Punerea in executare a pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata

Punerea in executare a pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata

Intrucat detentiunea pe viata se executa tot in penitenciare, reglementarea punerii in executare a acesteia este aceeaṣi ca a pedepsei inchisorii .

Potrivit art. 420 CPP, punerea in executare a pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata se face prin emiterea de catre judecatorul delegal al instantei de executare a mandatului de executare, diferentiat, astfel: mandatul de executare se emite in ziua ramanerii definitive a hotararii la instanta de fond; mandatul de executare se emite in ziua primirii extrasului de la instanta ierarhic superioara unde a ramas definitiva hotararea .

Continutul mandatului este prevazut de acelaṣi articol ṣi consta in: denumirea instantei care a emis mandatul, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului prevazute in art. 70 CPP, numarul ṣi data hotararii care se executa ṣi denumirea instantei care a pronuntat-o, pedeapsa pronuntata ṣi textul de lege aplicat, timpul retinerii ṣi al arestarii preventive care s-a dedus din durata pedepsei, mentiunea daca acel condamnat este recidivist, ordinul de arestare ṣi de detinere, semnatura preṣedintelui, precum ṣi ṣtampila acelei instante de executare. Daca pedeapsa urmeaza a se face intr-o inchisoare militara, se va face mentiunea despre aceasta in mandat .

Mandatul se emite in trei exemplare, din care un exemplar ramane la instanta, ataṣandu-se dosarului cauzei ca dovada ca hotararea a fost pusa in executare. Doua exemplare se trimit, dupa caz, organului de politie, daca condamnatul este liber, sau comandantului locului de detinere, cand condamnatul este arestat, ori comandantului unitatii militare unde face serviciul militar cel condamnat (art. 421 CPP) .

Daca condamnatul este liber, organul de politie, pe baza mandatului de executare, va proceda la arestarea acestuia, in ziua primirii mandatului de executare. Organul de politie poate patrunde in domiciliul sau reṣedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum ṣi in sediul unei persoane juridice, fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.

Persoanei arestate i se va inmana un exemplar al mandatului de executare. Persoana arestata are dreptul de a ṣti pentru ce este arestata ṣi, eventual, sa ceara, pe calea contestatiei la executare, indreptarea unor greṣeli. Condamnatul va fid us de organul de politie la locul de detinere cel mai apropiat. Celalalt exemplar din mandate va fi predate administratiei locului de detinere, pentru a fi justificata arestarea ṣi detinerea .

Daca in ocrotirea celui condamnat ce urmeaza sa execute pedeapsa inchisorii sau a detentiunii pe viata se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a instituit curatela, sau o persoana care datorita varstei, bolii sau altei cauze, are nevoie de ajutor, organul de politie care executa mandatul, potrivit art. 422 alin. 2 CPP cu referire la art. 161 CPP, are obligatia, pentru ca aceṣtia sa nu ramana fara ingrijire ṣi ajutor, sa aduca acestea la cunoṣtinta autoritatii competente, in vederea luarii masurii de ocrotire .

Cand persoana impotriva careia s-a emis mandatul de executare a pedepsei nu este gasita, organul de politie va constata aceasta situatie printr-un proces-verbal ṣi va lua masuri pentru darea in urmarire. Pentru a exista posibilitatea de a se cunoaṣte in orice moment situatia privind executarea pedepsei, organul de politie trebuie sa trimita procesul-verbal de negasire a condamnatului, impreuna cu un exemplar al mandatului de executare, instantei care a emis mandatul .

Daca persoana impotriva careia s-a emis mandatul refuza sa se supuna mandatului, ea va fi constransa la aceasta .

