Reguli speciale care se aplica diferitelor categorii de mostenitori legali

I.1.      Clasa descendentilor

I.1.1.           Notiunea de descendenti

Potrivit art. 669 Cod civil, prin descendenti se inteleg copii defunctului si urmasii lor in linia dreapta la infinit, fara deosebire de sex si indiferent daca sint din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite.

Fac parte din clasa I de mostenitori legali si copiii defunctului sau ai urmasilor lui din afara casatoriei, cu singura conditie ca filiatia sa fie stabilita potrivit legii. Codul familiei a asimilat pe deplin situatia copilului din afara casatoriei cu situatia legala a unui copil din casatorie

Alaturi de copiii din casatorie si din afara casatoriei, din clasa I de mostenitori legali fac parte si copiii adoptati. Adoptatul si descendentii sai dobindesc, prin efectul adoptiei, aceleasi drepturi pe care le are copilul din casatorie fata de parintii sai. Daca persoana care lasa mostenirea este adoptatorul, nu are importanta nici felul adoptiei (cu efecte depline sau restrinse); in ambele cazuri adoptatul si descendentii lui pot veni la mostenirea lasata de adoptator.

Deosebirea intre cele doua feluri de adoptie se va manifesta numai in raporturile adoptatului si descendentilor sai cu rudele lor firesti: in cazul adoptiei cu efecte depline inceteaza aceste raporturi, deci adoptatul si descendentii sai nu mai au vocatie succesorala in calitatea de copii, nepoti etc. fata de ascendentii firesti; in schimb, in cazul adoptiei cu efecte restrinse, pastrindu‑se legaturile de rudenie cu familia fireasca, adoptatul si descendentii sai vor avea vocatie succesorala, in calitate de descendenti, fata de ascendentii firesti.

Daca adoptia a fost facuta nu de catre defunct, ci de copilul lui ori alt descendent al sau, adoptia va conferi vocatie succesorala adoptatului si descendentilor sai la mostenirea lasata de defunct numai daca este cu efecte depline, caci in acest caz ei devin rude nu numai cu adoptatorul, dar si cu rudele acestuia, intre care ascendentul adoptatorului care lasa mostenirea. In schimb, daca adoptia a fost cu efecte restrinse, adoptatul si descendentii sai nu vor avea vocatie la mostenirea lasata de ascendentul adoptatorului, pentru ca aceasta adoptie nu creaza legaturi cu rudele adoptatorului, printre care ascendentul lui care lasa mostenirea.

In toate cazurile, adoptia va produce efectele aratate numai daca a fost facuta in scopul si cu finalitatea prevazuta de lege (ocrotirea intereselor copilului). Daca adoptia s‑a facut cu scopul exclusiv, dovedit ca atare, de a crea adoptatului vocatie succesorala la mostenirea adoptatorului, adoptia este lovita de nulitate. Dreptul la mostenire trebuie sa fie un efect al adoptiei, iar nu cauza ei.

I.1.2.           Impartirea mostenirii intre descendenti

Daca la mostenire sint chemati doi sau mai multi descendenti de gradul I (copiii defunctului), cota-parte de mostenire ce se cuvine fiecaruia se stabileste in mod egal, in functie de numarul lor (pe capete). Tot astfel se procedeaza daca la mostenire sint chemati, in nume propriu, descendenti de grad subsecvent (care nu beneficiaza de reprezentare).

In schimb, daca descendentii de gradul II si urmatoarele vin la mostenire prin reprezentare, impartirea se face pe tulpini si subtulpini, principiul egalitatii aplicindu‑se numai intre ramurile din aceeasi tulpina. Descendentii mai indepartati in grad si care nu beneficiaza de reprezentare sint exclusi de la mostenire.

Daca, alaturi de descendenti, la mostenire este chemat si sotul supravietuitor al defunctului, se stabileste - mai intii - cota ce se cuvine acestuia, iar restul se imparte intre descendenti dupa regulile aratate. Aceasta inseamna ca se micsoreaza cota-parte din mostenire a tuturor mostenitorilor din clasa descendentilor.

