Obligatiile comerciantilor

Obligatiile comerciantilor

1. Publicitatea prin registrul comertului

Publicitatea prin registrul comertului este reglementata prin Legea nr.26/1990 privind registrul comertului.

Registrul comertului se tine de Oficiul Registrului Comertului, care este organizat la nivel central, in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti.

Registrul central al registrului comertului este tinut de Oficiul National al Registrului Comertului, care este institutie publica, cu personalitate juridica, organizata in subordinea Ministerului Justitiei.

La nivel teritorial, registrul comertului este tinut de oficiile registrului comertului, organizate in subordinea Oficiului National al Registrului Comertului si care functioneaza pe langa tribunale.

La fiecare oficiu teritorial este delegat un judecator al tribunalului care asigura controlul de legalitate a inregistrarilor in registrul comertului.

Registrul comertului este public. Deci, orice persoana interesata poate lua cunostinta de inregistrarile cuprinse in registrul comertului. In acest sens, legea prevede ca oficiul registrului comertului este obligat sa elibereze, pe cheltuiala solicitantului, copii certificate de pe inregistrarile efectuate in registrul comertului, ca si de pe actele prezentate la efectuarea inregistrarilor. De asemenea, oficiul registrului comertului are obligatia sa elibereze certificate care sa ateste ca un anumit act sau fapt este sau nu inregistrat.

Comerciantii au obligatia ca, inainte de inceperea comertului, sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. Aceste obligatii revin si persoanelor fizice si juridice prevazute de lege (de ex., grupurile de interes economic).

Inmatricularea in registrul comertului se realizeaza in baza unei cereri tip adresate Biroului unic din cadrul oficiului registrului comertului, insotita de actele prevazute de lege.

Odata cu cererea se depune si declaratia-tip pe proprie raspundere, semnata de asociati sau de administratori, din care sa rezulte ca persoana juridica indeplineste conditiile de functionare prevazute de lege (prevenirea si stingerea incendiilor, protectia mediului, sanitar, sanitar-veterinar etc.).

Inmatricularea se dispune prin incheiere, de catre judecatorul delegat la oficiul registrului comertului.

La inmatriculare se elibereaza solicitantului certificatul de inregistrare continand numarul de ordine din registrul comertului si codul unic de inregistrare, precum si certificatul constatator al inregistrarii declaratiei-tip pe proprie raspundere privind indeplinirea conditiilor de functionare.

Aceste documente se elibereaza in termen de 3 zile de la inregistrarea cererii. Ele atesta indeplinirea conditiilor legale privind luarea in evidenta si inceperea activitatii.

Inregistrarea mentiunilor in registrul comertului priveste modificarile intervenite dupa inmatricularea in registrul comertului. Se inscriu in registrul comertului mentiuni numai in legatura cu actele si faptele prevazute de lege (modificarea actului constitutiv al societatii comerciale, deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, etc.).

Inmatricularea si inregistrarea mentiunilor in registrul comertului au rol de publicitate, pentru a le face opozabile tertilor.

Cei pagubiti prin inregistrarile efectuate pot cere radierea lor, in conditiile art.25 din Legea nr.26/1990.

2. Organizarea si tinerea contabilitatii activitatii comerciale

Potrivit legii, fiecare comerciant este obligat sa tina anumite registre de contabilitate, in care sa consemneze operatiunile cu caracter patrimonial efectuate in cursul exercitarii comertului si sa faca recapitularea lor periodica prin intocmirea inventarului si a situatiei financiare anuale. Obligatia este prevazuta de Codul comercial si Legea contabilitatii nr.82/1991.

Eseu: Decizie - model Referat: Contract de colaborare pentru prestari servicii

Conduita beligerantilor pe timpul ostilitatilor: jus in bello;

Consecintele juridice ale incheierii ostilitatilor (jus in bello, reglementarea pasnica a diferendelor; dreptul international penal; raspunderea internationala a statelor)[3].

Daca se are in vedere o alta denumire a dreptului umanitar, si anume aceea de drept al conflictelor armate, atunci obiectul il constituie insusi conflictul armat.

Aceasta notiune este mai larga decat conceptul de razboi deoarece pe langa lupta armata intre state (grupuri sociale) mai cuprinde si situatii care tin intrinsec de beligeranta cum ar fi incidentele de frontiera, raidurile bandelor inarmate, rebeliuni fara controlul teritoriului, s.a.

In functie de amploare, intensitate si efecte, conventiile si literatura de specialitate disting urmatoarele  mijloace de violenta:

acte sporadice si izolate de violenta;

tulburari si tensiuni interne;

conflicte armate fara caracter international;

conflicte armate  internationale;

Primele doua categorii nu intra in sfera de interes a dreptului international umanitar. Si in aceste cazuri persoana umana trebuie sa se bucure de protectia drepturilor sale dar suveranitatea si pr

Potrivit legii, registrele de contabilitate obligatorii sunt:

a) Registrul - jurnal. In acest registru, comerciantul este obligat sa inregistreze zilnic toate operatiunile comertului sau, adica 'ce are sa ia si ce are sa dea . si in general tot ce primeste si plateste sub orice titlu' (art.23 C.com.).

Prin inregistrarile pe care le cuprinde, registrul - jurnal constituie o oglinda a actelor juridice pe care comerciantul le-a savarsit in activitatea sa, in ordinea succesiunii lor.

b) Registrul - inventar. In acest registru, comerciantul copiaza inventarul patrimoniului sau. Comerciantul este obligat sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la termenele stabilite de lege. Inventarul priveste averea sa mobila si imobila, datoriile si creantele comerciantului (art.24 C.com.)

c) Registrul cartea mare. Un asemenea registru se tine de comerciantii care au o activitate cu volum mare si cu o complexitate ridicata. Cartea mare este un registru de conturi personificate, iar contabilitatea se face in partida dubla, in sensul ca fiecare operatiune comerciala da nastere unei duble inregistrari.

Pentru a putea stabili rezultatele activitatii desfasurate, comerciantul este obligat ca, pe baza inregistrarilor din registrele de contabilitate, sa intocmeasca situatia financiara anuala.

Situatia financiara anuala se compune din bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarii capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative.

3. Exercitarea comertului in limitele concurentei licite

O componenta intrinseca a economiei de piata o constituie libera competitie, concurenta dintre agentii economici.

Prin legi speciale sunt stabilite limitele in care trebuie sa se manifeste libera concurenta, precum si consecintele pe care le au incalcarile acestor limite legale.

Concurenta este protejata de lege sub dublu aspect.

Pe de o parte, legea reprima intelegerile si practicile anticoncurentiale, monopoliste, care pericliteaza existenta concurentei. Aceasta protectie este asigurata prin Legea nr.21/1996 asupra concurentei.

Pe de alta parte, legea are in vedere sanctionarea folosirii unor mijloace nelicite de atragere a clientelei (concurenta neloiala). Aceasta protectie face obiectul Legii nr.11/1991 privind combaterea concurentei neloiale.