In cazul in care cel condamnat se afla in stare de libertate, odata cu emiterea mandatului de executare a pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata, judecatorul delegate emite ṣi un ordin prin care interzice condamnatului sa paraseasca tara. Pentru aducerea la indeplinire a ordinului de interzicere a parasirii tarii, se trimite imediat cate un exemplar organului competent sa elibereze paṣaportul ṣi Inspectoratului General al Politiei de Frontiera; pe baza ordinului de interzicere a parasirii tarii, organele in drept refuza celui condamnat eliberarea paṣaportului sau, dupa caz, procedeaza la ridicarea acestuia ṣi iau masuri pentru darea condamnatului in consemn la punctele de trecere a frontierei .

In situatia in care persoana condamnata a parasit teritoriul tarii se poate emite de catre instanta de executare un mandate european de arestare .

Daca persoana fata de care se efectueaza executarea mandatului are obiectii in ce priveṣte identitatea, este condusa in fata instantei locului unde a fost gasita, care, daca este necesar, cere relatii instantei de executare care a emis mandatul; pana la rezolvarea obiectiilor, instanta, daca apreciaza ca nu exista pericol de disparitie, dispune, prin incheire, punerea in libertate a persoanei impotriva careia s-a executat mandatul. Daca instanta constata ca persoana adusa nu este cea aratata in mandatul de executare, o pune imediat in libertate, iar daca constata ca obiectiile sunt nefondtate, dispune executarea mandatului .

In cazul in care obiectiile privind identitatea sunt ridicate dupa punerea in executare a mandatului, mijlocul procedural la care se poate apela este constestatia la executare.

Potrivit lui I. Neagu, comandantul locului de detinere are urmatoarele atributii: ii inmaneaza condamnatului arestat cate un exemplar al mandatului de executare, consemneaza intr-un process-verbal data la care condamnatul a inceput executarea pedepsei ṣi trimite o copie de pe acest process-verbal instantei de executare.

In cazul condamnatilor militari, aflati in executarea serviciului militar, comandantul militar al unitatii in care se afla condamnatul, primind mandatul de executare, inmaneaza un exemplar condamnatului ṣi ia masuri pentru trimiterea acestuia la locul de executare a pedepsei .

1. Penitenciarele

Pedeapsa inchisorii ṣi a detentiunii pe viata se executa in locuri anume destinate, denumite penitenciare, infiintate prin hotarare a Guvernului ṣi care se afla in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor (art. 11 alin. 1 ṣi 2 din Legea nr. 275 din 4 iulie 2006 privind executarea pedepselor ṣi a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal[14]).

Potrivit art. 12 din Legea 275 din 4 iulie 2006, pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse privative de libertate se pot infiinta penitenciare speciale. Acestea sunt: penitenciare pentru minori ṣi tineri, penitenciare pentru femei, penitenciare-spital.

In cadrul penitenciarelor se pot infiinta sectii speciale de arestare preventiva prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. In sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare pot fi detinute numai persoanele condamnate printr-o hotarare definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, care sunt cercetate in stare de arest preventive in alta cauza, precum ṣi persoanele arestate preventive aflate in curs de judecata (Legea nr. 275 din 4 iulie 2006, art. 13).

In fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, schimbarea ṣi individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcatuita din: directorul penitenciarului, care exercita atributiile de preṣedinte al comisiei, ṣeful serviciului/biroului educatie ṣi ṣeful serviciului/biroului asistenta psihosociala (Legea nr. 275 din 4 iulie 2006, art. 14).

Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor, precum ṣi masurile de paza, supraveghere, escortare, mentinerea ṣi restabilirea ordinii ṣi disciplinei in randul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate ṣi a persoanlor arestate preventib, detinute in centrele de arestare preventiva sau in sectiile speciale din penitenciare.

2. Primirea ṣi inregistrarea persoanelor private de libertate

Persoanele private de libertate sunt primite in locurile de detinere cu dosarele individuale prevazute de art. 29 alin. (2) din Lege, in baza mandatului de executare a pedepsei inchisorii sau detentiunii pe viata ori a mandatului de arestare preventiva sau a ordonantei de retinere, dupa stabilirea identitatii acestora ṣi verificarea valabilitatii ṣi autenticitatii documentelor, potrivit alin. (1) din HG nr. 1897 din 21.112.2006[15].