I.1.3.           Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor

Descendentii pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare. Ei sint mostenitori rezervatari, astfel incit liberalitatile facute de defunct (donatii si legate) prin care se aduce atingere rezervei lor sint supuse reductiunii. De asemenea, ei sint mostenitori sezinari, avind posibilitatea juridica de a intra in stapinirea mostenirii fara atestarea prealabila a calitatii de mostenitor (inainte de eliberarea certificatului de mostenitor). Ei sint obligati sa raporteze donatiile primite de la cel care lasa mostenirea, daca donatia nu a fost facuta cu scutire de raport.

I.2.      Clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati

Daca defunctul nu are descendenti sau cei existenti nu pot (din cauza nedemnitatii sau exheredarii - cind culeg numai rezerva) ori nu vor sa vina la mostenire (renuntind la beneficiul ei), legea cheama la mostenire rudele care fac parte din clasa a II‑a de mostenitori, alcatuita din ascendentii privilegiati (parintii defunctului) si colateralii privilegiati (fratii si surorile defunctului si descendentii lor). Ei se numesc privilegiati deoarece inlatura de la mostenire pe ceilalti ascendenti si colaterali - denumiti ordinari - care fac parte din clasele de mostenitori subsecvente.

Intrucit aceasta clasa cuprinde doua categorii de rude, se si numeste clasa mixta.

I.2.1.           Ascendentii privilegiati

A.  Notiunea de ascendenti privilegiati

Ascendentii privilegiati sint parintii - tatal si mama defunctului - din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie.

Intrucit vocatia succesorala a parintilor din casatorie si a mamei din afara casatoriei este consacrata expres de Codul civil sint necesare precizari privind vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei, a parintilor firesti in cazul adoptiei copilului lor si a adoptatorului (adoptatorilor).

Vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei

Desi vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei nu este consacrata in terminis de Codul civil sau alte acte normative si cu toate ca vocatia succesorala legala - in principiu - trebuie sa se sprijine pe o dispozitie expresa a legii, totusi, in prezent nimeni nu o mai pune la indoiala deoarece recunoasterea vocatiei succesorale legale a tatalui din afara casatoriei este reclamnta de raporturile de rudenie statornicite intre copil si tatal sau prin stabilirea filiatiei, de principiul egalitatii intre sexe si de principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale, precum si de art. 106 Codul familiei care o consacra indirect atunci cind prevede - fara a distinge intre filiatia din casatorie sau din afara ei - ca "parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului in afara de dreptul de mostenire si la intretinere".

Nu se exclude posibilitatea unei rezerve pentru ipoteza in care stabilirea filiatiei din afara casatoriei se face prin recunoastere: daca se dovedeste ca aceasta recunoastere - contrar finalitatii prevazute de lege - s‑a facut in scopul exclusiv, dovedit ca atare, de a crea tatalui din afara casatoriei vocatie succesorala la mostenirea copilului recunoscut, recunoasterea este lovita de nulitate. Ca si in materie de adoptie, dreptul la mostenire trebuie sa fie un efect al stabilirii raporturilor de filiatie, iar nu cauza ei.

Document online: Contract de inchiriere - obiectul contractului Document online: Contractul individual de munca cu timp partial - MUNCA LA DOMICILIU

Problema vocatiei succesorale a parintilor firesti in cazul adoptiei

In cazul adoptiei cu efecte depline parintii firesti ai celui adoptat, indiferent ca sint din casatorie sau din afara casatoriei, pierd orice vocatie succesorala la mostenirea lasata de cel adoptat, fiindca inceteaza raporturile de rudenie dintre ei. Face exceptie ipoteza in care unul dintre soti adopta cu efecte depline copilul firesc al celuilalt sot, caz in care raporturile de rudenie se mentin cu parintele firesc care este sot al adoptatorului si care pastreaza vocatia succesorala la mostenirea copilului (nu si celalalt parinte firesc).

In schimb, in cazul adoptiei cu efecte restrinse, indiferent daca adoptarorul este sau nu sotul unuia dintre parintii firesti, vocatia succesorala a ambilor parinti firesti se mentine, intrucit aceasta adoptie nu intrerupe legaturile de rudenie ale adoptatului cu parintii firesti.

Vocatia succesorala a adoptatorului

Deoarece in cazul adoptiei cu efecte depline adoptatul devine ruda cu adoptatorul (si rudele acestuia), ca si un copil firesc, iar raporturile cu parintii si alte rude firesti inceteaza, nimeni nu a pus la indoiala vocatia succesorala a adoptatorului la mostenirea lasata de cel adoptat.

