta, in public, fapt ce l-a determinat sa nu se mai poata stapani. Este intemeiata sustinearea faptuitorului ca a savarsit fapta in conditii de iresponsabilitate?

Pt a se retine iresponsabilitatea trebuie sa se faca dovada ca faptuitorul s-a aflat intr-o asemenea stare pe toata durata savarsirii actelor de executare chiar daca mai inainte sau dupa aceea s-a aflat in stare de luciditate. Cazul de mai sus intruneste conditiile iresponsabilitatii:faptuitorul nu-si da seama de actiunile sau inactiunile sale si nu le poate stapani-incapacitatea exista in momentul savarsirii faptei. Incapacitatea faptuitorului se datoreaza unor cauze incapacitatea nu a fost provocata de faptuitor insusi.

115. Inculpatul intentioneaza sa loveasca cu cutitul o persoana dar din eroare loveste pe alta care se interpune intre cei doi si aceasta din urma decedeaza. Este intemeiata sustinerea inculpatului ca a fost in eroare si deci nu este vorba de omor, ci de lovituri cauzatoare de moarte? Motivati.

Fapta prezinta toate caracteristicile infractiunii de lovituri cauzatoare de moarte (exista obiectul material-(corpul persoanei),exista sb.activ-(inculpatul),exista sb pasiv-victima),exista elemental material-(actiunea de lovire),exista urmarea imediata-(moartea persoanei),forma de vinovatie este praeterintentia-(lovirea victimei se produce cu intentie,insa moartea se produce din culpa). Totusi, daca se retine intentia autorului de a produce moartea victimei atunci va exista infractiunea de omor

116. Inculpatul este trezit noaptea de un zgomot si crede ca in curte a patruns un animal salbatic, pe care il impusca cu arma pe care o avea alaturi. De fapt nu era un animal ci un vecin care intrase in stare de ebrietate in gradina sa. Se poate retine eroare de fapt ca si cauza care inlatura caracterul penal al faptei? Motivati. 
-da, deoareace nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana care, in momentul comiterii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii ori imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei.

117. Inculpatul, de profesie avocat, este condamnat pentru trafic de influenta, constand in primirea de bani pretinzand ca va interveni pe langa judecator pentru obtinerea unei pedepse mai blande. Este corecta aplicarea masurii de siguranta a interzicerii de a mai practica avocatura? 
-nu.

118. Fata de inculpatul condamnat la amenda penala pentru lovire sau alte violente i s-a aplicat masura de siguranta a interzicerii de a se afla in localitatea x pentru o perioada de 6 luni apreciindu-se ca faptuitorul nu a mai fost anterior condamnat si nu se justifica masura pe o durata de timp mai mare. Este o masura legala? Motivati. 
-nu.

119. Faptuitorul a sustras din gestiune sa bunuri pe care le-a dus acasa iar inainte de descoperirea faptei le-a readus in unitate, astfel ca paguba a fost acoperita in intregime. Acesta a sustinut ca trebuie sa i se aplice dispozitiile legale privind impiedicarea producerii rezultatului ca si cauza de nepedepsire? Este intemeiata sustinerea faptuitorului? Motivati. 
-da.

120. Autorul falsifica un document - cartea de munca - pe baza caruia, repetat, primeste necuvenit un spor la salariu pe parcursul a doi ani. Suntem in prezenta unui fals material in inscrisuri oficiale si inselaciune pentru banii primiti necuvenit. Infractiunea se savarseste in forma continua sau continuata? Motivati.

Infractiunea este savarsita in forma continuata: exista unitatea subiectului activ, exista o singura rezolutie, mai multe acte de executare, incadrare juridical unica.

121. Faptuitorul conduce mai multi kilometri masina pe drumurile publice avand in sange o alcoolemie cu o valoare care face ca fapta sa fie considerate de lege ca fiind infractiune. Se opreste la o benzinarie unde alimenteaza si bea o cafea apoi continua traseul pana ce este oprit de politie care constata savarsirea faptei. Infractiunea se savarseste in forma continua sau continuata? Motivati.

Fapta este savarsita in forma continua succesiva; actiunea se intinde dincolo de momentul consumarii pana la interventia unei forte contrare (este oprit de politie) si oprirea este un fenomen natural( de aceea este succesiva si nu permanenta)