Mandatul de arestare preventiva sau mandatul de executare a pedepsei sunt, dupa caz, insotite de copia hotararii de condamnare, copia cazierului judiciar, procesul-verbal de introducere in arest, fiṣa de cunoaṣtere individuala, fiṣa medicala, acte de identitate, fotografie fata ṣi profil, fiṣa dactiloscopica si adresa de predare a persoanei private de libertate.

Fiṣa de cunoaṣtere individuala cuprinde mentiuni privind gradul de risc al persoanei primite, apartenenta la grupari de crima organizata sau teroriste, modul de comportare in societate, daca a fost data in urmarire, daca s-a opus retinerii sau arestarii sau daca a fost consumatoare de droguri.

Pentru minori ṣi tineri, dosarul cuprinde ṣi foaia matricola ṣcolara, certificatul de calificare, ancheta sociala ṣi referatul de evaluare intocmit de Serviciul de probatiune, dupa caz.

Pentru primirea persoanelor private de libertate in penitenciarele-spital este necesara recomandarea de internare din partea medicului sau o dispozitie a organului judiciar. In caz de urgenta, se va proceda la internarea persoanei private de libertate in cea mai apropiata unitate spitaliceasca din subordinea Ministerului Sanatatii Publice.

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Dupa primire, in termen de 72 de ore, medicul locului de detinere efectueaza examenul clinic complet, putand fi solicitate investigatii paraclinice, astfel incat in cel mult 21 de zile sa se stabileasca starea de sanatate ṣi cerintele de asistenta medicala ori de hrana suplimentare, precum ṣi capacitatea de munca, consemnand constatarile in dosarul medical. Mentiunile privind capacitatea de munca se consemneaza ṣi in documentele de evidenta operativa.

In cazul in care capacitatea legala de cazare a locului de detinere subordonat Administratiei Nationale a Penitenciarelor este depaṣita, directorul are obligatia de a informa directorul general al AdministraŃiei NaŃionale a Penitenciarelor in vederea redistribuirii persoanelor private de libertate in alte locuri de detinere.

Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor stabileṣte daca transferul se impune, cu precizarea locului de detinere unde va fi transferat.

3. Regimurile de executare a pedespelor privative de libertate

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executarii pedepselor privative de libertate. Aceste regimuri sunt bazate pe sistemele progresiv ṣi regresiv, persoanele condamnate trecand dintr-un regim in altul, in conditiile prevazute de Legea nr. 275 din 4 iulie 2006.

Regimurile se diferentiaza in raport cu gradul de limitare a libertatii de miṣcare a persoanelor condamnate, modul de desfaṣurare a activitatilor ṣi conditiile de detentie.

Regimurile de executare a pedepsei sunt: regimul de maxima siguranta, regimul inchis, regimul semideschis ṣi regimul deschis.

3.1. Regimul de maxima securitate

Regimul de maxima securitate consta in asigurarea unor masuri stricte de paza, supraveghere ṣi escortare, restrangerea de miṣcare a persoanelor private de libertate, mentinerea ordinii ṣi disciplinei, concomitant cu desfaṣurarea unor activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica ṣi asistenta sociala, care sa dea posibilitatea trecerii in regimul de executare imdiat inferior ca grad de severitate; se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, precum ṣi celor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului.

Criteriile de stabilire ṣi procedura de evaluare a riscului pe care il prezinta persoana condamnata pentru siguranta penitenciarului se stabilesc prin regulamentul de aplicare a Legii nr. 275 din 4 iulie 2006.

Conform art. 93^1 din HG nr. 1897 din 21.12.2006, alin. 1, riscul pentru siguranta penitenciarului pe care il prezinta persoanele condamnate este determinat de potentialul acestora de a periclita siguranta misiunilor desfaṣurate de administratia penitenciara, in interiorul sau in exteriorul locului de detinere, respectiv de a pune in pericol viata, integritatea corporal sau sanatatea personalului sau a altor persoane, de a afecta in mod direct ori indirect siguranta comunitatii.