S‑a contestat, insa, de catre unii autori, vocatia succesorala a adoptatorului in cazul adoptiei cu efecte restrinse, mai ales pentru faptul ca in acest caz raporturile adoptatului cu familia fireasca (parinti si alte rude) nu inceteaza, iar adoptia se face exclusiv in interesul celui adoptat.

Majoritatea autorilor considera ca adoptatorul are vocatie succesorala la mostenirea lasata de adoptat si in cazul adoptiei cu efecte restrinse, caci in privinta raporturilor de rudenie dintre el (nu si rudele sale) si adoptat nu exista deosebire intre cele doua feluri de adoptie. Pe de alta parte, legea admitind coexistenta celor doua rudenii (din adoptie si din filiatie fireasca), recunoaste implicit si compatibilitatea efectelor lor sub raportul dreptului la mostenire, asa cum recunoaste si dreptul la intretinere atit adoptatorului, cit si parintilor firesti (art. 86 Codul familiei). Aceasta solutie este reclamata de principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale si nu contravine intereselor adoptatului, dreptul la mostenire al adoptatorului realizindu‑se la moartea lui.

B.   Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati si intre ei si colateralii privilegiati

Daca la mostenire sint chemati numai ascendentii privilegiati ai defunctului (neexistind colaterali privilegiati si sot supravietuitor), mostenirea se imparte intotdeauna in mod egal (art. 670 al. 2 Cod civil), in functie de numarul lor, potrivit principiului egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si din acelasi grad chemate la mostenire. In cazul adoptiei cu efecte restrinse adoptatorul (adoptatorii) vin la mostenire alaturi de parintii firesti, deci mostenirea se va imparti in 2, 3 sau 4 parti, in functie de numarul lor. Daca numai unul dintre parinti (firesti sau din adoptie) traieste la data deschiderii succesiunii, el va prelua intreaga mostenire.

Daca ascendentii privilegiati vin la mostenire in concurs cu colateralii privilegiati, partea ascendentilor se stabileste astfel:

Daca exista un singur parinte, el va primi 1/4 din mostenire, 3/4 revenind colateralilor privilegiati (indiferent de numarul lor).

Daca traiesc ambii parinti, ei vor culege o jumatate din mostenire (cite 1/4 fiecare), cealalta jumatate revenind colateralilor privilegiati (art. 671, 673 Cod civil), si in acest caz indiferent de numarul lor.

Intrucit in cazul adoptiei cu efecte restrinse parintii firesti vin la mostenire alaturi de adoptator, concursul dintre ei va afecta nu cota colateralilor privilegiati, ci cotele lor succesorale, respectiv partea de 1/2 a parintilor va fi impartita intre ei, astfel incit vor lua, in mod egal, o cota de 1/4, 1/6 sau 1/8.

Daca, alaturi de clasa a II‑a de mostenitori, este chemat la mostenire si sotul supravietuitor al defunctului, mai intii se stabileste cota ce se cuvine acestuia, iar restul se imparte intre mostenitorii din clasa a II‑a, dupa regulile aratate.

C.  Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor privilegiati

Ascendentii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si prin reprezentare. Ei nu sint obligati la raportul donatiilor. In schimb, ca si descendentii privilegiati, ei sint mostenitori rezervatari si sezinari.

I.2.2.           Colateralii privilegiati

A.  Notiunea de colaterali privilegiati

Colateralii privilegiati sint fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pina la gradul IV inclusiv.

Fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pot fi din casatorie (aceeasi casatorie sau casatorii deosebite), din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline.

In cazul adoptiei cu efecte restrinse, adoptatul si descendentii lui nu au devenit rude cu rudele adoptatorului, deci nici cu descendentii lui In cazul adoptiei cu efecte restrinse, colateralii privilegiati ai adoptatului se recruteaza dintre rudele (fratii si surorile) sale firesti.

Aceste principii se aplica in mod corespunzator si in privinta descendentilor din frati si surori, atunci cind adoptia cu efecte restrinse a fost facuta de fratele sau sora defunctului (ori copilul lor). De exemplu defunctul are doi frati din filiatia fireasca Unul dintre ei decedat la data deschiderii succesiunii, are un copil din adoptia cu efecte restrinse Acesta din urma - neavind vocatie succesorala la mostenirea lasata de defunct - nu va putea veni la mostenire prin reprezentare, astfel incit mostenirea va fi culeasa, in calitate de colateral privilegiat, numai de catre fratele din filiatia fireasca Adoptatul nu ar putea veni la mostenire nici in nume propriu, astfel incit - daca si celalalt frate al defunctului ar fi decedat la data deschiderii mostenirii - ea ar fi culeasa de ascendentii privilegiati sau, in lipsa, de mostenitorii din clasa subsecventa.

O problema speciala se pune in cazul in care adoptatorul ar fi adoptat mai multi copii:

Daca toate adoptiile au fost cu efecte depline, va opera principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale intre frati si surori.

Daca toate adoptiile au fost cu efecte restrinse, cei adoptati nu vor avea vocatie succesorala in calitate de colaterali privilegiati (sensul negativ al principiului reciprocitatii vocatiei succesorale legale).

Daca unele adoptii au fost cu efecte depline, iar altele cu efecte restrinse:

In literatura de specialitate s‑a sustinut ca "infiatul dintr‑o infiere cu efecte depline va mosteni pe ceilalti infiati ai infietorului, chiar daca infierea acestora din urma a fost cu efecte restrinse, caci orice infiat este ruda cu infietorul iar infiatul dintr‑o infiere cu efecte depline este ruda cu rudele infietorului Dimpotriva, infiatul dintr‑o infiere cu efecte restrinse nu va mosteni pe ceilalti infiati ai infietorului, caci el nu este ruda cu rudele acestuia din urma. Acesta este un caz in care vocatia succesorala inceteaza de a fi reciproca.

Majoritatea autorilor considera ca prima parte a tezei nu este justa, fiind intemeiata pe o interpretare izolata, incompleta a textelor care reglementeaza materia.. Rudenia nu poate fi unilaterala. Inseamna ca adoptatul cu efecte depline devine ruda cu rudele adoptatorului, dar nu si cu copilul adoptat de acesta cu efecte restrinse, efectele restrinse ale acestei adoptii impiedicind statornicirea legaturilor de rudenie. Deci lipsa partiala de efecte ale adoptiei cu efecte restrinse este mai puternica decit efectele adoptiei asimilate filiatiei firesti. Lipsa reciproca a vocatiei succesorale iese si mai mult in evidenta daca in locul celui adoptat cu efecte depline substituim un copil din filiatia fireasca. Este indiscutabil ca adoptatul cu efecte restrinse nu devina ruda cu acest copil firesc, si nici acesta cu el. Nici un text de lege nu autoriza o alta concluzie, singurul care reglementeaza materia precizind ca adoptatul cu efecte restrinse nu devine ruda cu rudele adoptatorului (inclusiv copiii din filiatia sa fireasca) Inseamna ca ei, in mod reciproc, nu se mostenesc. Deci se impune concluzia ca nici adoptia, oricit ar fi ea cu efecte depline, nu poate sa creeze o legatura mai puternica, mai larga decit cea rezultata din filiatia fireasca.

Se mai poate invoca insusi principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale, de la care se pot admite exceptii numai in situatiile expres si neechivoc prevazute de lege, ceea ce nu este cazul in ipoteza analizata. Rezulta ca cel adoptat cu efecte restrinse nu are - in calitate de frate sau sora - vocatie la mostenirea copiilor firesti si copiilor din adoptie cu efecte depline ai adoptatorului, dar nici acestia nu au vocatie la mostenirea lasata de el (sensul negativ al principiului reciprocitatii vocatiei succesorale).

Cit priveste vocatia succesorala a adoptatului din adoptia cu efecte restrinse la mostenirea lasata de copiii adoptati de parintii sai firesti, infiatul dintr‑o infiere cu efecte restrinse va mosteni in calitate de frate sau sora pe cei care au fost infiati de oricare dintre parintii sai firesti?