Includerea persoanelor privative de libertate in categoria celor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului nu reprezinta o sanctiune disciplinara, ci constituie o masura administrativa de preventie adoptata de administratia locului de detinere, in vederea mentinerii unul climat de siguranta.

Conform art. 21 din Legea 275 din 4 iulie 2006, regimul de maxima securitate nu se aplica urmatoarelor persoane condamnate:

- barbatii care au implinit varsta de 60 de ani ṣi femeile care au implinit varsta de 55 de ani;

- femeile insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an;

- minorii;

- persoanele incadrate in gradul I de invaliditate, precum ṣi cele cu afectiuni locomotorii grave.

Aceste persoane vor executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis. Barbatii de 60 de ani ṣi femeile de 55 de ani vor executa pedeapsa in regim inchis, iar celelalte categorii de persoane vor executa pedeapsa tot in regim inchis, dar pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta

3.2. Regimul inchis

Regimul inchis consta in asigurarea unor masuri de paza, supraveghere ṣi escortare care sa permita persoanelor private de libertate sa desfaṣoare, in grupuri, activitati educative, culturale, trapeutice, de consiliere psihologica ṣi asistenta social, pentru a da posibilitatea trecerii in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.

Regimul inchis se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaṣeṣte 15 ani.

Regimul inchis se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii special amenajate in celelalte penitenciare.

3.3. Regimul semideschis

Regimul semideschis ofera persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neinsotite in zone din interiorul locului de detinere stabilie prin regulamentul de ordine interioara, de a-ṣi organiza timpul liber avut la dispozitie, sub supraveghere, de a presta munca ṣi desfaṣura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica ṣi asistenta social, in afara penitenciarului, sub supraveghere, ṣi se aplica peroanelor condamnate la pedeaspa inchisorii mai mare de 1 an, dar care nu depaṣeṣte 5 ani.

3.4. Regimul deschis

Regimul deschis ofera persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neinsotite in interiorul locului de detinere, de a presta munca ṣi de a desfaṣura activitatile aducative, terapeutice, de consiliere psihologica ṣi asistenta social in afara locului de detinere, fara supraveghere; regimul deschis se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an[16].

Acest regim se mai aplica ṣi persoanelor private de libertate clasificate initial in regimul semideschis care au avut o buna conduita si au facut eforturi serioase pentru reintegrare sociala.

Regimul deschis aplicabil persoanelor condamnate clasificate in aceasta categorie se bazeaza pe disciplina liber consimtita, pe sentimentul de responsabilitate fata de comunitatea din care provin ṣi ii incurajeaza sa foloseasca cu buna-credinta libertatile ce le sunt oferite.

Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileṣte la primirea persoanei condamnate in primul penitenciar in care aceasta urmeaza sa execute pedeapsa.

Impotriva modului de stabilire a regimului de executare persoana condamnata poate formula plangere la judecatorul delegate pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 3 zile de la data cand a luat cunoṣtinta de regimul de executare a pedepsei stabilit.

Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate; acesta solutioneaza plangerea in termen de 15 zile de la data primirii ṣi pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii: admite plangerea ṣi dispune modificarea regimului de executare stabilit sau respinge cererea, daca aceasta este nefondata.

Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate ṣi administratiei penitenciarului in termen de 2 zile de la data pronuntarii acesteia. Impotriva acestei incheieri, persoana condamnata ṣi admnistratia penitenciarului pot introduce consestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea ei. Contestatia nu este suspensiva de executare.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecatorul delegate pentru executarea pedepselor privative de libertate, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea comisiei prevazute in art. 14 din legea 275 din 4 iulie 2006. Aceasta comisie are obligatia ca, dupa executarea a 8 ani in cazul pedepselor cu detentiunea pe viata ṣi a unei patrimi din durata pedepsei cu inchisoarea, sa analizeze conduit persoanei condamnate ṣi eforturile depuse de aceasta pentru reintegrare social, intocmind un raport care se adduce la cunoṣtinta persoanei condamnate, sub semnatura. In cazul in care comisia apreciaza ca se impune schimbarea regimului de executare, sesizeaza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. In cazul in care comisia apreciaza ca nu se impune schimbarea regimului de executare, stabileṣte termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune daca persoana condamnata a avut o buna conduit ṣi a facut eforturi serioase pentru reintegrare sociala, in special in cadrul activitatilor educative, cultural, terapeutice, de consiliere psihologica ṣi asistenta social, al intruirii ṣcolare ṣi al formarii profesionale, precum ṣi in cadrul muncii prestate.

4. Recompense

Persoanele private de libertate care participa si dovedesc interes in munca  ṣi in cadrul activitatilor de educatie ṣi interventie psihosociala, sprijina ṣi ingrijesc persoane private de libertate cu dizabilitati, contribuie la prevenirea sau inlaturarea unor situatii de risc, precum ṣi cele ale caror inventii, inovatii ṣi lucrari ṣtiintifice au fost confirmate de autoritatile competente pot fi stimulate prin acordarea uneia dintre recompensele prevazute la art. 68 alin. (1) din Legea nr. 275 din 4 iulie 2006.

Acordarea recompenselor are la baza sistemul de creditare aprobat prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Pentru recompensele prevazute la art. 68 alin. (1) lit. a) - e) din Lege (incredintarea unei responsabilitati in cadrul activitatilor prevazute la art. 64; ridicarea unei santiuni disciplinare aplicate anterior; suplimentarea drepturilor la pachete ṣi vizite; acordarea de premii constand in materiale pentru activitati ocupationale; permisiunea de ieṣire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an), comisia prevazuta la art. 68 alin. (2) din Lege analizeaza lunar rapoartele de recompensare intocmite de cadrele care desfasoara activitati directe cu persoanele private de libertate sau de lucratorul in cadrul serviciului productie, dupa caz, ṣi prezentate de ṣefii de sectii, pe baza de tabel nominal, dupa avizare.

Rapoartele de recompensare, avizate negativ, se inainteaza comisiei, insotite de motivare. Comisia prevazuta la art. 68 alin. (2) din Lege propune directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor acordarea recompenselor prevazute la art. alin. (1) lit. f) si g) din Lege, in conformitate cu dispozitiile art. 68 alin. (3) din Lege.

Inainte de formularea propunerii, comisia poate consulta, nemijlocit, personalul care desfaṣoara activitati directe cu persoanele private de libertate. Recompensele se consemneaza in registrul prevazut la art. 79 lit. b) din Lege, iar rapoartele de recompensare se claseaza in dosarul disciplinar.

Incredintarea unei responsabilitati in cadrul activitatilor prevazute in art. 64 din Lege se acorda persoanelor private de libertate care au avut o comportare meritorie pe perioada detinerii, dovedesc ca au calitati, aptitudini ṣi abilitati de comunicare ṣi organizare ṣi se bucura de autoritate morala ṣi respect din partea celorlalte persoane private de libertate.

5. Drepturile ṣi obligatiile persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate

Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi ingradita decat in limitele ṣi in conditiile prevazute de Constitutie ṣi lege.

Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute in Capitolul 4 din Legea 275 din 4 iulie 2006, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plangere la judecatorul delegate, in termen de 10 zile de la data de cand au luat cunoṣtinta de masura luata.

Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, in locul de detentie, de judecatorul delegate pentru executarea pedepselor privative de libertate; acesta poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane in vederea aflarii adevarului. El solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 10 zil de la primirea acesteia ṣi pronunta una dintre urmatoarele solutii: admite plangerea ṣi dispune anularea, revocarea sau modificarea masurii luate de catre administratia penitenciarului sau respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.

Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate ṣi admnisitratiei penitenciarului in termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia.