{i aceasta teza este valabila numai in parte: Intrucit cel adoptat cu efecte restrinse a pastrat legaturile de rudenie cu parintii firesti si rudele acestora el si fratii/surorile firesti, precum si cei adoptati cu efecte depline de oricare dintre parintii sai se vor bucura de vocatie succesorala reciproca in calitate de frati/surori, fiindca in raport cu familia sa fireasca el este nu un adoptat, ci un copil din filiatia fireasca. In schimb, daca parintii sai firesti au facut adoptia cu efecte restrinse, copilul astfel adoptat nu devine ruda cu el , deci - in mod reciproc - nu vor avea vocatie succesorala legala, nedevenind frati printr‑o astfel de adoptie.

B.   Impartirea mostenirii intre colateralii privilegiati

Problema care se pune este de a sti cum se imparte intre colateralii privilegiati mostenirea sau partea de mostenire ce li se cuvine, adica: intreaga mostenire - daca vin singuri la mostenire - respectiv 3/4 sau 1/2 din mostenire - daca vin in concurs cu unul sau mai multi ascendenti privilegiati, tinindu‑se seama, daca este cazul, si de cota-parte din mostenire ce se defalca mai intii sotului supravietuitor al defunctului care concureaza cu aceasta clasa de mostenitori legali.

Regula generala

Mostenirea sau partea de mostenire ce se cuvine colateralilor privilegiati se imparte, intre fratii si surorile defunctului, in mod egal, adica pe capete, potrivit principiului egalitatii intre mostenitorii de grad egal (art. 674 Cod civil). Tot astfel se imparte mostenirea si intre descendentii din frati si surori daca ei vin la mostenire in nume propriu. In schimb, daca descendentii din frati si surori vin la mostenire prin reprezentare, chiar daca sint de grad egal, impartirea se face pe tulpini si subtulpini.

Impartirea pe linii

Este o modalitate speciala de impartire a mostenirii care se aplica in acele cazuri in care, in calitate de colaterali privilegiati, sint chemati la mostenire frati si surori ai defunctului care nu sint din aceiasi parinti. Din acest punct de vedere fratii si surorile defunctului pot fi de trei categorii:

frati buni (primari) - frati cu defunctul dupa tata si dupa mama (indiferent daca sint din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline facuta de ambii parinti, soti);

frati consangvini (consingeni) - frati cu defunctul numai dupa tata (indiferent daca sint din casatorii deosebite, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline facuta numai de tata);

frati uterini - frati cu defunctul numai dupa mama (indiferent daca provin din casatorii deosebite, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline facuta numai de mama).

Daca la mostenire sint chemati frati si surori facind parte din aceeasi categorie (de exemplu toti sint frati consangvini cu defunctul), mostenirea se va imparti potrivit regulii generale.

In schimb, daca la mostenire sint chemati frati si surori din categorii deosebite (doua sau trei categorii), atunci mostenirea sau partea din mostenire ce se cuvine colateralilor privilegiati se imparte in doua parti egale, corespunzatoare celor doua linii: linia (jumatatea) paterna (dimidia paternis) si linia (jumatatea) materna (dimidia maternis). Apoi, jumatatea paterna se imparte intre fratii defunctului pe linie paterna, iar jumatatea materna intre fratii defunctului pe linie materna. Fratii buni, fiind frati cu defunctul duppe ambele linii, vor lua cota-parte corespunzatoare din ambele jumatati

Desi art. 674 Cod civil - care reglementeaza impartirea pe linii - vizeaza numai ipoteza in care colateralii privilegiati vin in concurs cu ascendentii privilegiati si numai daca fratii si surorile sint din "casatorii diferite", ea se aplica deopotriva si atunci cind la mostenire vin numai colateralii privilegiati si acestia sint de diferite categorii, indiferent daca din cauza unor casatorii diferite sau din cauza filiatiei din afara casatoriei ori din cauza adoptiei cu efecte depline facuta de unul dintre soti inainte de deschiderea mostenirii. De asemenea, cu toate ca textul nu prevede expres, impartirea se aplica si descendentilor din frati si surori, indiferent ca ei vin la mostenire prin reprezentare sau in nume propriu. Fiind singura norma ce cirmuieste impartirea mostenirii intre fratii si surorile care nu sint din aceiasi parinti, ea constituie dreptul comun in materie.

C.  Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor privilegiati

Fratii si surorile defunctului pot veni la mostenire numai in nume propriu, in schimb descendentii lor pot beneficia si de reprezentarea succesorala. Colateralii privilegiati nu sint mostenitori rezervatari, nici sezinari si nu sint obligati la raportul donatiilor.