Impotriva incheierii persoana condamnata ṣi administratia penitenciarelor pot introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.

Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin 2-5 CPP, care se aplica in mod corespunzator. Hotararea judecatoriei este definitiva.

Respectarea drepturilor prevazute de lege pentru persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate este asigurata de judecatorul delegate pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care desfaṣoara activitati in domeniul protectiei drepturilor omului pot vizita penitenciarele ṣi pot lua contact cu persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, cu acordul directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Aceste intrevederi se desfaṣoara in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.

Printre drepturile persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate se afla: libertatea conṣtiintei, a opiniilor ṣi libertatea religioasa, dreptul la informatie, dreptul la consultarea documentelor de interes personal, dreptul la petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la convorbiri telefonice, dreptul la plimbare zilnica ṣi dreptul de a primi vizite, dreptul de a primi bunuri, dreptul la asistenta medical, dreptul la asistenta diplomatica, dreptul la incheierea unei casatorii.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate au, pe langa drepturi, ṣi urmatoarele obligatii, conform art. 55 din Legea nr. 275/2006:

- sa respecte prevederile Legii nr. 275/2006, ale regulamentului de aplicare a dispozitiilor acesteia, ale ordinelor emise in baza legii si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea lor la dispozitie;

- sa respecte regulile de igiena colectiva si individuala;

- sa se supuna perchezitiei corporale ori de cate ori aceasta masura este necesara, in conditiile prevazute in regulamentul de aplicare a legii;

- sa intretina in mod corespunzator bunurile incredintate de administratia penitenciarului si bunurile din dotarea unitatilor unde presteaza munca;

- raspund civil, material, disciplinar sau penal, dupa caz, pentru faptele savarsite in timpul executarii pedepselor privative de libertate, potrivit legii.

6. Munca prestata de persoanele private de libertate

Aceasta munca este prevazuta in Capitolul IX din HG nr. 1897 din 21.12.2006.

Administratia locului de detinere intreprinde demersurile necesare pentru identificarea posibilitatilor de a asigura folosirea la munca a unui numar cat mai mare de persoane private de libertate.

Munca prestata de persoanele private de libertate urmareṣte mentinerea ṣi creṣterea capacitatii acestora de a-ṣi caṣtiga existenta dupa liberare ṣi realizarea unor venituri, care se pot folosi la imbunatatirea conditiilor de detinere ṣi pentru sustinerea actiunilor de resocializare a persoanelor private de libertate.

In raport cu tipul regimului de executare, persoanelor private de libertate li se poate cere sa munceasca. In acest sens, se tine seama de calificarea, deprinderile ṣi aptitudinile fiecarei persoane private de libertate, de varsta, starea de sanatate, precum ṣi de programele destinate sprijinirii formarii profesionale a acestora.

In situatia refuzului de a munci, comisia prevazuta la art. 167 alin. (1) intocmeṣte un proces-verbal care se depune la dosarul individual, fiind avut in vedere la evaluarea comportamentului persoanei private de libertate in timpul detentiei.

Persoanele private de libertate pot fi folosite la munca in intreprinderi, sectii ṣi ateliere de productie din locurile de detinere, la operatori economici, precum ṣi la alte persoane fizice sau juridice.

Munca persoanelor private de libertate, desfaṣurata in conditiile prevazute la art. 60 alin. (1) lit. a) si b) din Lege, este remunerata in raport de natura activitatii, calitatea produselor executate ṣi randamentul obtinut.

Folosirea la munca a persoanelor private de libertate se realizeaza pe baza de contract de prestari de servicii incheiat intre administratia locului de detinere ṣi beneficiarul fortei de munca.

Tarifele referitoare la activitatile ce urmeaza a se desfaṣura se negociaza intre administratia locului de detinere ṣi beneficiarul fortei de munca ṣi nu pot fi mai mici decat tariful aferent salariului minim brut pe economie, in conditiile realizarii integrale a normei de lucru stabilite in contract. Normele de lucru se stabilesc pe baza probelor de lucru efectuate in prezenta persoanelor delegate de ambele parti contractante.

In situatia in care beneficiarul fortei de munca nu respecta dispozitiile legale privind conditiile de folosire la munca a persoanelor private de libertate, administratia locului de detinere ii solicita ca in termen de 24 de ore sa ia masuri pentru respectarea acestora. Daca in acest termen nu se iau masurile necesare, directorul locului de detinere poate dispune retragerea partiala sau totala a persoanelor private de libertate.

In cazul in care, timp de 30 de zile dupa retragerea persoanelor private de libertate, beneficiarul fortei de munca nu indeplineṣte obligatiile ce-i revin, directorul locului de detinere cere rezilierea contractului.

Beneficiarul fortei de munca este obligat sa asigure: baza tehnico-materiala, conducerea lucrarilor, spatii pentru servirea hranei, apa potabila, asistenta tehnica necesara, instructajul ṣi conditiile de protectie a muncii, spatii pentru grupuri sanitare ṣi, daca este cazul, amenajarile impuse pentru executarea pazei la locul de munca.

Directorul locului de detinere are obligatia de a incheia contracte cat mai avantajoase, in masura posibilitatilor, stabilind in sarcina beneficiarului fortei de munca obligatia de a asigura cheltuielile ocazionate de transportul persoanelor private de libertate, al personalului de escortare si al hranei la locurile de munca, precum ṣi materialele igienico-sanitare.

Munca in interesul locului de detinere cuprinde urmatoarele activitati cu

caracter gospodaresc care nu se remunereaza, potrivit art. 166 din HG nr. 1897:

- activitatile desfaṣurate pentru prepararea hranei, pentru intretinerea ṣi functionarea instalatiilor, pentru mentinerea starii de curatenie ṣi igiena in locul de detinere, precum ṣi insotirea unor persoane private de libertate cu dizabilitati;

- activitatile prestate in cadrul atelierelor de intretinere, constand in servicii de cizmarie, croitorie, tamplarie, spalatorie, intretinere a mijloacelor auto din dotare, tinichigerie, lacatuṣarie ṣi altele asemenea;

- activitatile ocazionale din interiorul locului de detinere, care se presteaza, prin rotatie, de catre toate persoanele private de libertate apte din punct de vedere medical;

- alte activitati necesare locului de detinere, in functie de cerintele specifice.

Repartizarea persoanelor private de libertate la activitatile prevazute la alin. (1) se efectueaza in baza baremelor aprobate prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Pe timpul noptii, la nivelul camerelor de detinere, pentru prevenirea unor evenimente negative, de natura sinuciderilor, incendiilor, inundatiilor, precum ṣi pentru semnalizarea situatiilor ce necesita acordarea de prim ajutor, se poate organiza serviciul de planton, care se considera munca in interesul locului de detinere.

Selectionarea ṣi repartizarea persoanelor private de libertate la activitati productive se fac in functie de regimul de executare, cu aprobarea directorului locului de detinere, la propunerea unei comisii formate din reprezentantii sectoarelor de educatie ṣi interventie psihosociala, regim penitenciar, evidenta, organizarea muncii ṣi medical, sub conducerea directorului adjunct pentru siguranta ṣi regim. Comisia se completeaza cu personal de specialitate, care verifica deprinderile profesionale ale persoanelor private de libertate.

Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc criteriile pentru selectionarea ṣi repartizarea la munca. Persoanele private de libertate selectionate la munca vor semna un angajament care va cuprinde drepturile, obligatiile ṣi interdictiile prevazute la art. 63 pe perioada desfaṣurarii activitatilor productive ṣi care se depune la dosarul individual.

Angajamentul asumat de persoanele private de libertate selectionate la activitatile productive remunerate va cuprinde ṣi referiri privind posibilitatea incheierii unui contract de asigurare potrivit dispozitiilor art. 62 alin. (1) lit. c) din Lege.

In masura posibilitatilor, a cerintelor de disciplina din locurile de detinere ṣi in limite rezonabile, persoanele private de libertate pot opta pentru un anumit loc de munca sau pot schimba locul de munca daca nu sunt folosite la prestarea altei munci ṣi daca poseda calificarea sau deprinderile necesare noului loc de munca.

Prestarea muncii se face individual sau in grupuri organizate, care nu depasesc 50 de persoane, in interiorul sau in exteriorul locului de detinere.

Munca persoanelor private de libertate, in caz de calamitate, se desfaṣoara cu aprobarea directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Munca prestata de persoanele private de libertate trebuie sa se desfaṣoare in conditii cat mai apropiate de cele din comunitate. Reglementarile legale referitoare la organizarea ṣi desfaṣurarea muncii sunt aplicabile ṣi persoanelor private de libertate, inclusiv cele referitoare la prevenirea accidentelor de munca, bolilor profesionale ṣi a altor situatii de risc.

Beneficiarii muncii prestate de persoanele private de libertate au obligatia de a asigura atat acestora, cat ṣi personalului de paza ṣi supraveghere masurile de protectie a muncii, echipamentul adecvat ṣi alimentatia de protectie, in cazul in care dispozitiile legale prevad aceasta pentru angajatii proprii.

Munca persoanelor private de libertate se organizeaza potrivit programului de lucru stabilit de directorul locului de detinere, in conditiile dispozitiilor titlului IV cap. V "Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate" din Lege ṣi cu respectarea dispozitiilor contractuale.

Activitatile de productie in regie proprie, realizate in sectii, ateliere ṣi gospodarii agrozootehnice, precum ṣi munca prestata in cadrul lucrarilor de investitii ṣi reparatii curente sau capitale sunt remunerate pe baza de tarife diferentiate pe categorii de activitati, dar nu mai putin decat nivelul salariului minim pe economie, in conditiile realizarii normelor de productie.

Produsele realizate in sectii ṣi ateliere de productie, precum ṣi excedentul din gospodariile agrozootehnice pot fi valorificate pe piata libera.

Veniturile realizate din prestari de servicii pot fi incasate in lei sau echivalent valoric in produse, servicii, materiale, obiecte de inventar, echipament, cazarmament, precum ṣi mijloace fixe, in conditiile in care articolele respective sunt prevazute in structura bugetului aprobat de venituri ṣi cheltuieli ṣi aceasta modalitate de plata a fost stabilita prin contractul de prestari de servicii.

Veniturile obtinute de persoanele private de libertate ca urmare a muncii prestate se repartizeaza conform prevederilor art. 62 din Lege, astfel:

- 40% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei 75% din acesta, iar 25% se consemneaza pe numele sau, urmand sa fie incasat, impreuna cu dobanda aferenta, in momentul punerii in libertate;

- 60% din venit revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza ṣi se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.

Sumele de bani corespunzatoare cotei de 75% din venitul cuvenit persoanelor private de libertate se consemneaza in fiṣa contabila a persoanei ṣi pot fi folosite pe durata executarii pedepsei, conform prevederilor art. 49 alin. (4) din Lege.

Sumele de bani corespunzatoare cotei de 25% din venitul cuvenit persoanelor private de libertate se consemneaza in fiṣa contabila nominala ṣi se pastreaza, pe numele acestora, in conturi bancare purtatoare de dobanzi sau in depozite bancare, aceste sume impreuna cu dobanda aferenta urmand a fi incasate in momentul punerii in libertate.

In cazul in care persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pana la data primirii in penitenciar, procentul de 50% din cota de 40% care ii revine acesteia conform art. 62 alin. (1) lit. a) din Lege se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile, conform prevederilor Codului de procedura civila, cu modificarile ṣi completarile ulterioare.

Evidenta muncii persoanelor private de libertate se tine de catre personalul locului

de detinere ṣi al unitatii beneficiare.